Sportul, februarie 1988 (Anul 44, nr. 11852-11876)

1988-02-23 / nr. 11871

ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT | ANUL XLIV - Nr. 11871­­­4 PAGINI - 50 BANI­­ Marți 23 februarie 1988 | CONSILIILE POPULARE - SPRIJIN PERMANENT DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII SPORTIVE Gospodarii comunelor şi oraşelor se preocupă ca exerciţiul fizic şi sportul să se extindă cit mai spinjj­in rindurile tineretului, ale oamenilor muncii Consiliile populare — jude­ţene, municipale, orăşeneşti şi comunale — manifestă o per­manentă preocupare pentru dezvoltarea activităţii de edu­­caţie fizică şi sport. „Angrenarea tineretului, a maselor de cetăţeni într-o bo­gată şi variată activitate de educaţie fizică şi sport şi crearea condiţiilor pentru am­plificarea ei continuă, pe coor­donatele stabilite de condu­cerea partidului şi statului, s-au aflat permanent în atenţia noastră“, ne spunea primarul oraşului Caracal, Gh. Anghel, care a încurajat, în această me­reu mai frumoasă aşezare din judeţul Olt, orice iniţiativă des­tinată să asigure o largă parti­cipare a oamenilor muncii, a co­piilor şi tineretului la o diversi­tate de acţiuni sportive. Trans­formarea treptată a parcului oraşului într-o veritabilă, oază de sănătate, modernizarea sta­dionului, amenajarea de noi te­renuri pentru jocuri sportive etc..,, dovedesc sprijinul pe care Consiliul popular al oraşului Caracal îl acordă per­manent nevoii de mişcare a ce­tăţenilor, în sprijinul sănătăţii şi a creşterii capacităţii de muncă. La Vatra Dornei, primarul Ioan Corneschi, printr-o colabo­rare rodnică cu toţi factorii lo­cali, continuă acţiunea — evi­dentă îndeosebi în ultimele două decenii — de transfor­mare a acestei pitoreşti aşezări şi într-o adevărată staţiune a sporturilor de iarnă. Amenajă­rile pentru schi (fond şi alpi­ne) şi sanie sunt o mărturie, la fel ca şi punctele de sprijin ale amatorilor de turism, a celor ce doresc să drumeţească prin lo­calităţile din „Ţara Domelor“ sau pe firul Bistriţei Auria Concretă, cu remarcabile rea­lizări în plan sportiv se arată a fi şi activitatea unor primari din judeţul Vîlcea. Din Căli­­măneşti, de pildă, acolo unde Consiliul popular primarul Eovin Todea, au creat con­diţii excelente nu numai pentru ca tineretul să poată practica disciplinele preferate (atletismul — vara, schiul — iarna), ci şi pentru ca unele lo­turi reprezentative, cum sunt cele de caiac-canoe, să îşi poa­tă îndeplini, la parametrii su­periori, obiectivele de pre­gătire pentru principalele com­petiţii internaţionale. în acelaşi timp Călimăneştiul şi-a stator­nicit faima de fier al sportului minţii, oraşul şi staţiunea fi­ind gazda uneia dintre cele mai prestigioase întreceri interne şi internaţionale. Festivalul şahu­lui vîlcean, care şi-a sărbăto­rit recent ediţia jubiliară. Tot în judeţul Vîlcea, primarul ora­şului Horezu, Ion Constantines­­cu, s-a îngrijit de modernizarea stadionului, pus la dispoziţia tuturor amatorilor de mişcare în aer liber, în primul rind a elevilor din şcolile și liceele din localitate si din împrejurimi (Măldărești, Vaideeni, Pietrari). O preocupare similară: dove- Tiberiu STAMA (Continuare in pag 2-3) în trei asociaţii sportive din Capitală PRINTRE MOTOARE, CU GÂNDUL LA CAMPIONATELE DE AUTOMOBILISM ŞI KARTING Suntem încă în iarnă, dar zilele trec şi, firesc, se apro­pie starturile Campionatelor Republicane de automobilism şi karting. în acest scop, aşa cum este şi normal, pregătiri­le sunt in toi, sportivii şi me­canicii trebăluind uneori pună seara tîrziu în ateliere pentru pregătirea maşinilor de con­curs. Se ..fac“ motoare, se în­tăresc punţi, se modifică sus­pensii, se alcătuiesc loturi, se stabilesc echipaje... Este motivul pentru care ne-am propus ca, în această perioadă, să vedem ce noutăţi sunt la trei asociaţii sportive bucureştene, cunoscute de-a­­cum în performanţă. Şi iată cale aflate la : VOLANUL Da, nu se putea altfel, a­­sociaţia sportivă a Şcolii de şoferi amatori şi-a luat un nume legat de, un... obiect al muncii. Deci, A.S. Volanul, imediat ce a luat fiinţă, s-a afirmat. Marin Tache, Fătu Simionescu, Grigore Mircea, Gheorghe Lupu, Mihai Col­­fea ş.a. — toţi instructori auto ai şcolii — s-au prezentat la început în întrecerile Dacia­dei, cu predilecţie la concursu­rile de indemînare unde, re­pede, au început să monopoli­zeze principalele titluri puse în joc. Trecînd la nivel de performanță ultimul succes, din 1987, este al maistrului de atelier Nicolae Băban, locul IV în Campionatul Republican de viteză pe circuit — grupa A. La întrebarea : Ce își pro­pune Volanul în 1988? ne-a răspuns preşedintele asocia­ţiei, Ştefan Moldoveanu, direc­torul adjunct al şcolii : „în prezent avem legitimaţi 16 sportivi, cu care vom lua par­te, în continuare, la întreceri­le Daciadei, la campionatele republicane de viteză pe cir­cuit. In acest scop, în afara Modesto FERRARINI (Continuare in vag 2-3) In cursă de viteză pe circuit N. Băban de la Volanul (echipa C.M.A.R. București) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Excursia hibernală cons­tituie una dintre formele de mişcare cele mai a­­greate de către oamenii muncii sosiţi la sfîrşit de săptămînă sau aflaţi in concediu, in aceste zile, la munte In imaginea fotoreporterului nostru Aurel D. NEAGU, un grup de vizitatori ai Po­ienii Braşov, in drum spre unul din numeroa­sele locuri in care se poate schia: o plimbare înaintea lunecării nu strică... I­OAOADA DISPUTATE ÎNTRECERI DE SCHI PE SEMENIC Finaliştii „Cupei U. T. C.‘‘ şî­ au desemnat cîştigătorii pe 1988 in probele alpine şi de fond Semenicul, cu pîrtiile sale îmbrăcate în hlamida groasă de nea, a fost locul de des­făşurare „a uneia dintre cele mai reuşite ediţii ale Cupei U.T.C. la schi — probe al­pine şi de fond", cum apre­ciază tovarăşul Stelian Cara­cas, reprezentant al secţiei de resort a C.C. al U.T.C. O reu­şită asigurată nu numai de alegerea Semenicului drept gazdă a acestei întreceri spor­tive de masă, finală republica­nă în cadrul Daciadei, ci şi de condiţiile excelente asigurate de factorii locali, Comitetul judeţean Caraş-Severin al U.T.C. şi C.J.E.F.S., cu spri­jinul organelor de partid şi de stat, precum şi de pasionan­tele dispute oferite de concu­renţi. Tinerii din judeţul-gazdă au avut bucuria de a aplauda, în proba masculină a „alpinelor“ un sportiv din Reşiţa, pe Cris­tian Ruszizka, elev la Liceul industrial nr. 4, care a înche­iat întrecerea pe prima treap­tă a podiumului, înaintea lui Ştefan Wolf — Liceul de mate­­matică-fizică din Sibiu şi a lui Zolly Romfeld — Liceul a­­groindustrial din Tg. Mureş. O probă dificilă în care elevul din Reşiţa atestă frumoase ca­lităţii de schior. Ca şi Eda Fey, prima clasată la aceeaşi probă, in grupa fetelor. Satisfacţie fi­rească pentru colegele şi prie­tenele ei de la Liceul „C. D. Loga“ din Timişoara, care au susţinut-o cu entuziasm pe în­tregul traseu... în urma ei s-au clasat Cristine Herbert de la Liceul de matematică-fizică din Sibiu şi Günde Abraham de la Liceul de matematică-fizică din Miercurea Ciuc. Cu două locuri secunde în ambele probe alpine, tinerii din judeţul Sibiu ocupă pozi­ţia I în clasamentul general pe judeţe, înaintea celor din Timiş şi Caraş- Severin. Pe locurile următoare : Braşov (4), Maramureş (5), Mureş, Satu Mare şi Harghita (6—8). Fondul a dat cîştig de cauză — net — reprezentanţilor ju­deţului Maramureş, care au dominat întrecerea şi la băieţi, şi la fete, în cazul băieţilor, prin Florian Feidi de la Liceul industrial nr. 1 din Baia Mare, „talonat“ de Adrian Rîmbu, muncitor la întreprinderea „6 Martie“ din Braşov şi de la Bella Nagy de la Liceul industrial nr. 2 din Sf. Gheorghe — Co­­vasna. La fete, prin Ana Cos­­tea, de la Liceul industrial nr. 8 din Baia Mare, care a în­cheiat prima întrecerea, înain­tea Anei Reţiu de la Liceul industrial nr. 1 din Tîrnăveni- Mureş şi Doina Andronicescu de la Liceul industrial din Cîmpulung Moldovenesc — Su­ceava, în clasamentul general al fondului, deci, pe locul I, ju­deţul Maramureş. In continua­re : 2. Braşov, 3. Mureş, 4. Su­ceava, 5. Caraş-Severin, 6 Bis­­triţa-Năsăud. întrecerile finaliştilor la „Cu­pa U.T.C.“ continuă în aceas­tă săptămînă la Miercurea Ciuc, cu probele de patinaj vi­teză (27—28 februarie), iar săp­­tămîna viitoare la Sărmaş — Harghita cu cele de sanie (2—3 martie). Aşadar, noi emoţii, dar şi multe bucurii ! IDEI NOI DE JOC LA ECHIPA NAŢIONALĂ DE RUGBY Dialog cu antrenorul Th. Râdulescu Bilanţul cu care echipa de rugby a României a încheiat ultimul ciclu anual — pornit din toamna lui 1986 și înche­iat în 1987 — a fost negativ. Chiar dacă în dreptul celor 11 meciuri figurează 6 victorii și doar 5 înfrîngeri. Avem însă în vedere că s-au pierdut toa­te partidele cu adversari pu­ternici: cu Franţa 3—20 la Bucureşti, 12—55 la Wellington şi 3—49 la Agen; cu Irlanda 0—60 la Dublin şi cu Scoţia 28—55 la Dunedin. Nu e rostul articolului de faţă să zăboveas­că asupra acestor insuccese, urmărind să insiste doar asu­pra perspectivei, care lăsă să răzbată unele raze de soare... Noul sezon international bate acum la usă, cum se spune, cu două prime meciuri­­ oficiale în cadrul Campionatului Euro­pean, cu Italia si Spania. Si­gur, întreaga lume a rugbyului nostru își leagă mari speranțe de o comportare pe care o vrea superioară în aceste partide, crezînd cu­ încăpățînare într-o reabilitare, într-o reluare a su­itei rezultatelor bune, care — cum se știe — ne-au propulsat în elita acestui sport. Am stat de vorbă cu un vechi și apreciat tehnician al nostru, antrenorul echinei cam­pioane Steaua căruia i s-a în­credinţat din nou, începînd din această primăvară pregătirea reprezentativei ţării. De fant, este o revenire a lui Theodor Rădulescu la cîrma naţionalei după două etape anterioare : 1979—1973 şi 1979—1985.­­ Care e cea mai frumoasă amintire ca antrenor ? — l-am întrebat. © Acel de neuitat 15—0 cu Franţa de acum opt ani. Toate victoriile asupra francezilor, să adăugăm si pe acel 13—9, din 1982, cea cu ga- rezii (24—6) cea cu cîştigătorii ..marelui slem“. rugbystii sco­ţieni (28—22) au avut o egală valoare şi, aproape că nu mai e nevoie s-o spun, un mare ecou internaţional. © Cum vă explicaţi ,căderea“ rugbyului nostru în ultimii 2—3 ani ? © Am regre­sat pentru că s-a făcut mereu o selecţie necorespunzătoare. Asta în primul rînd. Apoi aş aminti faptul că meciurile in­ternaţionale au fost prost pre­­par­ate. Astfel, la pregătirea cen­tralizată dinaintea ,,mondiale­lor“ s-a neglijat total factorul tehnico-tactic, lucrul specific cu balonul, pierzîndu-se un timp irecuperabil. Nu s-a ţinut sea­ma de principiile alcătuirii echi­ Dei, de omogenizarea ei de cupluri de jucători. De linii şi compartimente. Altă problemă: timp de peste doi ani, în echi­pa naţională s-au perindat cir­ca 40 de rugbyşti. Nu ştiu pa­tru dintre ei care să fi jucat toate meciurile ultimilor doi ani dinaintea „Cupei Mondiale“. Ce să mai spunem de faptul că la „mondiale“ au apărut jucători (chiar în meciul cu Franța) care n-au evoluat nici o dată îm­preună?! Fatală improvizaţiei Dimitrie CALLIMACHI (Continuare in pag 2-3) CICLIŞTII, LA ÎNCEPUT După ultimul concurs impor­tant al anului trecut — Cam­pionatele Naţionale de ciclo­­cros, desfăşurate în luna no­iembrie la Poiana Braşov —, cicliştii nu şi-au pus bicicle­tele în rastele, în perioada de iarnă, în care zăpada, caro­sabilul alunecos şi temperatu­rile scăzute au constituit tot atîtea impedimente, ei s-au antrenat cu sîrg, pentru a da un nou impuls activităţii spor­tului cu pedale. Vom încerca să redăm cîteva aspecte din pregătirile loturilor, precum şi spicuiri din bogatul program competiţional alcătuit de fede­raţie. FOND Lotul pentru cursele pe șosea (V. Mitrache, Val. Con­stantinescu, L Gancea, C. Pa­­raschiv, Gh. Lăutaru, Ol. Ce­­lea, Cr. Neagoe, Val. Buduroi, N. Aldulea, L. Kovács, St. An­ton, D. Catană — antrenori Ioan Ardelean, Constantin Cio­can, coordonator Nicolae Voicu) s-a reunit în luna decembrie, pentru un stadiu de pregătire la Bucureşti, după care antre­namentele s-au... mutat în cli­ma mai blîndă de pe şoselele Litoralului. „ Din competi­ţiile mai importante ale anu­lui, pe plan naţional cităm , în martie, prima competiţie, „Cupa 8 Martie“, apei „Cupa F. R. Ciclism“, la Constanţa, cu participare internaţională , în iunie , „Cursa Munţilor“ ; în august, „Cupa I.M.G.B.“, „Cupa Voinţa“, iar între 28 august şi 4 septembrie — „Turul Româ­niei“, însumînd 1 300 km, cu 8 etape : în septembrie — Cam­pionatele Naţionale la Tg Mu­reş , in octombrie — „Cursa Victoriei“ ; în noiembrie. Cam­pionatele Naţionale de ciclo­­cros. Pentru juniori în afara campionatelor şi competiţiilor republicane, este programată tradiţionala „Cupa Oraşelor“, ce se va derula de-a lungul a 14 etape.­­ în privinţa ca­lendarului extern se preconi­zează participarea la • în a­­prilie — „Turul Niedersach­sen“ (R­F­G ), Turul Turciei“, „Turul Regiunilor“ și „Premiul Eliberării * (Italia) . In mai — „Cursa Păcii“ ' în iunie — „Memorialul Skopenko“ (Polo­nia si U.R.S.S.) „Turul Rena- Houjtiu SIMA (Continuare in pag. 2—3)

Next