Steagul Roşu, februarie 1953 (Anul 8, nr. 22-45)

1953-02-01 / nr. 22

Pasr." 2-a msüa STEAGUL ROȘU ?&Zmm53B$&XaB8UB!& Lucrările celui de al II-lea Congres al Sindicatelor din R. P. R. Raport prezentat de tovarășa Liuba Chișinevschi, vicepreședinte al C. G. M. Raportul Comitetului Central al Confede­rației Generale a Muncii și discuțiile la ra­port au arătat activitatea multilaterală des­fășurată de sindicatele din R.P.R. sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Român, de la Congresul din 1 fc.47 al sindicatelor și până acum. Rolul și sarcinile sindicatelor au crescut mult în această perioadă, în urma transformărilor revoluționare din viața sta­tului și a poporului nostru In prezent, clasa muncitoare este avântată în lupta pentru înfăptuirea planului de stat pe 1953, care, așa cum a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, „este anul hotărîtor în bătălia pentru realizarea planului cincinal (1951—1955) în patru ani“. Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că „această bă­tălie poate fi câștigată numai printr’o și mai mare încordare a tuturor forțelor noa­stre“. In aceste condiții, rolul sindicatelor, importanța muncii lor organizatorice și edu­cative cresc și mai mult. Pentru ca sindicatele să-și poată înde­plini cu succes marile sarcini ce le revin, este necesar­ă întărirea lor organizatorică, ri­dicarea nivelului conducerii organizatorice, îmbunătățirea formelor și metodelor de muncă. Proiectul noului Statut pe care-1 prezen­tăm Congresului oglindește rolul și sarci­nile actuale ale sindicatelor și formele orga­nizatorice corespunzătoare. El a fost­ ela­borat ținându-se­ seama de cerințele noi ale dezvoltării țării noastre și pe baza însușiri, și aplicării experienței glorioaselor sindicate sovietice. Proiectul de Statut corespunde transfor­mărilor revoluționare petrecute în țara­ noa­stră, în urma eliberării ei de către glorioasa Armată Sovietică și a luptei duse de clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare, sub conducerea partidului pentru instaura­rea regimului de democrație populară, pen­tru construirea socialismului. (Aplauze). Proiectul de Statut a fost larg și viu dez­bătut de oamenii muncii din întreprinderi, instituții, G.A.S. și S.M.T. Numărul mare de oameni ai muncii care au participat la dezbaterea proiectului de Statut exprimă larga democrație internă a mișcării sindicale din R.P.R., caracterul său de massă, expri­mă încrederea și sprijinul de care se bu­cură sindicatele în rândurile celor ce mun­cesc. Forța sindicatelor noastre, autoritatea lor în rândurile oamenilor muncii, toate succesele lor se datoresc faptului că sindi­catele sunt călăuzite de partidul clasei muncitoare, de Partidul­­ Muncitoresc Ro­mân. Sindicatele noastre sunt mândre că întreaga lor activitate este îndrumată de încercatul nostru partid, de Comitetul său Central, îm­ frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Aplauze și ovații îndelun­gate). Iată de ce proiectul de Statut fixează prin­cipiul conducerii sindicatelor de către partid ca o chezășie a succesului întregii activității sindicale. Sindicatele mobilizează oamenii muncii în lupta pentru lichidarea urmărilor atât de dăunătoare intereselor poporului, ale ac­tivității contrarevoluționare și­­ antistatale duse de Luca sprijinit de Pauker și George­­scu. Sindicatele luptă pentru a întări tot mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului, în jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. [(Aplauze puternice). În condițiile construirii socialismului în țara noastră, sindicatele — cea mai largă organizație de massă a clasei muncitoare — au ca principală sarcină de a educa pe oa­menii muncii în spiritul patriotismului fierbinte și al internaționalismului proletar. ’Dela ultimul Congres și până azi, numă­­­rul de membri ai sindicatelor din țara noa­stră aproape s’a dublat. Aceasta se dato­­rește dezvoltării într’un ritm nemaiîntâlnit al industrie noastre — care are nevoie de tot mai multe brațe de muncă — și totodată faptului că în țara noastră orice muncitor, tehnician și funcționar se bucură de drep­tul de a se organiza în sindicat. Sindicatele urmăresc cuprinderea în rân­durile lor a tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor și funcționarilor iar prin aceasta, atragerea lor la o participare ac­tivă, conștientă, la viața economică, politică și socială a statului. Sindicatele desfășoară o intensă muncă de lămurire pentru a uni în rândurile lor pe toți muncitorii și funcționarii de toate profesiile, fără niciun fel de discriminare de naționalitate, rasă, religie, sex și vârstă. Membrii de sindicat au dreptul să parti­cipe activ la întreaga viață a sindicatelor. Proiectul de Statut precizează la art. 2 că membrii de sindicat au dreptul de a parti­cipa la adunările generale ale organizații­lor sindicale. Proiectul de Statut arată dreptul fiecărui membru de sindicat de a alege și a fi ales în toate organele sindicale, la conferințele și congresele sindicale. Larga exercitare a acestui drept s’a oglndit viu în campania dărilor de seamă și a alegerilor organelor sindicale, începând de la grupa sindicală și 1 până la acest Congres. Proiectul de Statut prevede mai departe dreptul tuturor membrilor de sindicat de a critica și de a veni cu propuneri de îmbu­nătățire a muncii sindicale. Acest drept se poate exercita la adunările sindicale, la conferințe, congrese sau prin presa sindicală. Mișcarea sindicală din R.P.R. are încă multe slăbiciuni. O cauză principală a slă­biciunilor și lipsurilor în muncă este biro­cratismul care se manifestă în multe locuri, la Comitetele Centrale ale Uniunilor, la comitetele regionale pe ramuri de producție, ca și la comitetele de întreprinderi. Noi vom reuși să lichidăm lipsurile din munca noastră sindicală numai dacă vom atrage mansere largi ale oamenilor muncii să critice activitatea noastră și să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea acesteia. Documentele Congresului al XIX-lea al al atitudinii socialiste față de muncă și față de bunul obștesc, în spiritul respectării disciplinei de stat și a legilor statului de­mocrat-popular, astfel ca fiecare om al muncii să devină un constructor activ al so­cialismului. 1 O minunată expresie a patriotismului oa­menilor muncii din R.P.R., a noii lor ati­tudini față de muncă, este avântul puternic al întrecerii socialiste pentru realizarea în patru ani a planului cincinal. În locul în­trecerii socialiste nenumărate întreprinderi au îndeplinit înainte de termen planul pe 1952. Zeci de mii de stahinoviști și fruntași în producție lucrează în contul anilor vii­tori. In întrecerea socialistă apar inițiative prețioase pentru creșterea productivității mun­cii, pentru reducerea prețului de cost, con­diție a creșterii neîncetate a nivelului de trai al poporului. Sindicatele acordă o atenție deosebită organizării și dezvoltării întrecerii socia­liste și a formei ei superioare — mișcarea stahanovistă. In Republica Populară Română, stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, odată cu dezvoltarea continuă a economiei națio­nale, crește neîncetat nivelul de viață al celor ce muncesc, se ridică tot mai multe instituții culturale și sanitare, se construesc noi locuințe pentru oamenii muncii. „In Republica Populară Română, — se arată în proiectul de Statut — statul apără drepturile oamenilor muncii, iar prin legile sale exprimă interesele poporului. Sindica­tele iau parte activă la elaborarea legilor privitoare la problemele producției, muncii, traiului, culturii și luptă pentru realizarea întocmai a acestor legi”. Alături de formațiunea socialistă, care are rolul conducător în economia națională în țara noastră, mai există încă formațiunea particular-capitalistă și mica producție de mărfuri, mai ales în agricultură și în co­merț. Partidul ne învață că în perioada pe care o străbatem, perioada trecerii capitalism la socialism, lupta de clasă deja se ascute. „Sindicatele ” prevede proiectul de Statut — apără pe salariații din forma­țiunea particular-capitalistă împotriva ex­ploatării și veghează la respectarea dreptu­rilor lor prevăzute în legi". Sindicatele educă pe oamenii muncii în spiritul vigilenței și combativității revolu­ționare, pentru zădărnicirea uneltirilor ele­mentelor dușmănoase, capitalisto-chiabu­­rești și ale agenților și spionilor imperia­liștilor americani și englezi care ar vrea să pună din nou jugul pe grumazul poporului nostru. Dușmanul nu doarme, imperialiștii ame­ricani și englezi și ticăloasele lor unelte — de teapa clicii de asasini și spioni ai lui Tito­ Rankovici — complotează în fel și chip împotriva patriei noastre. De aceea este necesar să veghem cu fermitate pentru a ne apăra cuceririle scumpe împotriva unel­tirilor imperialiștilor americani și englezi și a agenților lor, să lovim fără cruțare pe acei care vor­ să împiedice mersul poporului nostru muncitor spre socialism. Sindicatele educă pe oamenii muncii în spiritul dragostei adânci față de Sovietică, eliberatoarea și cea mai Uniunea bună prietenă a țării noastre, dezvoltă în rându­rile lor sentimentul frăției cu popoarele din țările de democrație populară, dezvoltă so­lidaritatea cu lupta oamenilor muncii din țările capitaliste și coloniale. Sindicatele din țara noastră fac parte din puternica or­ganizație de massă internațională —F.S.M., participând activ la lupta pentru întărirea unității sindicale din lumea întreagă. Partidului Comunist al Uniunii Sovietice con­­stitue pentru noi o puternică chemare la în­tărirea criticii de jos în munca sindicală, la desfășurarea largă a autocriticii ca mijloc important în lupta pentru dezvoltarea for­țelor creatoare ale oamenilor muncii. Proiectul de Statut mai prevede la art. 2 că membrii de sindicat pot cere sprijinul sindicatului pentru apărarea dreptului lor. Sindicatele participă la elaborarea legilor în problemele de producție, de retribuție a muncii, protecția muncii, asigurări sociale și în toate problemele privitoare la satisface­rea nevoilor culturale și sociale ale oame­nilor muncii. Sindicatele apără și sprijină pe muncitori în cazurile când drepturile lor prevăzute în Codul Muncii și în diferite de­cizii și hotărîri sunt încălcate. Iată, tovarăși, pe scurt drepturile largi de care se bucură toți membrii de sindicat din țara noastră, drepturi înscrise în proiec­tul de Statut. Câtă deosebire între această situație și situația din sindicatele galbene conduse de social-democrații de dr­eapta și de ceilalți scizioniști sindicali aflați în solda imperialiștilor americani și englezi. In aceste sindicate, în loc să fie sprijinită lupta muncitorilor împotriva scăderii nive­lului de trai, a șomajului, a mizeriei, — lea­dere de dreapta sprijină în totul politica răz­boinică a cercurilor imperialiste americane, nesocotind voința oamenilor muncii. Una din îndatoririle membrilor de sindicat este respectarea cu strictețe a disciplinei de stat și a disciplinei socialiste a muncii, a­­ceasta fiind o condiție esențială pentru în­deplinirea planului de stat. Pentru a deveni un bun constructor al socialismului, un luptător activ în opera de industrializare a țării, fiecare membru de sindicat are datoria să-și ridice neconte­nit nivelul său profesional și să stăpânească din ce în ce mai bine tehnica profesiunii sale. A face ca fiecare membru de sindicat să devină stăpân pe tehnica înaintată, iată una din sarcinile noastre de mare însemnătate. O îndatorire de seamă a membrilor de sin­dicat este să vegheze la respectarea Statu­tului — legea de bază a mișcării noastre sindicale — și să achite regulat cotizațiile Membrii de sindicat se bucură de avanta­­gii față de nemembri. Ei primesc ajutoare mai mari din fondul asigurărilor sociale de stat. Sunt trimiși cu prioritate la casele de odihnă, sanatorii, copiii lor sunt primiți cu precădere în cămine și tabere de pionieri, în caz de nevoie deosebită primesc ajutoare Și în această privință, conducerea sin­dicatelor din R.P.R s’a călăuzit după expe­riența bogată a sindicatelor sovietice. Prin­cipiile ce stau la baza sindicatelor din R.P.R. sunt centralismul democratic și or­ganizarea­ pe ramură de producție și pe locul de muncă. Așa cum arată proiectul de Statut, centralismul democratic înseamnă că toate organele sindicale de jos și până sus sunt alese de membrii de sindicat în fața cărora ele își prezintă rapoartele de acti­vitate, că organizațiile sindicale orice problemă din activitatea lor în rezolvă con­formitate cu Statutul și cu hotărîrile orga­­nelor­ superioare ; că hotărîrile organizații­lor sindicale sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor de sindicat. Pe baza centralismului democratic organele infe­rioare sunt subordonate față de cele supe­rioare. Aplicarea principiului centralismului de­mocratic asigură dezvoltarea celui mai larg și consecvent democratism în sindicatele noa­stre, care se împletește armonios cu disci­plina înaltă și conștientă a membrilor de sindicat. Proiectul de Statut al sindicatelor din R.P.R. arată că la baza sindicatelor noastre stă principiul organizării pe ramură de producție și pe locul de muncă. Aplicarea acestui principiu asigură unitatea de acțiune a tuturor angajaților din aceeași întreprin­dere sau din aceeași ramură de producție, în lupta lor pentru îndeplinirea planului de stat și pentru îmbunătățirea continuă a ni­velului de trai. Înființarea unor mari șantiere cum este acel al Canalului Dunăre-Marea Neagră, al hidrocentralei „V. I. Lenin“-Bicaz și cum va fi șantierul Metroului și al altor mari construcții ne i­­­sită organizarea unor sin­dicate pe șantiere. Trebue să arătăm că vechile denumiri de „Uniuni­“ Sindicale“ și „Confederația Gene­rală a Muncii“ nu corespund principiului centralismului­­.democratic. Aceste denumiri constitue o rămășiță a formelor organiza­torice ale sindicatelor reformiste din țara noastră, care aplicau principiul organizării pe bresle, uniuni, afiliate la C.G.M. Proiectul de Statut stabilește conform principiului organizării de ramură de pro­ducție în locul „Uniunii“ noua denumire. Sindicatul care cuprinde pe toti cei organi­zați într-o ramură de producție sau de pe un mare șantier. De exemplu: Sindicatul muncitorilor din transporturi și comunicații, Sindicatul Canalului Dunăre-Marea Neagră, Sindicatul muncitorilor agricoli, etc. In ceea ce privește organele de conducere ale sindicatelor, așa cum vom vedea la a­­nalizarea capitolelor 3 și 4, ele sunt, pe ramură de producție: Congresul Sindicatu­lui și între Congrese Comitetul Central al Sindicatului respectiv , pe întrega mișcare sindicală, Congresul General al Sindicate­lor iar între Congrese, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. In capitolul II, cu privire la structura or­­­ganizatorică a sindicatelor, este arătată obli­gativitatea organelor sindicale de a respecta ferm democrația sindicală. Organul suprem al sindicatelor din R.P.R. este Congresul General al Sindicatelor, care se convoacă odată la patru ani. Congresul General analizează activitatea desfășurată de sindicate între două Congrese aprobă statutul Sindicatelor, stabilește­ sarci­nile generale ale sindicatelor și alege organele centrale, Consiliul Central al Sin­dicatelor din R.P.R. și Comisia de Revizie. In intervalul dintre Congrese, întreaga activitate a sindicatelor este condusă de Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. Un rol important in buna desfășurare activității sindicale îl îndeplinesc organele­­ sindicale regionale și raionale. Consiliile Sindicale Regionale au atribuția de a coordona acțiunile comune ale organi­zațiilor sindicale din regiunea respectivă în vederea desfășurării tot mai largi a între­cerii socialiste și pentru extinderea celor mai bune metode de muncă ale stahanoviști­­lor și fruntașilor in producție, în vederea satisfacerii nevoilor materiale și culturale ale celor ce muncesc. In rezoluția Ședinței Plenare a C.C. al P.M.R. din 22—24 Decembrie 1948 asupra problemei sindicale se arată că : „Centrul de greutate al muncii sindicale trebue să fie în întreprindere și instituție, pentru a putea astfel, cuprinde pe toți salariații din aceste unități de muncă și toate problemele legate de specificul acestor unități“. întreprinderea este locul unde oamenii muncii dau viață cifrelor și prevederilor planului. De aceea, proiectul de Statut sta­bilește că „Temelia mișcării sindicale o con­stitue organizația sindicală de bază“. Comitetul de secție sau instituție și gru­pa sindicală organizează munca sindicală din cadrul secției respective, în scopul îndepli­nirii hotărîrilor luate în adunările generale. Grupa sindicală, constituită pe locul de muncă și cuprinzând până la 25 membri de sindicat, are un rol de seamă, deoarece toate hotărîrile partidului și guvernului nostru și ale Consiliului Central al Sindicatelor sunt transpuse în viață la locul de muncă. Gru­pele sindicale au fost înființate încă în 1947. Ele au avut un rol important în toate acțiunile desfășurate în această perioadă de către sindicate sub conducerea partidului nostru. De la început, dușmanii clasei mun­citoare au căutat să lovească tocmai în gru­pa sindicală, această verigă de bază a miș­cării sindicale. Spre sfârșitul anului 1947, Vasile Luca, ulterior demascat pentru ac­țiunile sale dușmănoase, contrarevoluționare, a impus dizolvarea grupelor sindicale, fără știrea partidului și împotriva voinței condu­cerii Confederației Generale a Muncii. Prin aceasta, Luca tindea la slăbirea legăturii dintre partid și massere de oameni ai mun­cii prin sindicate, principala curea de tran­smisie a partidului. Comitetul Central al partidului, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prin Rezoluția C.C. al P.M.R. din Decembrie 1948 asupra proble­materiale din partea sindicatului, se bucură de asistența juridică gratuită acordată de sindicate, etc. unei sindicale, a luat atitudine împotriva li­chidării grupelor sindicale, a restabilit rolul important al grupei sindicale în lupta pen­tru mobilizarea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor în opera de construire a socialismului. Prin aceasta sin­dicatele au primit atunci un ajutor imens din partea partidului. In grupa sindicală ia naștere întrecerea socialistă. Aci sunt crescuți și educați staha­­noviștii și fruntașii în producție, aci se­ des­­fișură consfătuirile de producție, aci se dezvoltă atitudinea socialistă față de muncă, aci fiecare muncitor poate discuta orice problemă legată de viața și activitatea sindicatelor noastre. . . . Organele sindicale au datoria sa maru­­meze în muncă pe organizatorii de grupa sindicală, să organizeze schimbul de expe­riență între ei, să se ocupe de instruirea lor, astfel ca ei să crească, să se orienteze însă în muncă. . , . . . . Capitolul VI al proiectului de Statut se ocupă cu problema fondurilor sindicatelor, stabilind reguli pe baza cărora se desfașoara întreaga activitate finaniciară a sindicatelor. Proiectul de Statut arată obligațiile orga­nelor sindicale de a da socoteală în fața membrilor de sindicat de felul cum au folo­sit fondurile încredințate lor. Tovarăși și tovarășe. Timp de peste o lună, proiectul de Statut a fost supus discuției masselor muncitoare. Au venit multe propuneri și amendamente ceacee confirmă odată mai mult caracterul larg democratic al sindicatelor din Repu­­­blica Populară Română și legătura lor cu maniere muncitoare. Mă voi opri asupra câtorva dintre cele mai importante propuneri care se referă la textul proiectului de Statut. 1. Mai mulți tovarăși au propus­ să se­­ sublinieze mai clar rolul partidului în con­dițiile create de eliberarea țării de către Armata Sovietică, în făurirea statului nostru democrat-popular. Această observație fiind justă propunem următoarea formulare : „Eliberarea țării noastre de către­­ glo­rioasa Armată Sovietică a dat putință po­porului muncitor, în frunte cu clasa munci­toare condusă de Partidul Comunist Ro­­­­mân, să doboare dictatura fascistă, să nimi­cească puterea claselor exploatatoare și să făurească statul de democrație populară, care corespunde din plin intereselor și năzuințe­lor masselor populare din România . 2. Unii tovarăși au propus să fie consfin­țit prin Statut faptul că mișcarea noastră sindicală este afiliată la Federația Sindicală Mondială și luptă pentru întărirea unității mișcării muncitorești internaționale. In textul inițial se vorbește numai despre lupta pentru unitatea mișcării muncitorești inter­naționale. Ținând seama și de această obser­vație justă, propunem următoarea formu­lare : „Sindicatele din R.P.R. afiliate la Federația Sindicală Mondială, dezvoltă în rândurile membrilor de sindicat spiritul in­ternaționalismului proletar, luptă pentru întărirea unității mișcării muncitorești inter­naționale, pentru pace trainică și democrație în lumea întreagă“. 3. La art. 3, câțiva tovarăși au propus să se introducă un aliniat, prin care să se arate că membrii de sindicat au ca îndato­rire să fie vigilenți față de uneltirile duș­manului de­ clasă. Cu toate că în preambul se arată că sindicatele educă pe membrii lor în spiritul vigilenței și combativității revo­luționare, socotim că includerea propunerii de mai sus în art. 3 va sublinia și mai mult necesitatea de a descoperi și demasca ele­mentele sabotoare, dușmănoase din rândul exploatatorilor și al fostelor elemente ex­ploatatoare, ca și al agenților imperialismu­lui american și englez. 4. Un număr mare de tovarăși s’au referit în propunerile lor la art. 12, în care se vor­bește despre sancțiuni. Sunt tovarăși care au venit cu propunerea de a se prevedea în Statut că cei care lipsesc de trei ori­­ de la ședința sindicală să fie excluși din sindicat. O asemenea propunere dovedește o ati­tudine sectaristă, birocratică, inadmisibilă în mișcarea sindicală. Unii activiști în loc să folosească metoda de convingere și educare a membrilor de sindicat pentru a-i atrage la activitatea de zi cu zi a sindicatelor, ar vrea să întrebuințeze metode birocratice, sec­­­tariste, străine mișcării sindicale. O asemenea propunere nu poate fi acceptată. Ea ne arată că trebue să ducem o luptă perseve­rentă împotriva sectarismului și birocratis­mului și să atragem printr’o muncă răbdă­toare de zi cu zi pe toți muncitorii, tehnicie­nii, inginerii și funcționarii în activitatea sindicatelor noastre. 5. In afară de acestea, au fost făcute o serie de propuneri menite să întărească și să precizeze unele formulări confuze sau incomplecte, la diferite capitole ale proiectu­lui de Statut. La redactarea definitivă a proiectului de Statut al Sindicatelor din R.P.R. se va ține seama și de aceste pro­puneri. Fixând în mod concret formele și meto­dele muncii sindicale, stabilind funcția fie­cărui organ sindical, proclamând principiile fundamentale ale mișcării sindicale, dreptu­rile și îndatoririle fiecărui membru de sin­dicat, noul proiect de Statut va aduce contribuție la­­ continua îmbunătățire a acti­­­vității sindicale din R.P.R Datoria sindicatelor este de a face ca noul proiect de Statut să fie cunoscut de toți membrii sindicatelor, astfel ca fiecare să cunoască drepturile, avantagiile și înda­toririle ce decurg din el. Sindicatele vor da întreaga lor contribuție pentru ca țara noastră să merite înaltul titlu de brigadă de șoc a mișcării revoluționare și muncitorești mondiale, dat țărilor de de­mocrație populară de către conducătorul și învățătorul iubit al oamenilor muncii din întreaga lume, stegarul păcii și al socialis­mului, tovarășul Iosif Vissarionovici Stalin. (Asistența în picioare ovaționează și scan­dează îndelung numele marelui conducător al oamenilor muncii din toată lumea - tovarășul Stalin). Membrii sindicatelor, drepturile și îndatoririle lor Structura organizatorica a sindicatelor Ni 22 moți Inițiatoarea întrecerii pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor Filatoarea stahanovistă Chișiu Elena de la Industria Bumbacului A’ din Capitală, inițiatoarea întrecerii pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor, la locul de muncă. Tânăra stahanovistă Chișin Elena, a obținut importante realizări în muncă, datorită aplicării meto­delor de muncă ale stahanoviștilor sovietici- Muncitorii și muncitoarele textiliste din întreaga țară, au îm­brățișat cu mult entuziasm această inițiativă, sub lozinca : „Fire de ca­litate superioară, pentru țesături de calitate superioară“. ROADELE MARII PRIETENII Scrisoare de la Moscova Zilele acestea, la școala pedagogică de băieți din­­­ orașul Bacău, a avut loc o adunare a organizației UTM, în cadrul căreia tov. Prepeliță Ste­­lian secretarul organizației UTM din școală a citit scrisoarea trimisă de tov. Gherman Vasile, student în anul II la Institutul Economic Statistic din Moscova. Tov. Gherman Vasile a fost elevul școlii pedagogice de băieți din Bacău, iar acum doi ani a fost trimis să studieze în Uniunea Sovietică. Redăm mai jos pasagii din scrisoa­rea trimisă de tov. Gherman Vasile : Dragi tovarăși. Nu sunt decât doi ani de când am plecat de pe băncile școlii unde învă­țați și voi, cu dorința fierbinte de a răspunde încrederii pe care ne-a a­­cordat-o Partidul, atunci când ne-a creat posibilitatea să ne facem stu­diile superioare în Uniunea Sovietică. Plecând să studiem în țara celei mai înaintate științe, noi am pornit cu do­rința de a depune toate forțele pentru a deveni cadre bine pregătite pentru construirea socialismului. Dragi tovarăși, eu învăț la Institu­tul Economic Statistic din Moscova. Sunt în al doilea an școlar și alături de studenții sovietici, caut să-mi însu­șesc cât mai bine cunoștințele și să mi le îmbogățesc cu fiecare zi. In a­­cest timp, am avut multe de văzut și de învățat. Viața în mijlocul oameni­­­lor sovietici e interesantă; de la ei, zi de zi poți să înveți lucruri noi, ei îți sunt un sprijin prețios în muncă. Când am venit aici nu știam nici limba rusă și multe probleme îmi e­­rau cu totul necunoscute. Dar prin munca depusă și prin ajutorul dat de colegii de grupă sovietici, și prin con­sultațiile profesorilor sovietici din Institut, am reușit să îndepărtez multe din aceste greutăți. In momentul de față ne pregătim pentru sesiunea examenelor de iarnă și colocvii. Pentru aceasta noi căutăm să ne pregătim cât mai bine, ca ast­­­fel la examene sa nu luăm nici notă de 3. „Toate examenele date cu o 4 și 5” — sub lozinca aceasta am por­­­nit la muncă noi studenții de la Insti­­­tutul Economic de Statistică, precum și toți studenții care învățăm în U­niuu­nea Sovietică”. In continuare, tov. Gherman Vasili vorbește pe larg despre felul în care se pregătesc pentru examene și coloc­vii, despre felul în care se străduesc să-și însușească cât mai temeinic cu­noștințele. Cu multă căldură, el scrie despre ajutorul pe care-l primesc din partea studenților sovietici și a profe­­­sorilor. Deasemeni, tov. Gherman Vasile își­ manifestă convingerea că minunatele succese obținute de poporul nostru pe drumul construirii socialismului, nu ar fi fost­ posibile fără ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice. „Unul dintre as­­­pectele sprijinului pe care îl dă Uniu­nea Sovietică statului nostru democrat popular îl constitue și faptul că, a a­­­cordat posibilități țării noastre să-și trimită pe cei mai buni fii ai săi să studieze la Institutele superioare din­ Uniunea Sovietică. Aflându-mă și eu printre tinerii fe­­riciți, care au posibilitatea să studieze în Uniunea Sovietică, vă promit, dragi tovarăși, că alături de ceilalți colegi ai mei, voi căuta să-mi îndeplinesc iar­­­cina de a deveni un cadru folositor ță­­­rii noastre după terminarea Institutu­­lui”. Roadele muncii temeinic organizate La fabrica de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție-P. Neamț, s’a pornit încă dela începutul anului acesta, cu toată hotărîrea, la lupta pentru realizarea sarcinilor de plan. Acest lucru ne este dovedit de însăși realizările obținute. Colectivul secției parchete-baracamente, cât și cel de la tâmplăria mecanică, și-a­­ îndeplinit cu mult înainte de termen, sarcinile de plan pe luna Ianuarie, în prezent lu­crând în contul celei de a doua jumă­tăți a lunii Februarie. Aceste succese, ca și multe altele, au fost obținute datorită muncii temeinic organizate, încă dela data de 26 Decembrie 1952, conducerea întreprinderii a trecut la defalcarea și prelucrarea sarcinilor de plan până la grupa sindicală. In felul acesta, încă din prima zi de muncă din noul an, nu a existat muncitor care să nu cunoască ce are de făcut el, sau e­­chipa în care lucrează, să nu cunoască sarcinile care revin secției din care face parte. Dar prelucrarea sarcinilor de plan nu a fost făcută în mod formal, iu ședințele care au avut loc, au fost analizate în chip cât se poate de te­meinic, lipsurile care au existat în muncă în cursul anului trecut, s’au fă­cut propuneri și s’au­ luat măsuri con­crete pentru lichidarea lipsurilor. O preocupare deosebită, a vădit atât organizația de bază cât și condu­cerea întreprinderii, în direcția intro­ducerii inițiativei­­ comuniștilor de la schela Boldești. In prezent, în fabrică numeroși muncitori aplică un număr de 4 metode sovietice. Deasemeni, conducerea întreprinde­rii a luat o serie de măsuri tehnice­­organizatorice, care s-au referit în ma­joritate la mărirea capacității de pro­ducție a unor secții, cât și la îmbu­nătățirea procesului de producție. Pe baza planului măsurilor tehnice­organizatorice, a fost mărit atelierul, de tâmplărie, s-a construit din re­­­zerve interne o bandă rulantă, care este folosită la transportul materiale­lor de la tâmplăria mecanică, la tâm­­plăria manuală, și care înlocuește munca a 6 oameni, etc Tot pe baza acestui plan, au fost luate și o serie de măsuri de ordin or­ganizatoric. In momentul de față, la fabrica­ de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție din P. Neamț, s’a întărit autoritatea și simțul de răs­pundere al șefilor de secții și se asi­gură un mai temeinic control al mun­cii secțiilor, din partea conducerii în­treprinderii. Deși la fabrica de prelucrare a lem­nului Nr. 2 Sovromconstrucție din P.­­Neamț, sarcinile de plan au fost de­pășite cu 8.91%, totuși mai există o serie de lipsuri, care trebuesc lichidate deîndată. Atât conducerea întreprinderii, cât și comitetul sindical, au nesocotit Ho­tărîrea partidului și guvernului cu privire la stimularea morală și mate­rială a stahanoviștilor și fruntașilor în producție. Deși la această fabrică sunt muncitori fruntași asemeni tâm­plarilor Bologa C-tin și Văideanu Ion,­­totuși nici până în prezent nu a fost confirmat niciun stahanovist. Deasemeni, conducerea întreprinde­rii, nu vădește preocupare suficientă pentru răsplătirea materială a inova­torilor și raționalizatorilor. Numai așa se explică de ce la această fabrică deși s’au făcut o serie de inovații și rațio­nalizări, autorii lor nu au fost răsplă­tiți nici până în prezent. Este timpul ca la fabrica de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție din Piatra Neamț, să se pună capăt lipsurilor care mai există, pentru ca succesele în lupta pentru plan, să fie din ca în­d mai mari,

Next