Sportul, octombrie 1978 (Anul 34, nr. 8978-9003)
1978-10-19 / nr. 8993
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ZIAR AL CONDIIIIimi NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 11.pd?| | ANUL XXXIV - Nr. 8993 | 8 PAGINI - 30 BANI | Joi 19 octombrie 1978 | Startul echipelor noastre In turul doi al Cupei U. E. F. A. twminiiiHuiH вд—a—^—ю О VICTORIE LA LIMITA (in locul unui posibil succes categoric) SI О INFRÍNGERE NETA... F. C. Arges pastreaza $anse de calificare in turul trei La Pitefti fi la Budapesta, F. C. Argef $i doi al Cupei U.E.F.A., jucind in compania acestei prime man$e — o victorie (la limiti) si irosite de echipele noastre in ambele jocuri. F.C. succes la un scor care i-ar fi marit fansele de 0—1 plin de sperante pini spre finalul partidei, unei timidilifi greu explicabile. Politehnica Timisoara au luat ieri startul In turul Valenciei s i, respectiv, a lui Honved. Bilantul — infringere (neti) — nu sugereazi realele ocazii Argeș, care rimine in cursi, a trecut pe lingi in calificare, iar Politehnica Timisoara a „finut“ an In concluzie, un start sub semnul ezitirilor si al F.C. ARGE$ — C. F. VALENCIA 2-1 (1-1) ...dupä un joc in care pitejtenii au ratat incä 3—4 goluri Un stadion arhiplin incä de la ora 10, teren foarte bun, grupuri entuziaste de suporteri ai echipei argejene incurajindu-i pe Dobrin, Doni Nicolae, Iovanescu si coechipierii lor — iatä cadrul in care a inceput partida aceasta atit de asteptata, in rindurile formatiei spaniole aflindu-se si doua mari vedete ale fotbalului international, Mario Kempos — golgeterul ultimului campionat mondial — ?i Rainer Bonhof — tinarul selectionatei vest-germane. Dupa numai zece minute, tribunele stadionului ,1 Mai“ au... sarit in picioare, ovationind primul gol al meciului, marcat in poarta lui Manzanedo. Botubot l-a faultat pe Barbulescu, „urcat“ in atac, DOBRIN a executat lovitura libera din marginea careului 51 mingea a zburat din gheata lui sus, la colul barelor, sub privirile uluite ale apärätorilor Valenciei. A fost o loviturä spectaculoasä, un gol de mare efect si argejenii au cäutat sä-si märeascä imediat avantajul ; ei ar fi putut s-o facä in mine 14, prin acelasi Dobrin care, de la 10—12 metri, a sutat puternic, dar peste bara transversals. Un 2—0 ar fi insemnat enorm in economia jocului. Efectul unui astfel de scor ar fi taiat probabil elanul echipei lui Marcel Domingo. Dar n-a fost din pacate 2—0. In schimb, a fost 1—1 (min. 23). La o deschidere in adincime a lui Kempes, SAURA s-a dus decis pe un culoar prea larg $i a ridicat balonul peste Speriatu, iesit in intimpinare. Golul primit — si stim cit cintareste in cupele europene un gol marcat in deplasare — a turnat plumb in picioarele jucatorilor pitesteni si, pina la pauza, n-au mai existat faze de poarta notabile. F.C. Arges a reintrat pe teren hotäritä sä cistige, a evoluat mai bine decit in primele 45 de minute, pasele au avut precizie, demarcärile s-au fäcut oportun si, firesc, au apärut ocaziile de gol, unele foarte, foarte mari, pe care pitestenii le-au irosit, insä, din cauza pripelii in momentul sutului. Au rátát Chivescu si Radu II (in aceeasi fazä, petrecutä in min. 51), au rátát Ivan (min. 57) si Radu II (min. 75), au rátát Moiceanu si Radu II (min. 80). Golul victoriei a fost marcat (cu un sut sec din interiorul careului) de MOICEANU, jucätorul care, dupä ce a intrat pe teren, a märit ritmul atacurilor la poarta lui Manzanedo. Putea fi si 3—1 in min. 84, dar Iovänescu n-a putut impinge mingea in plasä, de la numai 2—3 m. In toatä aceastä reprizä secundä, oaspefii au avut doar douä situatii de a inscrie, in min. 58 si 87, prin Saura si, respectiv, Kempes. 2—1 nu-i un scor care s& asigure de la sine calificarea. El consfinteste insä o victorie a echipei argeyene asupra unui adversar valoros, „o victorie pe deplin meritatä a echipei gazda, care putea sä inscrie usor incä 3—4 goluri, desi C.F. Valencia s-a apärat destul de bine“ — dupä cum afirma, imediat dupä meci, Giuseppe Ferrari (Italia), observatorul U.E.F.A. Este o declaratie care spune de fapt totul despre aceastä partidä. Arbitrul englez John Homewood a condus bine urmätoarele formatii : F. C. ARGE$ , Speriatu — Bärbulescu, M. Zamfir, Stancu, Ivan — Toma, Iovanescu, Chivescu (min. 61 Moiceanu) — Dobrin, Radu II, D. Nicolae. C.F. VALENCIA : Manzane do — Carrcte, Bonhof, Botubot, Cernero — Arias, Saura, Cabral (min. 65 Diarte), Solsona — Kempes, Felman (min. 88 Castellanos). Laurenpu DUM1TRESCU (Citifi in peg. al- cronica meciului Honved — Politehnica Timisoara) lat faza golului marcat de Moiceanu (trt prim plan) care a consfintit victoria echipei pitestene. Foto : Dragos NEAGU AZI, IN C.C.E. LA HANDBAL, DINAMO - T. S. R. A. SOFIA „Vrem sä inträm cu fruntea sus in turul al doilea al Cupei campionilor europeni, adicä sä avem la activ douä victorii clare“, ne spunea ieri Cornel Penu, cäpitanul echipei noastre campioane de handbal, Dinamo Bucuresti. Evident, se referea la partidele cu T.S.K.A. Sofia din primul tur al C.C.E. Prima dintre ele, disputata la Sofia, a fost cistigata de dinamovisti cu 23—17, meciul de azi, din Palatul sporturilor si culturii, oferindu-le acestora prilejul unei noi „victorii clare“. Dupa cum i-am mai informat pe cititorii nostri, partida se va disputa la ora 18 $i va fi condusä de cuplul arbitrilor Buchdas Wehner din R. D. Germanä. Tn deschidere la aceastá eoníruntare internationale este programatä, la ora 16,30, partida dintre Selectionata noasträ de junioare si Universitatea Bucuresti. Nu ne-ar surprinde dacä, la capätul acestui meci, responsabilii federali si-ar da seama cä Simona Sandu este incä necesarä echipei de senioare pentru „Trofeul Carpeei“... Tot astäzi, la ora 18, in Sala sporturilor din Baia Mare se disputä meciul de Divizia A (din etapa a __9-a) dintre N. C. Minaur si Stiinta Bacäu. Devansarea s-a fäcut pentru cä la 21 si 23 octombrie H. C. Minaur sustine cele douä partide din turul I al „Cupei cupelor“ in compania lui Macabi Harazim (Israel). In deschidere, o restantä (din „Cupa de toamnä‘), Constructorul Baia Mare — Rapid București. CAIENDARUL COMPETIJIONAL 1979 — UN STIMULENT Al CANTAIII §I PERFORMANJELOR INAITE In sistemul romanesc de educatie fizicä yi sport, calendarul competitional constituie un element de bazä al conducerii yi organizärii activitäti sportive de masä yi de performantä, un instrument metodologic de impulsionare a principalelor sectoare ale miscärii sportive. Experienta acumulatä in ultimii ani atestä legätura directä dintre numärul yi calitatea competitiilor republicane yi locale yi dezvoltarea fiecärei ramuri de sport, performantele obtinute de sportivii nostri, numärul tinerilor cuprinsi intr-o bogatä yi sistematicä activitate sportivä de masä yi al celor depistati yi apoi promovati in loturile nationale. La intocmirea calendarelor competitiilor sportive pe anul 1979 s-au avut in vedere urmätoarele sarcini: cerinte yi obiective : • Calendarul anului 1979 — an preolimpic — sä asigure sporturilor olimpice un program competitional intens, in formule de desfasurare corespunzatoare cerintelor olimpice si cu o periodizare a formei sportive riguros corelata cu datele concursurilor preolimpice, ale campionatelor mondiale yi europene. In acest scop, federatiile de specialitate au inclus in regulamentele da desfasurare a campionatelor prevederi care sa modeleze si mai mult principalele intreceri nationale corespunzator caracteristicilor competitiilor oficiale mondiale si olimpice. Pentru recuperarea raminerilor in urma la box, atletism, fotbal, volei, lupte libere, inot, competitiile republican© trebuie completate cu numeroase intreceri locale, care sä contribuie la accelerarea pregätirii tinerilor depistati in acest an in cadrul „Daciadei" yi in actiunile speciale de selectie . • Cresterea valorii campionatelor de seniori yi juniori la toate ramurile de sport, prin perfectionarea yi actualizarea normelor de control yi baremurilor de participare a sportivilor in diferitele etape ale acestor competitii majore. Perfectionarea normelor de pregätire fizicä, tehnico-tacticä si moralä s-a efectuat in directia apropierii in mai mare mäsurä a acestora de cerintele specifice fiecärei ramuri de sport, in vederea aprofundärii specializärii procesului de EMIL GHIBU secretar al C.N.E.F.S. (Continuare in pag. a 7-a) m PEISAJUL NOU AL DRÄGÄS ANILOR, AMENAJÄRILE SPORTIVE SE INCADREAZÄ TOT MAS ARMONSOS Discutie €11 lovardul JTEfAN TIRICÄ, viceprc$edinc al Consiliului popular orä$enesc Strävechea asezare dacicä de nefirul Oltului, Rusidava, Drägäsanul zilelor noastre. Isi schimbä vertiginos infätigarea, tinde sä devinä, asa cum isi doresc oamenii de aici, un oras modern, aidoma multor orase ale Romaniei socialiste. Despre dinamica dezvoltärii acestei vechi localitäti vilcene ne-a vorbit tovaräsul Stefan Turicä, vicepresedinte al Consiliului popular oräsenesc : „De mai bine de un deceniu urmärim sä schimbäm fata asezärii. Ritmul innoitor a fost si mai mul accelerat in 1977, dupä seism, care a läsat urme adinci. Oamenii au inteles apelul nostru, au sprijinit actiunea de refacere a unor clidiri, de demolare a altora si in general de resistematizare a orasului, prin construirea unor cartiere intregi, cu locuinte si spatii comerciale, cu institutii si asezaminte de interes social“. Pentru dezvoltarea activitatii sportive, care angajeazä mereu mai multi oameni ai muncii, cu precadere tineretul, Consiliul popular a manifestat aceeasi preocupare. Afläm cä „zestrea sportivä a Drägäsanilor s-a imbogätit cu o salä de gimnasticä Si jocuri la Liceul industrial, o altä salä se aflä in constructie la Scoala generalä nr. 1. In acelasi timp, stadionul oräsenesc se gäseste in plinä reamenajare. Terenului propriu-zis pentru fotbal i se adaugä acum altul pentru antrenamente, precum si spatii necesare altor jocuri sportive — volei, baschet, handbal — sau tenisului, sectoare de aruncäri si särituri, porticuri de gimnasticä. In acelasi timp, la strand se amenajeaza un Tibariu STAMA (Continuare in pag. a 7-a) UN TURNEU FRUCTUOS, CARE A CONSOLIDAT PRESTIGIUL RUGBYULUI ROMANESC Componendi selec{ionatei noastre s-au reintors asearä din Marea Britanie Dupä exact trei säptämini de la plecarea In fructuosul turneu britanic, aeroportul Otopeni i-a primit din nou asearä pe rugbystii nostri de frunte. §i, ca in atitea alte rinduri la reintilnirile cu ambasadorii merituogi ai sportului romänesc, marea poartä aerianä a tärii a träit o animatie deosebitä. Momentul avea semnificatia sa aparte. Dupä 6 ani, o selectionatä romäneascä se Intorcea din patria rugbyului in urma unui lung si dificil turneu, absolvit. In linii mari, cu bine. $i a fost doar un simplu periplu prin 7 importante centre ale „ovalului“ britanic, cie „uvertura“ la spectacolul de gala, pe care rugbyul nostru il va prezenta anul viitor, la 6 octombrie, pe scena de la Cardiff , primul meci-test cu marea echipä a Tärii Galilor. Ora 21,30. Aeronava a aterizat. Clipa mult asteptatä a revederii cu cei dragi a sosit. Micuta Emilia Mirela Irimescu a pregätit, ca de fiecare datä cind se intoarce acasä täticu’, o gingasä crizantemä. Viorica Alexandra Stoica si Elena Munteanu au venit la aeroport cu douä päpusi vii, Alexandru Ionut yi Bogdanei, cele mai tinere vlastare din familia rugbystilor tricolori Octavian Moraru, exemplicare a proverbului potrivit caruia „aschia nu sare departe de trunchi* (la numai 17 ani este titular al nationale de juniori) arboreazä aceeasi sigurantä cu care, mai ieri, inginerul Viorel Moraru a condus in teren reprezentativa tärii In primele ei turnee peste Canalul Minecii. Reporterului nu-i scapä, totusi, unda de emotie care-1 stäpineste. In multimea care s-a grupat In jurul portilor de acces distingem, aläturi de reprezentanti ai C.N.E.F.S., ai federatiei, sitnete binecunoscute : Petre Cosmänescu, Radu Demian, Ion Tutuianu, Mircea Rusu, Alexandru Pop si multi altii. Profesorii isi asteaptä neräbdätori elevii. Lumea rugbyului : „Cum a fost ?“ Iatä-i ! In primul grup, puternicul lider al echipei, studentul in stiinte economise Gheorghe Dumitru : „Ay afirma, cu mina pe inimä , la fel de greu ca acum 3 ani, in Noua Zeelandä. Nu am intUnit echipe nationale. Dar in fiecare dintre formatiile cu care am jucat figurau rugbyydl cu mare experienta, multi dintre ei componenti ai diferi- Dimitrie CALLIMACHI Geo RAEJCHI (Continuare in pag. a 8-a) In etapa restantä din Divizia de lupte libere SPORTIVII DE LA VULCAN, 0 (rEVELATIE! Miercuri, in sala clubului Steaua, s-au incheiat intrecerile etapei restantä din seria а Ш-а a Diviziei de lupte libere. Cum era si de asteptat, turneele individuale, din cadrul campionatului pe echipe, s-au incheiat cu victoria sportivilor de la Steaua, care au ocupat primul loc la vase din cele zece categorii de greutate. Mihai TRANCA (Continuare in рад. я 2-a)