Sportul, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 11439-11465)

1986-10-11 / nr. 11448

ŞHIA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV Al C.C. AL P.C.R.­ ­Liniare am pag. 11 organizaţiile de partid, pe toţi oamenii muncii din agricultură sa desfăşoare o largă întrecere, sa acţioneze cu întreaga răs­pundere, într-un spirit de înal­tă ordine şi disciplină, pentru obţinerea unor producţii agri­cole vegetale şi animale tot mai mari, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor noii revoluţii agrare, în continuarea şedinţei. Comitetul Politic Executiv a examinat REZULTATELE PRI­MEI ETAPE A CONFERINŢEI DE LA STOCKHOLM PENTRU MASURI DE ÎNCREDERE ŞI SECURITATE SI PENTRU DEZARMARE IN EUROPA. S-a apreciat că documentul adoptat la încheierea lucrări­lor contribuie, prin prevederile sale, la creşterea încrederii pe continentul nostru, m­arcînd un pas important în direcţia în­tăririi procesului de edificare a securităţii şi dezvoltare a cooperării in Europa. Comitetul Politic Executiv a relevat însemnătatea deosebită pe care au avut-o demersurile şi iniţiativele preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru des­făşurarea şi încheierea cu suc­ces a lucrărilor Conferinţei, pentru apropierea poziţiilor statelor participante şi găsirea de soluţii problemelor dezbătu­te, ceea ce a permis realizarea unor acorduri corespunzătoare. S-a subliniat că soluţiile pro­puse de ţara noastră s-au do­vedit juste, realiste şi au oferit o bună bază pentru realizarea Înţelegerilor finale. Totodată, s-a arătat că încheierea cu re­zultate pozitive a primei etape a Conferinței de la Stockholm creează premise favorabile pen­tru trecerea la o nouă fază a acesteia, ce va fi consacrată adoptării unor măsuri de dezarmare. Comitetul Politic Executiv a aprobat activitatea depusă­­ în cadrul Conferinţei de către delegaţia română care, ac­­ţi­unind în spiritul orien­tărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a adus o contribuţie constructivă la buna desfăşurare a lucrărilor, la elaborarea documentului final, prin prezentarea de propuneri şi soluţii in conformitate cu năzuinţele legitime ale popoa­relor europene, ale tuturor na­ţiunilor, de a trăi într-un cli­mat de pace, încredere şi largă colaborare. Apreciind că rezultatele po­zitive obţinute la Conferinţa de la Stockholm deschid noi perspective procesului de secu­ritate şi cooperare în Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat hotărirea României de a face totul şi de a-şi adu­­ce întreaga contribuţie la des­făşurarea cu succes a apro­piatei conferinţe de la Viena, astfel incit aceasta — punînd pe primul plan problemele dezarmării, întăririi încrederii şi colaborării, dezvoltării rela­ţiilor economice, tehnico-ştiinţi­­fice intre toate statele fără deosebire de orînduire socială — să marcheze noi paşi în di­recţia opririi cursei înarmări­lor, eliminării armelor nuclea­re de pe continent, reducerii armelor clasice, asigurării secu­rităţii în Europa şi in întreaga lume, a îmbunătăţirii climatului politic mondial Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, pro­bleme curente ale activităţii de partid şi de stat. TURNEUL DE ŞAH DE LA OSTENDE Turneul internaţional de şah de la Ostende, organizat de federaţia belgiană de speciali­tate, a reunit la start 160 de participanţi din ţări europene şi de dincolo de Ocean. Victo­ria a revenit primului jucător britanic, Anthony Miles, cu 7,5 puncte din 9 posibile. Pe locul al doilea, marele maestru ro­mân Florin Gheorghiu (6 vic­torii, 2 remize și o singură în­frângere, la Miles), alături de I. Farage (Ungaria), S. Kudrin (S.U.A.), K. Langeweg (Olan­da), D. King, J. Dunnington (ambii Anglia) și L. Winants (Belgia), cu cite 7­­ fiecare. 9­2 * LA LAUSANNE a început ceea ce va ramie un eveniment in dezvoltarea mis­cării alimrice • reuniunea C.I.O., in care cei 89 a membri ai acestui organism vor stabili gazdele Jocurilor Olimpice de vară 51 de tari* din anul 1992. Alegerea făcută va deveni cunoscută la 17 octombrie. Re­amintim candidaturile pentru ediţia de va­ră : Amsterdam Barcelona, Belgrad, Bir­mingham Brisbane şi Paris iar pentru cea de iarnă ■ Albertville (Franţa), Anchorage (S.U.A. Berchtesgaden (R.F.G.), Falun (Suedia, Li­liehamroer (Norvegia) şi Sofia. Mai mult sesiunea C.1.0 va începe con­sular, în privinţa unor schimbări esenţiale ale Chartei Olimpice. 9 TOM JADWIN, 28 de ani vicecamplot ai Statelor Unite la arun­carea suliţei in 1985 nu va mai avea plă­cerea s­­onor-e.- de - concura pe un sta­ul00 atletic intrucît a fost suspendat pe viaţa din activitatea sportivă pentru uz de substanţe dopante. Dacă ar fi fost ultimul caz inca a fi fost bine pentru că, după el şi Darret, Cratvfo­­d aruncător de greu­tate fmembr­u a­ echipei naţionale de ju­niori i s.U A.­ a patit acelaş! lucru. Fapt grav ace­st din urmă nu are decît 18 ani... 9 TENDINŢA DE COBORlRE A VlRSTEl si in sp­­­rt­ i minţi! . s*­ pare că da. Pe ie­c parte Kasparov ?l-a ristisat cu­netele invingătoa­ in fata lui Karpov adueîn­­du-si partenerul pe terenuri nedefrisate si croind 't loc la masa de ioc poziţii com­plicate dificile • Iar pe de alta pe locul 3 la lume s-a ridicat un alt ttaăr, tot de 23 de ani Andr Sokolov,­­»Utigător în finala turneului pretenc­enților, contra lui Artur lusupov nn vifS'â de... »8 de ani ! O dată la plus, Uniunea Sovietică rămîne terenul inepuizabi' a! tuturor tendințelor din șahul de mar perfo­rmanță. • MARY-LOU RET­­*P'’ gimnasa campioană olimpică la In­dividual compus a Jocurilor de la Los ^nj*ei?s' anunțat ofieial, retragerea. , £apt' deott sâ confirme ceea ce știa toată lumea și anume că. de vreme .n*f mal concurat c^m tot din 1984 nu mal avea nici o șansă să redevină ceea ce u» D!ipf .dot­ai)1 dl,nl de Publicitate e«»de t­ipbete pe micul şi pe marele­­cran Mary-Lou are acum alte Intent!! : tn WrtWor te viitoarere Jocuri Olimpice de ziaristă ! © RĂSCRUCE IN TOWBULA !, după hotărirea Federaţiei In­­ernaţionale de Automobilism de a renunţa treptat, începind din anul viitor, la motoa­rele turbo nu numai benzinofage, ci şi pe­riculoase , de acum înainte, revenirea la motoarele „atmosferice“ a devenit realitate Honda şi Porsche fiind primele firme care au şi trecut la cercetări în noul domeniu. Era şi timpul , la încercările de ieri pen­tru stabilirea. ..grilei de start“ în Marele Premii al Mexicului viteza medie a pri­mului clasat brazilianul Senna, a fost de aproape 200 kilometri pe oră 1 9 PRIN PRISMA REZULTATELOR ANTERIOARE şi prin faptul că juca acasă Cuba şi, res­pectiv Franţa erau favorite în lupta pen­tru un loc pe podiumul „mondialelor“ de volei. L-a ocupat... Bulgaria, unul dintre secretare acestei reuşite fiind, se pare, şi masivitatea jucătorilor săi : toţi cei 6 com­ponenţi de bază ai echipei au peste doi metri... “ DOMINIQUE ROCHETEAU des­pre statutu­lucitorului profesionist de fotbal : „Totul funcţionează pentru ca ei (profesioriiştii p.r.) să nu se ocupe de nimic altceva decit de fotbal, să fie prote­jat, sî nu aibă nici o altă constrîngere, pentru a se consacra in totalitate sportului. Numai că situaţia devine extrem de riscan­tă : performera' trăieşte sub un clopot de sticlă într-un mediu închis, iar cel ce nu e atent poate să cadă brutal de la înălţi­mea soclului şi să-şi încheie, nor si cim­otii O'«-5''"» “ Radu TIMOFTE TELEX 9 TELEX 9 TELEX 9 TELEX CICLISM • Din nou „ordine triplă“ a rutierilor sovietici în Turul Egiptului­­ Etapa a 5-a a revenit lui Vasidis Sgundon, care a acoperit cei 15 km dintre Suez și Ismaili în 2h27:38. Al doilea a fost Marap Ganelen — 2h30:07, in timp ce liderul cursei, Gin­­tav,îas Umaras, s-a clasat al trei­lea — 2h30:17 p Tînârul (18 ani) columbian Josue Lopez a cîști­­gat surprinzător prima etapă a „Marelui Premiu al muntelui Ca­­racol“. El a acumulat 40 p, fi­ind urmat de coechipierii săi Pablo Wilchez — 35 p și Reynel Montoya — 30 p. ȘAH • Cea de-a ll-a partidă a meciului pentru titlul mondial feminin, care se dispută la Bor­­jomi intre Maia Citourdanidze și Elena Ahmilovskaia, s-a încheiat remiză la mutarea 37. Campioana mondială conduce acum cu 7—4. Partida a 12-a se va disputa luni. TENIS 9 „optimi“ de finală la Toulouse : Tulasne — Brown 7—6, 6—2 ; Steiber — Dl Laura 6—7, 6—3, 8—4 ; Gunnarsson — Eriksson 7—6, 6—2 ; Forget — Pi­­mek 6—3, 7—6 ; Mecir — Poltler 6—2, 6—3; Hlasek — Smid 7—6 fr-3, 9 în turul doi al turneului Zürich, peruvianca Laura Gldemeister a dispus nescontat de favorita nr. 3, Manuela Ma­leeva, cu categoricul scor de 6—0 6—3. Alte rezultate : McNeil - Meier 6-4, 3—6, 6—3 ; Graf - Moulton 6-1, 6—0 ; Kim - Garrone 5—7, 7—6. 6—3. 9 In riua a treia la Tel Aviv : Mans­i'01'* — Sznajder 6—4, 6—3 ; Gil­bert — Bloom 6—3. 1—6, 7—5. CICLIŞTII ROMÂNI ÎN PRIM-PLANUL ■ A UNOR ETAPE DIN „TURUL TURCIEI" De la început vrem să spu­nem că titlul acestui microin­­terviu cu antrenorul Ion Ar­­deleanu, care a condus cicliştii români in „Turul Turciei“, are acoperire in datele şi cifrele oferite de interlocutorul nos­tru. • „Fiind o competiţie di­ficilă de lung kilometraj (peste 1200 km, împărţiţi in 7 etape), cu an traseu in majoritate cu profil de deal — ne-a spus ieri oaspetele nostru la redacţie —, echipa României, alcătuită de data aceasta din 3 rutieri şi 2 pistarzi, s-a aflat în faţa unui serios examen, pe care l-a tre­cut cu bine. In întrecerea cu concurenţii din Albania, Iugos­lavia, Polonia, Siria şi Turcia, sportivii noştri au întrunit su­fragiile multor specialişti şi spectatori prezenţi in oraşele capete de etapă. In etapa a 5-a, Edremit­a Canakale (130 km), Vasile Mitrache a reuşit, după o evadare solitară, să cîştige cu un avans de 20 de secunde fa­ţă de grupul urmăritor. In pri­ma etapă, Istanbul — Kocaely (130 km). Constantin Căruţaşu a sosit al doilea, în acelaşi timp cu învingătorul, polonezul J. Swinoga, cîştigătorul turu­lui, în următoarea cursă (Ko­caely — Bursa 140 km), Mitra­che s-a aflat din nou în prim­­plan, ocupînd poziţia a 2-a după ce şi-a disputat sprintul final cu colegul său de evada­re, sirianul S. Abdulnasir. In sfîrşit, în ultimul episod, Te­­kirdac — Istanbul (128 km), Gh. Lăutaru a ocupat locul se­cund, fiind cronometrat în a­celaşi timp cu cîştigătorul e­­tapei — A. Azis (Turcia)“ . Ce poziţii au ocupat cicliştii noştri în clasamentul general? • .,C. Căruţaşu — 10, V. Mi­­trache — 18, M. Aldulea — 20, Gh. Lăutaru — 29, din peste 30 de concurenţi. O. Celea, su­ferind de o afecţiune stoma­cală, a fost oprit de medicul caravanei să mai concureze după etapa a 2-a“. • Cum aţi ajuns la această inedită formu­lă de selecţionată ? • „După Balcaniada din Bulgaria s-a renunţat la cei care se consi­derau senatori de drept şi am promovat alergători care s-au angajat cu tot sufletul în concurs**, Traian IOANITESCU ECHIPA DI POIO Sinii!— ProfHo­vu­­,­ hai la Poloiştii de la steaua Bucu­reşti au susţinut două partide în Italia, la Ostia. Ei au în­­tîlnit în ambele jocuri Selec­ţionata armatei Italiene, reu­şind să termine învingători de fiecare dată. In primul meci, echipa noastră a cîştigat cu 19—17 (5—3, 5—4, 3—3, 6—7), pentru ca în a doua confrun­tare scorul să fie de 14—ÎS (1—4, 5—2, 5—4, 5—3). Antre­norul Fr. Crişan ne-a relatat că au fost întilniri frumoase, în care s-a înotat mult şi s-au creat faze rapide, spectaculoa­se, evidenţiind prestaţia lui Balanov, Ragea, Nuţu, Fruth, Vamoş, Duculeţ, P. Lisac. CUPELE EUROPENE LA BASCHET La Kaunas, Jalghiris — Steaua W8-7 9 Alte rezultate ale meciurilor retur din cadrul turului I al cupelor europene la baschet — C.C.E., MASCULIN : Jalghiris Kaunas — Steaua București 108— 19 (63—32) — în tur : 107—90 ; Milan — Murray Edinburgh 101—83 (52—51) in tur : 83—83 ; Ostende — Aris Salonic 77—125 (32—45) — în tur : 77—115 ; Ortez (Franţa) — Tirana 85—82 (40—40) — în tur : 73—63 ; Maccabi Tel Aviv — Pully (Elveţia) 124—112 (72—68) — în tur : 102—91 ; Real Madrid — Manchester 87—65 (41—31) — în tur : 86—78 ; Den Bosch (Olanda) — T.S.V. Lever­kusen 76—86 (38—42) — în tur : 70—70 ; Levski-Spartak Sofia — Aehilleas (Cipru) 101—55 (52—is) — în tur : 129—69 ; Klosterneu­burg (Austria) — Torpan Hel­sinki 100—87 (52—46) — în tur : 80—119 ; T.J.Z. Bino — Alvik Stockholm 96—93 (34—46) — în tur : 110—95 ; Calatasaray Istan­bul — Sosnowiec Zaglebie 77—88 (45—41) — în tur : 95—83 ; CUPA RADIVOJ KORACI : Sarina Bar­celona — Vevey (Elveţia) 119—97 (63—46) — în tur : 106—38 ; C.C.E., FEMININ , S. F. Versailles — Canoe Madrid 67—52 (36—28) — in tur : 82—59 ; Elitzur Tel Aviv — Sporting Atena 76—67 — in tur : 76—49. Echipele subliniate au promo­vat în turul­­I. „SUPORTERI AI ORDINII“ PE STADIOANELE ENGLEZE? Dosarul manifestărilor nespor­tive din ligile engleze se îngroaşă și in actualul sezon. Aproape că nu există etapă care să nu mar­cheze incidente, mai mici sau mai mari, in partidele de cam­pionat sau in meciurile de Cupă fapt care îngrijorează deopotrivă conducerile cluburilor şi pe ju­cători, expuşi la acte de vio­lenţă din partea aşa-zişilor su­porteri. S-au făcut şi se fac e­­forturi pentru stăvilirea acestor acte nesăbuite, dar soluţii efi­ciente nu au fost, încă, găsite. Problema a ajuns la nivelul cel mai înalt al mişcării sportive engleze. Zilele trecute, ministrul sporturilor din Anglia, Dick Tra­cey, a transmis o circulară clu­burilor care activează în toate ligile, ca un termen de 6 săp­tămâni să organizeze un „corp de suporteri corecţi“, care să poată interveni, în timpul jocu­rilor, împotriva acelora care tul­bură spiritul sportiv. Aceşti mem­bri vor primi „certificate spe­ciale de bună purtare în spiritul fair-play-ului“ şi vor fi răspîn­­diţi in diferite sectoare ale tri­bunelor, pentru a putea action-» operativ in momentele oportune. Desigur, selecţia acestor „supor­teri ai ordinii“ va trebui foarte riguros făcută... Problema este de strictă ac­tualitate, nu numai din punctul de vedere al îmbunătăţirii at­mosferei pe stadioane. Absenţa echipelor engleze — este adevă­rat — văduveşte cupele europene de un important punct de atrac­ţie. Preşedintele U.E.F.A., Jac­ques Georges, declara recent că ,­m-aş bucura ca­­ această ches­tiune atît de importantă să fie rezolvată in mod favorabil in ediţia următoare, dar ea depinde de comportarea suporterilor en­glezi care-şi vor însoţi echipele. Deocamdată, veştile pe care le avem nu sunt deloc îmbucurătoa­re , prea multe acte de huliga­nism se înregistrează in com­petiţiile engleze... Sunt convins că eforturile făcute de conduce­rile cluburilor pentru restabilirea ordinei vor da rezultatele scon­tate“. Să vedem... Ion OCHSENFELD ­ncepînd, ea $1 Enzo Be­­arzot în 1982, prin a fi contestat cu vehemenţă Carlos Bilardo a terminat, după cucerirea titlului mondial, la apoteoză, pri­vit şi ascultat ca un „mag“. Numai că „magul" nu acceptă să joace acest rol şi în loc să se umfle în pene şi să facă pe a­­totştiutorul, rămîne cu pi­cioarele pe pămînt, sur­­prinzînd prin modestie s realism. Intervievat recent asu­pra intenţiilor sale, in condiţiile în care contrac­tul cu federaţia argenti­­niana o expiră la 31 de­cembrie 1989, doctorul Bi­­lardo a specificat că, în pofida ofertelor inspititoa­­re venite de la cluburi din Italia, Franţa şi R.F.G., ar dori să-şi menţină postul. LECŢIE I LUCIDITATE „Sunt însă conştient, a a­­dăugat el, că îmi va fi de­osebit de greu să alcătu­iesc o echipă capabilă să-şi păstreze titlul su­prem peste 4 ani, mai ales că, din punct de vedere al antrenamentului şi al tac­ticii, fotbalul european a luat-o înaintea celui sud­­american. In Mexic, e drept­, l-am avut pe Mara­dona dar cine ne poate garanta că-l vom mai a­­vea, la acelaşi nivel inait, şi in Italia, in 1990­­“. Mai lucid decit predece­sorul tău­­după izbinda din 1978. Menotti a tot e­­zitat la alegerea unui drum) Bu­lardo n-a îmbră­ţişat un optimism de cir­cumstanţă, ci a precizat : „Ca să rămînem unde sun­tem­, va trebui s-o luăm de la început. Cu jucători noi. Cu metode noi. Dacă nu vom proceda aşa, asu­­mîndu-ne riscul unor pri­me rezultate nefavorabile, vom fi pierduţi“. Rămîne de văzut doar dacă fotbalul argentinian deprins de-acum cu gustul victoriei va găsi răbdare­ necesară să-l asculte pr cel care infruntînd atîtea adversităţi i-a dus pină tn vîrful piramidei. Ov. IOANIŢOANA Redacţia şi administraţia- cod 7977» Bucureşti, str . Conta 1« of P.T.T.R. \ ţei centrala ii 19 70 si 11 to in poresp in »0 30; interurban 137 ; telex 10 350 romsp Telefax; (90) II 60 33­­W Tiparul: I.P .,informaţia* Pentru «trâm­ătate abonamente prin Rompresiuaten­a fectorul export-import presă P O.B 12 231, telex 103*6 prsk­r București Calea GrivRet nr 61-66 10 36 fel

Next