Steagul Roşu, februarie 1953 (Anul 8, nr. 22-45)
1953-02-01 / nr. 22
Pasr." 2-a msüa STEAGUL ROȘU ?&Zmm53B$&XaB8UB!& Lucrările celui de al II-lea Congres al Sindicatelor din R. P. R. Raport prezentat de tovarășa Liuba Chișinevschi, vicepreședinte al C. G. M. Raportul Comitetului Central al Confederației Generale a Muncii și discuțiile la raport au arătat activitatea multilaterală desfășurată de sindicatele din R.P.R. sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, de la Congresul din 1 fc.47 al sindicatelor și până acum. Rolul și sarcinile sindicatelor au crescut mult în această perioadă, în urma transformărilor revoluționare din viața statului și a poporului nostru In prezent, clasa muncitoare este avântată în lupta pentru înfăptuirea planului de stat pe 1953, care, așa cum a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, „este anul hotărîtor în bătălia pentru realizarea planului cincinal (1951—1955) în patru ani“. Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că „această bătălie poate fi câștigată numai printr’o și mai mare încordare a tuturor forțelor noastre“. In aceste condiții, rolul sindicatelor, importanța muncii lor organizatorice și educative cresc și mai mult. Pentru ca sindicatele să-și poată îndeplini cu succes marile sarcini ce le revin, este necesară întărirea lor organizatorică, ridicarea nivelului conducerii organizatorice, îmbunătățirea formelor și metodelor de muncă. Proiectul noului Statut pe care-1 prezentăm Congresului oglindește rolul și sarcinile actuale ale sindicatelor și formele organizatorice corespunzătoare. El a fost elaborat ținându-se seama de cerințele noi ale dezvoltării țării noastre și pe baza însușiri, și aplicării experienței glorioaselor sindicate sovietice. Proiectul de Statut corespunde transformărilor revoluționare petrecute în țara noastră, în urma eliberării ei de către glorioasa Armată Sovietică și a luptei duse de clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare, sub conducerea partidului pentru instaurarea regimului de democrație populară, pentru construirea socialismului. (Aplauze). Proiectul de Statut a fost larg și viu dezbătut de oamenii muncii din întreprinderi, instituții, G.A.S. și S.M.T. Numărul mare de oameni ai muncii care au participat la dezbaterea proiectului de Statut exprimă larga democrație internă a mișcării sindicale din R.P.R., caracterul său de massă, exprimă încrederea și sprijinul de care se bucură sindicatele în rândurile celor ce muncesc. Forța sindicatelor noastre, autoritatea lor în rândurile oamenilor muncii, toate succesele lor se datoresc faptului că sindicatele sunt călăuzite de partidul clasei muncitoare, de Partidul Muncitoresc Român. Sindicatele noastre sunt mândre că întreaga lor activitate este îndrumată de încercatul nostru partid, de Comitetul său Central, îm frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Aplauze și ovații îndelungate). Iată de ce proiectul de Statut fixează principiul conducerii sindicatelor de către partid ca o chezășie a succesului întregii activității sindicale. Sindicatele mobilizează oamenii muncii în lupta pentru lichidarea urmărilor atât de dăunătoare intereselor poporului, ale activității contrarevoluționare și antistatale duse de Luca sprijinit de Pauker și Georgescu. Sindicatele luptă pentru a întări tot mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului, în jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. [(Aplauze puternice). În condițiile construirii socialismului în țara noastră, sindicatele — cea mai largă organizație de massă a clasei muncitoare — au ca principală sarcină de a educa pe oamenii muncii în spiritul patriotismului fierbinte și al internaționalismului proletar. ’Dela ultimul Congres și până azi, numărul de membri ai sindicatelor din țara noastră aproape s’a dublat. Aceasta se datorește dezvoltării într’un ritm nemaiîntâlnit al industrie noastre — care are nevoie de tot mai multe brațe de muncă — și totodată faptului că în țara noastră orice muncitor, tehnician și funcționar se bucură de dreptul de a se organiza în sindicat. Sindicatele urmăresc cuprinderea în rândurile lor a tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor iar prin aceasta, atragerea lor la o participare activă, conștientă, la viața economică, politică și socială a statului. Sindicatele desfășoară o intensă muncă de lămurire pentru a uni în rândurile lor pe toți muncitorii și funcționarii de toate profesiile, fără niciun fel de discriminare de naționalitate, rasă, religie, sex și vârstă. Membrii de sindicat au dreptul să participe activ la întreaga viață a sindicatelor. Proiectul de Statut precizează la art. 2 că membrii de sindicat au dreptul de a participa la adunările generale ale organizațiilor sindicale. Proiectul de Statut arată dreptul fiecărui membru de sindicat de a alege și a fi ales în toate organele sindicale, la conferințele și congresele sindicale. Larga exercitare a acestui drept s’a oglndit viu în campania dărilor de seamă și a alegerilor organelor sindicale, începând de la grupa sindicală și 1 până la acest Congres. Proiectul de Statut prevede mai departe dreptul tuturor membrilor de sindicat de a critica și de a veni cu propuneri de îmbunătățire a muncii sindicale. Acest drept se poate exercita la adunările sindicale, la conferințe, congrese sau prin presa sindicală. Mișcarea sindicală din R.P.R. are încă multe slăbiciuni. O cauză principală a slăbiciunilor și lipsurilor în muncă este birocratismul care se manifestă în multe locuri, la Comitetele Centrale ale Uniunilor, la comitetele regionale pe ramuri de producție, ca și la comitetele de întreprinderi. Noi vom reuși să lichidăm lipsurile din munca noastră sindicală numai dacă vom atrage mansere largi ale oamenilor muncii să critice activitatea noastră și să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea acesteia. Documentele Congresului al XIX-lea al al atitudinii socialiste față de muncă și față de bunul obștesc, în spiritul respectării disciplinei de stat și a legilor statului democrat-popular, astfel ca fiecare om al muncii să devină un constructor activ al socialismului. 1 O minunată expresie a patriotismului oamenilor muncii din R.P.R., a noii lor atitudini față de muncă, este avântul puternic al întrecerii socialiste pentru realizarea în patru ani a planului cincinal. În locul întrecerii socialiste nenumărate întreprinderi au îndeplinit înainte de termen planul pe 1952. Zeci de mii de stahinoviști și fruntași în producție lucrează în contul anilor viitori. In întrecerea socialistă apar inițiative prețioase pentru creșterea productivității muncii, pentru reducerea prețului de cost, condiție a creșterii neîncetate a nivelului de trai al poporului. Sindicatele acordă o atenție deosebită organizării și dezvoltării întrecerii socialiste și a formei ei superioare — mișcarea stahanovistă. In Republica Populară Română, stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, odată cu dezvoltarea continuă a economiei naționale, crește neîncetat nivelul de viață al celor ce muncesc, se ridică tot mai multe instituții culturale și sanitare, se construesc noi locuințe pentru oamenii muncii. „In Republica Populară Română, — se arată în proiectul de Statut — statul apără drepturile oamenilor muncii, iar prin legile sale exprimă interesele poporului. Sindicatele iau parte activă la elaborarea legilor privitoare la problemele producției, muncii, traiului, culturii și luptă pentru realizarea întocmai a acestor legi”. Alături de formațiunea socialistă, care are rolul conducător în economia națională în țara noastră, mai există încă formațiunea particular-capitalistă și mica producție de mărfuri, mai ales în agricultură și în comerț. Partidul ne învață că în perioada pe care o străbatem, perioada trecerii capitalism la socialism, lupta de clasă deja se ascute. „Sindicatele ” prevede proiectul de Statut — apără pe salariații din formațiunea particular-capitalistă împotriva exploatării și veghează la respectarea drepturilor lor prevăzute în legi". Sindicatele educă pe oamenii muncii în spiritul vigilenței și combativității revoluționare, pentru zădărnicirea uneltirilor elementelor dușmănoase, capitalisto-chiaburești și ale agenților și spionilor imperialiștilor americani și englezi care ar vrea să pună din nou jugul pe grumazul poporului nostru. Dușmanul nu doarme, imperialiștii americani și englezi și ticăloasele lor unelte — de teapa clicii de asasini și spioni ai lui Tito Rankovici — complotează în fel și chip împotriva patriei noastre. De aceea este necesar să veghem cu fermitate pentru a ne apăra cuceririle scumpe împotriva uneltirilor imperialiștilor americani și englezi și a agenților lor, să lovim fără cruțare pe acei care vor să împiedice mersul poporului nostru muncitor spre socialism. Sindicatele educă pe oamenii muncii în spiritul dragostei adânci față de Sovietică, eliberatoarea și cea mai Uniunea bună prietenă a țării noastre, dezvoltă în rândurile lor sentimentul frăției cu popoarele din țările de democrație populară, dezvoltă solidaritatea cu lupta oamenilor muncii din țările capitaliste și coloniale. Sindicatele din țara noastră fac parte din puternica organizație de massă internațională —F.S.M., participând activ la lupta pentru întărirea unității sindicale din lumea întreagă. Partidului Comunist al Uniunii Sovietice constitue pentru noi o puternică chemare la întărirea criticii de jos în munca sindicală, la desfășurarea largă a autocriticii ca mijloc important în lupta pentru dezvoltarea forțelor creatoare ale oamenilor muncii. Proiectul de Statut mai prevede la art. 2 că membrii de sindicat pot cere sprijinul sindicatului pentru apărarea dreptului lor. Sindicatele participă la elaborarea legilor în problemele de producție, de retribuție a muncii, protecția muncii, asigurări sociale și în toate problemele privitoare la satisfacerea nevoilor culturale și sociale ale oamenilor muncii. Sindicatele apără și sprijină pe muncitori în cazurile când drepturile lor prevăzute în Codul Muncii și în diferite decizii și hotărîri sunt încălcate. Iată, tovarăși, pe scurt drepturile largi de care se bucură toți membrii de sindicat din țara noastră, drepturi înscrise în proiectul de Statut. Câtă deosebire între această situație și situația din sindicatele galbene conduse de social-democrații de dreapta și de ceilalți scizioniști sindicali aflați în solda imperialiștilor americani și englezi. In aceste sindicate, în loc să fie sprijinită lupta muncitorilor împotriva scăderii nivelului de trai, a șomajului, a mizeriei, — leadere de dreapta sprijină în totul politica războinică a cercurilor imperialiste americane, nesocotind voința oamenilor muncii. Una din îndatoririle membrilor de sindicat este respectarea cu strictețe a disciplinei de stat și a disciplinei socialiste a muncii, aceasta fiind o condiție esențială pentru îndeplinirea planului de stat. Pentru a deveni un bun constructor al socialismului, un luptător activ în opera de industrializare a țării, fiecare membru de sindicat are datoria să-și ridice necontenit nivelul său profesional și să stăpânească din ce în ce mai bine tehnica profesiunii sale. A face ca fiecare membru de sindicat să devină stăpân pe tehnica înaintată, iată una din sarcinile noastre de mare însemnătate. O îndatorire de seamă a membrilor de sindicat este să vegheze la respectarea Statutului — legea de bază a mișcării noastre sindicale — și să achite regulat cotizațiile Membrii de sindicat se bucură de avantagii față de nemembri. Ei primesc ajutoare mai mari din fondul asigurărilor sociale de stat. Sunt trimiși cu prioritate la casele de odihnă, sanatorii, copiii lor sunt primiți cu precădere în cămine și tabere de pionieri, în caz de nevoie deosebită primesc ajutoare Și în această privință, conducerea sindicatelor din R.P.R s’a călăuzit după experiența bogată a sindicatelor sovietice. Principiile ce stau la baza sindicatelor din R.P.R. sunt centralismul democratic și organizarea pe ramură de producție și pe locul de muncă. Așa cum arată proiectul de Statut, centralismul democratic înseamnă că toate organele sindicale de jos și până sus sunt alese de membrii de sindicat în fața cărora ele își prezintă rapoartele de activitate, că organizațiile sindicale orice problemă din activitatea lor în rezolvă conformitate cu Statutul și cu hotărîrile organelor superioare ; că hotărîrile organizațiilor sindicale sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor de sindicat. Pe baza centralismului democratic organele inferioare sunt subordonate față de cele superioare. Aplicarea principiului centralismului democratic asigură dezvoltarea celui mai larg și consecvent democratism în sindicatele noastre, care se împletește armonios cu disciplina înaltă și conștientă a membrilor de sindicat. Proiectul de Statut al sindicatelor din R.P.R. arată că la baza sindicatelor noastre stă principiul organizării pe ramură de producție și pe locul de muncă. Aplicarea acestui principiu asigură unitatea de acțiune a tuturor angajaților din aceeași întreprindere sau din aceeași ramură de producție, în lupta lor pentru îndeplinirea planului de stat și pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de trai. Înființarea unor mari șantiere cum este acel al Canalului Dunăre-Marea Neagră, al hidrocentralei „V. I. Lenin“-Bicaz și cum va fi șantierul Metroului și al altor mari construcții ne isită organizarea unor sindicate pe șantiere. Trebue să arătăm că vechile denumiri de „Uniuni“ Sindicale“ și „Confederația Generală a Muncii“ nu corespund principiului centralismului.democratic. Aceste denumiri constitue o rămășiță a formelor organizatorice ale sindicatelor reformiste din țara noastră, care aplicau principiul organizării pe bresle, uniuni, afiliate la C.G.M. Proiectul de Statut stabilește conform principiului organizării de ramură de producție în locul „Uniunii“ noua denumire. Sindicatul care cuprinde pe toti cei organizați într-o ramură de producție sau de pe un mare șantier. De exemplu: Sindicatul muncitorilor din transporturi și comunicații, Sindicatul Canalului Dunăre-Marea Neagră, Sindicatul muncitorilor agricoli, etc. In ceea ce privește organele de conducere ale sindicatelor, așa cum vom vedea la analizarea capitolelor 3 și 4, ele sunt, pe ramură de producție: Congresul Sindicatului și între Congrese Comitetul Central al Sindicatului respectiv , pe întrega mișcare sindicală, Congresul General al Sindicatelor iar între Congrese, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. In capitolul II, cu privire la structura organizatorică a sindicatelor, este arătată obligativitatea organelor sindicale de a respecta ferm democrația sindicală. Organul suprem al sindicatelor din R.P.R. este Congresul General al Sindicatelor, care se convoacă odată la patru ani. Congresul General analizează activitatea desfășurată de sindicate între două Congrese aprobă statutul Sindicatelor, stabilește sarcinile generale ale sindicatelor și alege organele centrale, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. și Comisia de Revizie. In intervalul dintre Congrese, întreaga activitate a sindicatelor este condusă de Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. Un rol important in buna desfășurare activității sindicale îl îndeplinesc organele sindicale regionale și raionale. Consiliile Sindicale Regionale au atribuția de a coordona acțiunile comune ale organizațiilor sindicale din regiunea respectivă în vederea desfășurării tot mai largi a întrecerii socialiste și pentru extinderea celor mai bune metode de muncă ale stahanoviștilor și fruntașilor in producție, în vederea satisfacerii nevoilor materiale și culturale ale celor ce muncesc. In rezoluția Ședinței Plenare a C.C. al P.M.R. din 22—24 Decembrie 1948 asupra problemei sindicale se arată că : „Centrul de greutate al muncii sindicale trebue să fie în întreprindere și instituție, pentru a putea astfel, cuprinde pe toți salariații din aceste unități de muncă și toate problemele legate de specificul acestor unități“. întreprinderea este locul unde oamenii muncii dau viață cifrelor și prevederilor planului. De aceea, proiectul de Statut stabilește că „Temelia mișcării sindicale o constitue organizația sindicală de bază“. Comitetul de secție sau instituție și grupa sindicală organizează munca sindicală din cadrul secției respective, în scopul îndeplinirii hotărîrilor luate în adunările generale. Grupa sindicală, constituită pe locul de muncă și cuprinzând până la 25 membri de sindicat, are un rol de seamă, deoarece toate hotărîrile partidului și guvernului nostru și ale Consiliului Central al Sindicatelor sunt transpuse în viață la locul de muncă. Grupele sindicale au fost înființate încă în 1947. Ele au avut un rol important în toate acțiunile desfășurate în această perioadă de către sindicate sub conducerea partidului nostru. De la început, dușmanii clasei muncitoare au căutat să lovească tocmai în grupa sindicală, această verigă de bază a mișcării sindicale. Spre sfârșitul anului 1947, Vasile Luca, ulterior demascat pentru acțiunile sale dușmănoase, contrarevoluționare, a impus dizolvarea grupelor sindicale, fără știrea partidului și împotriva voinței conducerii Confederației Generale a Muncii. Prin aceasta, Luca tindea la slăbirea legăturii dintre partid și massere de oameni ai muncii prin sindicate, principala curea de transmisie a partidului. Comitetul Central al partidului, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prin Rezoluția C.C. al P.M.R. din Decembrie 1948 asupra problemateriale din partea sindicatului, se bucură de asistența juridică gratuită acordată de sindicate, etc. unei sindicale, a luat atitudine împotriva lichidării grupelor sindicale, a restabilit rolul important al grupei sindicale în lupta pentru mobilizarea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor în opera de construire a socialismului. Prin aceasta sindicatele au primit atunci un ajutor imens din partea partidului. In grupa sindicală ia naștere întrecerea socialistă. Aci sunt crescuți și educați stahanoviștii și fruntașii în producție, aci se desfișură consfătuirile de producție, aci se dezvoltă atitudinea socialistă față de muncă, aci fiecare muncitor poate discuta orice problemă legată de viața și activitatea sindicatelor noastre. . . . Organele sindicale au datoria sa marumeze în muncă pe organizatorii de grupa sindicală, să organizeze schimbul de experiență între ei, să se ocupe de instruirea lor, astfel ca ei să crească, să se orienteze însă în muncă. . , . . . . Capitolul VI al proiectului de Statut se ocupă cu problema fondurilor sindicatelor, stabilind reguli pe baza cărora se desfașoara întreaga activitate finaniciară a sindicatelor. Proiectul de Statut arată obligațiile organelor sindicale de a da socoteală în fața membrilor de sindicat de felul cum au folosit fondurile încredințate lor. Tovarăși și tovarășe. Timp de peste o lună, proiectul de Statut a fost supus discuției masselor muncitoare. Au venit multe propuneri și amendamente ceacee confirmă odată mai mult caracterul larg democratic al sindicatelor din Republica Populară Română și legătura lor cu maniere muncitoare. Mă voi opri asupra câtorva dintre cele mai importante propuneri care se referă la textul proiectului de Statut. 1. Mai mulți tovarăși au propus să se sublinieze mai clar rolul partidului în condițiile create de eliberarea țării de către Armata Sovietică, în făurirea statului nostru democrat-popular. Această observație fiind justă propunem următoarea formulare : „Eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică a dat putință poporului muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, să doboare dictatura fascistă, să nimicească puterea claselor exploatatoare și să făurească statul de democrație populară, care corespunde din plin intereselor și năzuințelor masselor populare din România . 2. Unii tovarăși au propus să fie consfințit prin Statut faptul că mișcarea noastră sindicală este afiliată la Federația Sindicală Mondială și luptă pentru întărirea unității mișcării muncitorești internaționale. In textul inițial se vorbește numai despre lupta pentru unitatea mișcării muncitorești internaționale. Ținând seama și de această observație justă, propunem următoarea formulare : „Sindicatele din R.P.R. afiliate la Federația Sindicală Mondială, dezvoltă în rândurile membrilor de sindicat spiritul internaționalismului proletar, luptă pentru întărirea unității mișcării muncitorești internaționale, pentru pace trainică și democrație în lumea întreagă“. 3. La art. 3, câțiva tovarăși au propus să se introducă un aliniat, prin care să se arate că membrii de sindicat au ca îndatorire să fie vigilenți față de uneltirile dușmanului de clasă. Cu toate că în preambul se arată că sindicatele educă pe membrii lor în spiritul vigilenței și combativității revoluționare, socotim că includerea propunerii de mai sus în art. 3 va sublinia și mai mult necesitatea de a descoperi și demasca elementele sabotoare, dușmănoase din rândul exploatatorilor și al fostelor elemente exploatatoare, ca și al agenților imperialismului american și englez. 4. Un număr mare de tovarăși s’au referit în propunerile lor la art. 12, în care se vorbește despre sancțiuni. Sunt tovarăși care au venit cu propunerea de a se prevedea în Statut că cei care lipsesc de trei ori de la ședința sindicală să fie excluși din sindicat. O asemenea propunere dovedește o atitudine sectaristă, birocratică, inadmisibilă în mișcarea sindicală. Unii activiști în loc să folosească metoda de convingere și educare a membrilor de sindicat pentru a-i atrage la activitatea de zi cu zi a sindicatelor, ar vrea să întrebuințeze metode birocratice, sectariste, străine mișcării sindicale. O asemenea propunere nu poate fi acceptată. Ea ne arată că trebue să ducem o luptă perseverentă împotriva sectarismului și birocratismului și să atragem printr’o muncă răbdătoare de zi cu zi pe toți muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii în activitatea sindicatelor noastre. 5. In afară de acestea, au fost făcute o serie de propuneri menite să întărească și să precizeze unele formulări confuze sau incomplecte, la diferite capitole ale proiectului de Statut. La redactarea definitivă a proiectului de Statut al Sindicatelor din R.P.R. se va ține seama și de aceste propuneri. Fixând în mod concret formele și metodele muncii sindicale, stabilind funcția fiecărui organ sindical, proclamând principiile fundamentale ale mișcării sindicale, drepturile și îndatoririle fiecărui membru de sindicat, noul proiect de Statut va aduce contribuție la continua îmbunătățire a activității sindicale din R.P.R Datoria sindicatelor este de a face ca noul proiect de Statut să fie cunoscut de toți membrii sindicatelor, astfel ca fiecare să cunoască drepturile, avantagiile și îndatoririle ce decurg din el. Sindicatele vor da întreaga lor contribuție pentru ca țara noastră să merite înaltul titlu de brigadă de șoc a mișcării revoluționare și muncitorești mondiale, dat țărilor de democrație populară de către conducătorul și învățătorul iubit al oamenilor muncii din întreaga lume, stegarul păcii și al socialismului, tovarășul Iosif Vissarionovici Stalin. (Asistența în picioare ovaționează și scandează îndelung numele marelui conducător al oamenilor muncii din toată lumea - tovarășul Stalin). Membrii sindicatelor, drepturile și îndatoririle lor Structura organizatorica a sindicatelor Ni 22 moți Inițiatoarea întrecerii pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor Filatoarea stahanovistă Chișiu Elena de la Industria Bumbacului A’ din Capitală, inițiatoarea întrecerii pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor, la locul de muncă. Tânăra stahanovistă Chișin Elena, a obținut importante realizări în muncă, datorită aplicării metodelor de muncă ale stahanoviștilor sovietici- Muncitorii și muncitoarele textiliste din întreaga țară, au îmbrățișat cu mult entuziasm această inițiativă, sub lozinca : „Fire de calitate superioară, pentru țesături de calitate superioară“. ROADELE MARII PRIETENII Scrisoare de la Moscova Zilele acestea, la școala pedagogică de băieți din orașul Bacău, a avut loc o adunare a organizației UTM, în cadrul căreia tov. Prepeliță Stelian secretarul organizației UTM din școală a citit scrisoarea trimisă de tov. Gherman Vasile, student în anul II la Institutul Economic Statistic din Moscova. Tov. Gherman Vasile a fost elevul școlii pedagogice de băieți din Bacău, iar acum doi ani a fost trimis să studieze în Uniunea Sovietică. Redăm mai jos pasagii din scrisoarea trimisă de tov. Gherman Vasile : Dragi tovarăși. Nu sunt decât doi ani de când am plecat de pe băncile școlii unde învățați și voi, cu dorința fierbinte de a răspunde încrederii pe care ne-a acordat-o Partidul, atunci când ne-a creat posibilitatea să ne facem studiile superioare în Uniunea Sovietică. Plecând să studiem în țara celei mai înaintate științe, noi am pornit cu dorința de a depune toate forțele pentru a deveni cadre bine pregătite pentru construirea socialismului. Dragi tovarăși, eu învăț la Institutul Economic Statistic din Moscova. Sunt în al doilea an școlar și alături de studenții sovietici, caut să-mi însușesc cât mai bine cunoștințele și să mi le îmbogățesc cu fiecare zi. In acest timp, am avut multe de văzut și de învățat. Viața în mijlocul oamenilor sovietici e interesantă; de la ei, zi de zi poți să înveți lucruri noi, ei îți sunt un sprijin prețios în muncă. Când am venit aici nu știam nici limba rusă și multe probleme îmi erau cu totul necunoscute. Dar prin munca depusă și prin ajutorul dat de colegii de grupă sovietici, și prin consultațiile profesorilor sovietici din Institut, am reușit să îndepărtez multe din aceste greutăți. In momentul de față ne pregătim pentru sesiunea examenelor de iarnă și colocvii. Pentru aceasta noi căutăm să ne pregătim cât mai bine, ca astfel la examene sa nu luăm nici notă de 3. „Toate examenele date cu o 4 și 5” — sub lozinca aceasta am pornit la muncă noi studenții de la Institutul Economic de Statistică, precum și toți studenții care învățăm în Uniuunea Sovietică”. In continuare, tov. Gherman Vasili vorbește pe larg despre felul în care se pregătesc pentru examene și colocvii, despre felul în care se străduesc să-și însușească cât mai temeinic cunoștințele. Cu multă căldură, el scrie despre ajutorul pe care-l primesc din partea studenților sovietici și a profesorilor. Deasemeni, tov. Gherman Vasile își manifestă convingerea că minunatele succese obținute de poporul nostru pe drumul construirii socialismului, nu ar fi fost posibile fără ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice. „Unul dintre aspectele sprijinului pe care îl dă Uniunea Sovietică statului nostru democrat popular îl constitue și faptul că, a acordat posibilități țării noastre să-și trimită pe cei mai buni fii ai săi să studieze la Institutele superioare din Uniunea Sovietică. Aflându-mă și eu printre tinerii fericiți, care au posibilitatea să studieze în Uniunea Sovietică, vă promit, dragi tovarăși, că alături de ceilalți colegi ai mei, voi căuta să-mi îndeplinesc iarcina de a deveni un cadru folositor țării noastre după terminarea Institutului”. Roadele muncii temeinic organizate La fabrica de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție-P. Neamț, s’a pornit încă dela începutul anului acesta, cu toată hotărîrea, la lupta pentru realizarea sarcinilor de plan. Acest lucru ne este dovedit de însăși realizările obținute. Colectivul secției parchete-baracamente, cât și cel de la tâmplăria mecanică, și-a îndeplinit cu mult înainte de termen, sarcinile de plan pe luna Ianuarie, în prezent lucrând în contul celei de a doua jumătăți a lunii Februarie. Aceste succese, ca și multe altele, au fost obținute datorită muncii temeinic organizate, încă dela data de 26 Decembrie 1952, conducerea întreprinderii a trecut la defalcarea și prelucrarea sarcinilor de plan până la grupa sindicală. In felul acesta, încă din prima zi de muncă din noul an, nu a existat muncitor care să nu cunoască ce are de făcut el, sau echipa în care lucrează, să nu cunoască sarcinile care revin secției din care face parte. Dar prelucrarea sarcinilor de plan nu a fost făcută în mod formal, iu ședințele care au avut loc, au fost analizate în chip cât se poate de temeinic, lipsurile care au existat în muncă în cursul anului trecut, s’au făcut propuneri și s’au luat măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor. O preocupare deosebită, a vădit atât organizația de bază cât și conducerea întreprinderii, în direcția introducerii inițiativei comuniștilor de la schela Boldești. In prezent, în fabrică numeroși muncitori aplică un număr de 4 metode sovietice. Deasemeni, conducerea întreprinderii a luat o serie de măsuri tehniceorganizatorice, care s-au referit în majoritate la mărirea capacității de producție a unor secții, cât și la îmbunătățirea procesului de producție. Pe baza planului măsurilor tehniceorganizatorice, a fost mărit atelierul, de tâmplărie, s-a construit din rezerve interne o bandă rulantă, care este folosită la transportul materialelor de la tâmplăria mecanică, la tâmplăria manuală, și care înlocuește munca a 6 oameni, etc Tot pe baza acestui plan, au fost luate și o serie de măsuri de ordin organizatoric. In momentul de față, la fabrica de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție din P. Neamț, s’a întărit autoritatea și simțul de răspundere al șefilor de secții și se asigură un mai temeinic control al muncii secțiilor, din partea conducerii întreprinderii. Deși la fabrica de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție din P.Neamț, sarcinile de plan au fost depășite cu 8.91%, totuși mai există o serie de lipsuri, care trebuesc lichidate deîndată. Atât conducerea întreprinderii, cât și comitetul sindical, au nesocotit Hotărîrea partidului și guvernului cu privire la stimularea morală și materială a stahanoviștilor și fruntașilor în producție. Deși la această fabrică sunt muncitori fruntași asemeni tâmplarilor Bologa C-tin și Văideanu Ion,totuși nici până în prezent nu a fost confirmat niciun stahanovist. Deasemeni, conducerea întreprinderii, nu vădește preocupare suficientă pentru răsplătirea materială a inovatorilor și raționalizatorilor. Numai așa se explică de ce la această fabrică deși s’au făcut o serie de inovații și raționalizări, autorii lor nu au fost răsplătiți nici până în prezent. Este timpul ca la fabrica de prelucrare a lemnului Nr. 2 Sovromconstrucție din Piatra Neamț, să se pună capăt lipsurilor care mai există, pentru ca succesele în lupta pentru plan, să fie din ca înd mai mari,