Sportul, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 10514-10539)

1983-10-19 / nr. 10529

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA MALTA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­­liste România, împreună cu to­­varăşa Elena Ceauşescu, a so­sit, marţi, 18 octombrie, în Malta, unde efectuează o vizi­tă oficială de prietenie, la in­vitaţia preşedintelui Republicii Malta, Agatha Barbara, şi a primului ministru al Republi­cii Malta, Dom Mintoff. Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, s-a În­scris din primul moment ca un eveniment de o deosebită în­semnătate politică, salutat ca atare de opinia publică mal­tez­ei, şi, totodată, ca o solie de pace, prietenie şi colabo­rare a şefului statului român pe pămintul acestei ţări. Ora 10,35... Aeronava prezi­denţială la bordul căreia se află Înalţii soli ai poporului român a aterizat pe aeropor­tul Luga, din apropierea capi­talei malteze. La Valletta. La scara avionului preziden­ţial, în întîmpinarea înalţilor oaspeţi a venit preşedintele Republicii Malta, Agatha Bar­bara Cei doi preşedinţi îşi ex­primă satisfacţia de a se reve­dea pe pămintul Maltei, îşi string mîinile cu căldură. Tovarăşa Elena Ceauşescu se salută, de asemenea, cu prie­tenie cu preşedintele Maltei. Cu deosebită cordialitate este salutat apoi preşedintele Nicolae Ceauşescu de către primul ministru, Dom Mintoff. Şeful statului român şi pre­mierul maltez îşi string mîi­­nile, se îmbrăţişează cu prie­­tenie. Tovarăşa Elena Ceauşescu este salutată, de asemenea, cu multă cordialitate de cătii premierul Maltei. După încheierea ceremoniei sosirii, preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu pre­şedintele Agatha Barbara şi premierul Dom Mintoff, în­soţiţi de celelalte persoane ofi­ciale române şi malteze, pă­răsesc aeroportul. Cu aceleaşi manifestări prie­teneşti sunt întîmpinaţi to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în capitala Maltei, locuitorii ora­şului salutînd cu bucurie pe înalţii oaspeţi­­români. Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a depus, în aceeaşi zi, un coş cu flori la Monumentul Liber­tăţii, din oraşul Vittoriosa, a­­flat în apropierea capitalei Mal­tei. Şeful statului român a fost însoţit de preşedintele Republi­cii Malta, Agaitha Barbara, de alte persoane oficiale malteze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au semnat în Cartea de onoare a Monumentului Libertăţii. * înalţii oaspeţi români, însoţiţi de prim viceprim-ministrul Carmelo Mifsud Bonnier, de alţi membri ai guvernului, au vizitat apoi şantierele navale „Malta Drydocks“. In timpul vizitei, în repetate rînduri, in întîmpinarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu au venit numeroşi muncitori care au ţinut să strîngă mina înalţi­lor soli ai poporului român, să dea expresie sentimentelor lor de caldă prietenie. La plecare, muncitorii de la „Malta Dry Bocks“ au făcut din nou înalţilor soli ai poporului român o emoţionantă manifes­tare a sentimentelor lor de stimă şi preţuire. ★ De la prezentul dinamic al Republicii Malta se face o tre­cere în trecut, vizitîndu-se, după-amiază, localitatea istori­că Mdina, fostă capitală a Mal­tei pînă în 1571. Intre preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi primul ministru al Republicii Malta, Dom Mintoff, au avut loc, marţi seara, convorbiri oficiale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Dom Mintoff şi-au exprimat convingerea că dez­voltarea raporturilor de priete­nie şi colaborare în domeniile politic, economic, tehnico-ştiin­­ţific şi cultural dintre Republi­ca Socialistă România şi Repu­blica Malta serveşte intereselor celor două ţări şi popoare, constituind, in acelaşi timp, o importantă contribuţie la întă­rirea conlucrării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare, a politicii de pace, independenţă naţională şi înţelegere între po­poare. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, priete­nească, de înţelegere reciprocă. ■k Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, marţi, la un dineu oficial oferit in onoarea lor de preşedintele Re­publicii Malta, Agatha Barbara. Preşedintele Agatha Barbara şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi, care au fost urmărite cu deosebită atenţie şi subliniate cu vii aplauze de cei prezenți. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. ★ 7.IAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA ȘI SPORT _ _ANUL_­XXIX_-|^ _______^PAGINI - 50 BANI | Miercuri 19 octombrie 1983 | Astăzi, In C.C.E. la fotbal, pe stadionul „23 August“, de la ora 18 iemr^ 'iiTit?* j—————M—I—a—a—MBBianfcg d^mbre atracţie DINAMO BUCUREŞTI ÎNTÎINEŞTE PE DEŢINĂTOAREA TROFEULUI, HAMBURGER S­V. Dinamo ai Hamburger S.V. faţâ-n faţă, astăzi, de la ora 18, pe stadionul „23 August“ din Capitala, în prima manșă din turul al II-lea al C.C.E. Un nou meci de prim-rang care, prin cota lui, aproape că nu mai are nevoie de „reclamă“ pentru a face succes de casă, din moment ce echipei noas­tre campioane sortii i-au hă­răzit un adversar de mina în­­tîi. Să arătăm că Hamburger S.V. are în vitrina clubului în care a jucat internaţionalul Uwe Seeler Cupa cupelor, edi­ţia 1977 (în finală,­ la Amster­dam, a învins cu 2—0 pe An­­derlecht), Cupa campionilor europeni, ediţia 1983 (victori­oasă cu 1—0 asupra lui Ju­ventus Torino, în finala de la Atena), 6 titluri naţionale şi două cupe ale R. F. Germa­nia. Palmares impresionant al echipei pregătite de reputatul antrenor Ernst Happel care, după ultima etapă de campio­nat, i-a propulsat pe h­ambur­­ghezi in fruntea Bundesligii. Dar, în ultima vreme,­­Ham­burger S.V. a obţinut si unele contraperformanţe, „sincope“... In finala Cupei U.E.F.A. de anul trecut, formaţia suedeză Hamburger S.V. a sosit ieri la Prinz în Capitală, la bor­dul unui avion special. Pri­mele cuvinte ale antrenorului Ernst Happel au fost urmă­toarele : „Ne aşteaptă o partidă foar­te dificilă ca oricare joc sus­ţinut în deplasare. Ne lipseşte o piesă importantă, mijlocaşul Wehmeyer, accidentat la ulti­mul antrenament“. Directorul tehnic Günther Netzer a ţinut să precizeze: „Fotbalul românesc a făcut mari progre­se în ultima vreme, şi cum Di­namo deţine titlul de campioa­nă este lesne de înţeles că vom avea în faţă un adversar redu­tabil. Calificarea se va decide în primele 90 de minute ale dublei noastre înt­em­ei. Dacă vom pierde la un singur gol sau vom încheia jocul la egali­tate ne putem gândi la turul al III-lea. Dacă nu...“ La ora 18 antrenorul Ernst Happel a efectuat cu jucătorii LT.K. Göteborg a cîştigat am­bele întîlniri (1—0 la Göte­borg 81 3—0 (!) la Hamburg), iar în ediţia din 1981 a acele­iaşi competiţii, formaţia fran­ceză St. Etienne a înscris 6 goluri (1—0 pe teren propriu şi 5—0 la Hamburg!), ca să nu mai amintim şi de acel 7—2 administrat de Cosmos New York, în această vară­, chiar dacă partida a avut un caracter amical. Campioana noastră are o sar­cină extrem de dificilă. Ea s-a mai confruntat de două ori cu fotbalul vest-german în Cupa U.E.F.A., (în 1974 cu F. C. Köln, și în 1979 cu Eintracht Frankfurt). In faţa dinamoviş­­tilor se află un adversar te­nace, dar nu imbatabil, cu condiţia ca Dinamo să se auto­­depăşească pe toate planurile in cele 90 de minute de joc. Să abordeze partida cu­­încre­dere în forţele proprii, fără complexe, printr-o mobilizare totală, dăruire şi ambiţie si, mai ales, cu luciditate şi ră­gaz în construcţia acţiunilor. „Răbdarea a adus întotdeauna mari bucurii“ — sunt cuvin­tele regretatului tactician E­­merich Vogi. Iată de ce Di­săi un antrenament de 60 de minute la lumina reflectoarelor stadionului „23 August“, după care ne-a comunicat formaţia probabilă Ial­o: Stein — Kaltz, Hieronymus, Jakobs, Schroder — Hartwig, Rolff, Grob, Ma­­gath — Schatzsneider. Milewski. namo nu trebuie să se năpus­tească nechibzuit spre poarta adversă. Marile goluri, golu­rile de aur ale calificării s-au născut din raţiunea aşteptării. Aşa vede lucrurile şi Mulţes­­cu, care spunea că­­va fi un meci al gîndirii tactice“. Se­cundul Cornel Dinu făcea ur­mătoarea remarcă : „Avem de înfruntat un adversar reduta­­bil, dar nu imposibil de în­vins, dacă jucătorii vor şti să respecte planul nostru tactic, iar publicul va fi alături de noi pînă in minutul 90!“ Gheorghe NERTEA (Continuare in pag. L­-3) OASPEŢII AU SOSIT IERI LA BUCUREŞTI MULŢESCU, căpitanul echipei du­mmoviste Jucătorii vest-germani, in faţa hotelului „Intercontinental“, gata de plecare la antrenament MIRCEA ROMAŞCANU: VIAŢĂ PE BICICLETĂ Despre Mircea Romaşcanu aş putea să scriu o carte. Şi poate am s-o scriu. Merită. Bărbatul acesta de 30 de­ ani Şi-a petrecut vreo 16—17 pe bicicletă. Şi nu oricum. A de­venit vedetă acum aproape 10 ani, în „Turul Elveţiei“, cînd a cîştigat o etapă de contra­timp pe munte, învingîndu-i pe toti cei ce aveau — cîteva zile mai tîrziu — să-şi dis­pute, la Montreal, cununa de învingător la „mondiale“. A urcat pe podiumul de onoare al ,,Cursei Păcii“, înscriindu-și de patru ori numele și în pal­maresul succeselor de etapă. A cîştigat la Rhodos titlul bal­canic, aplaudat de mozaicul naţionalităţilor celor peste 50 000 de spectatori prezenţi la sosire. A cîştigat de două ori „Turul României“, în 1974 şi 1983, în anii aceştia mulţi de ciclist nomad a parcurs aproa­pe jumătate de milion de kilo­metri... Şi, totuşi, Mircea n-a obosit. Mai tlnăr ca oricînd, rutierul crescut în miraculoasa grădină a lui Dinamo spor­tivul în care „magul“ vedete­lor sportului cu pedale, Nico­lae Voicu, a investit, ca şi în Gabriel Moiceanu, ca şi în Teodor Vasile, toată ştiinţa sa, speranţele şi încrederea, a rea­lizat anul acesta un admirabil „tur de forţă“. După două victorii în etapele „Cursei Păcii“, după succesul din „Tu­rul României“ şi buna perfor­manţă — datorată în bună parte lui — din „Turul Bul­gariei“ (locul III pe echipe), iată-l pe Mircea Romaşcanu realizînd un succes de am­ploare într-un tur naţional peste hotare : locul I în „Tu­rul Turciei“, la care se adaugă — tot prin contribuţia sa ho­­tărîtoare — victoria la echipe! Un an de vîrf, poate cel mai înalt din cariera acestui mare sportiv care şi-a petrecut o viaţă pe bicicletă. Ultima „lo­vitură“, cea din „Turul Tur­ciei“, pe care ne-o povesteşte chiar eroul ei, a fost realmen­te de maestru : „înainte de start, la Istan­bul, vremea a fost ca de miez de vară. Căldură mare, să nu poţi respira. în ziua plecării, temperatura a scăzut, însă, brusc. O ploaie rece şi deasă, un vînt puternic de-ţi înghe­ţau oasele au produs panică Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a) . PROLETARI DIN TOATE TARIlgrtT^%­* Azi, la Piteşti, în cadrul „Cupei Balcanice“ F. C. ARGES - BEROE STARA ZAGORA 1 Echipa F.C. Argeş reintră pe coordonatele fotbalului interna­ţional după o absenţă de doi ani, luind azi startul în noua ediţie a „Cupei Balcanice“, parteneră fiindu-i formaţia bul­gară Beroe Stara Zagora, ni­meni alta decit deţinătoarea ultimului titlu balcanic (jucăto­rii oaspeţi mai avind in vitri­nă încă două asemenea trofee). Partida de astăzi va fi găzduită de stadionul „1 Mai“ din Pi­teşti, cu începere de la ora 15. Pentru început, o scurtă punere în temă cu sistemul de des­făşurare a,actualei ediţii a tra­diţionalei competiţii balcanice. La întreceri participă cite o reprezentantă a fiecărei ţări balcanice, care au fost împărţi­te în două grupe. Formaţia F.C. Argeş face parte dintr-o grupă alături de Beroe Stara Zagora şi Galatasaray Istanbul, iar în cealaltă grupă figurează reprezentantele Iugoslaviei, Gre­ciei și Albaniei. în cadrul gru­­pelor se joacă sistem turneu, fiecare cu fiecare, în partide tur-retur, echipele clasate pa primul loc urmînd a-şi disputa finala. După partida de campionat cu Jiul, formaţia din Trivale a început pregătirile pentru acest joc internaţional întreg lotul pe care antrenori Nico­lae Dobrin şi Constantin Cîrs­­tea il au la dispoziţie este va­lid şi, după toate probabilităţi­le. ..U“­le de start va fi urmă­torul: Cristian — V­oicu Moi­­ceanu, Stancu Tulpan — DL Zamfir Badea Iovănescu — D. Zamfir, Nica­ Jurcă. Lotul jucătorilor bulgari a sosit luni seara l­a Piteşti. E­­chipa Beroe ocupă în prezent locul 6 în clasament si are in componenta sa 6 foşti si­tuali Internaţionali „A“. Esta (Continuare in pag. 2-3)

Next