Steagul Roşu, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 273-304)
1953-12-01 / nr. 273
É Pag, 5-s Tribuna fruntașului în producție Prin aplicarea metodei Cotlear obținem noi succese în muncă Hotărîrile Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a. c. privind dezvoltarea economiei naționale și ridicarea bunei stări a celor ce muncesc, arată că una din căile care duc la creșterea producției și productivității muncii este extinderea în mod sistematic a experienței înaintate de muncă a stahanoviștilor sovietici. Justețea acestei căi a fost dovedită în practica de fiecare zi. Aplicarea metodelor înaintate de muncă a stahanoviștilor sovietici a prilejuit și prilejuiește fiecărui muncitor ,fiecărui colectiv de întreprindere obși ținerea unor succese tot mai însemnate în lupta pentru îndeplinirea planului, pentru ridicarea nivelului lor de trai. Și în cadrul întreprinderii noastre muncitorii și tehnicienii folosesc în munca lor unele din aceste minunate metode. Cu ajutorul cabinetului tehnic și al conducerii administrative, numeroși muncitori din întreprindere și în special de la secția ateliere, folosesc cu succes metoda stahanovistei sovietice Cotlear, de calificare a noi cadre de muncitori la locul de muncă. In prezent, în cadrul secției ateliere, peste 20 de muncitori sunt calificați în meseriile de mecanici auto, strungari și monteori. Și eu mă număr printre acei muncitori care instruesc la locul de muncă, după metoda Cotlear, noi cadre. Pentru a califica în mod temeinic cei 4 muncitori repartizați de întreprindere, eu am căutat—și în această direcție am primit sprijin efectiv din partea cabinetului tehnic—să studiez mai amănunțit experiența stahanovistei sovietice Cotlear. Stahanovista sovietică Cotlear, muncitoare la fabrica de biciclete din Harcov, este inițiatoarea metodei de instruire a muncitorilor la locul de muncă. Scopul urmărit prin aplicarea metodei Cotlear, este calificarea la locul de muncă al muncitorilor necalificați. Direcția uzinei sau a întreprinderii încheie cu muncitorul ales ca instructor un contract prin care acesta se angajează să predea muncitorilor ce i-au fost repartizați atât cunoștințele de bază ale meseriei, cât și procedeele sale de muncă. Instructorul are datoria să predea meseria în mod sistematic, familiarizând, la început, pe elevi cu noțiunile elementare ale meseriei, cu mașina pe care o deservesc, cu cele mai corecte mânuiri în îndeplinirea operațiilor și cu elementele procesului tehnologic respectiv. Instructorul trebue să-l obișnuiască pe elev să lucreze singur și să-și dezvolte spiritul de inițiativă, dar în acelaș timp trebue să-l urmărească și să-l îndrumeze în permanență, astfel încât acesta să aplice încă de la început metodele de lucru cele mai juste și raționale și să dea produse de calitate superioară. Deasemeni, metoda Cotlear, prevede și unele măsuri ce trebuesc luate de către conducerea tehnico-administrativă pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare instruirii cadrelor la locul de muncă, ca revizuirea mașinilor, aprovizionarea locului de muncă pregătirea locurilor de muncă corespunzătoare pentru muncitorii instruiți după obținerea calificării și altele. TODERAȘCU MIRCEA mecanic auto — întreprinderea 208 Transporturi Bacău calificat după această metodă 4 muncitori. Urmând cele indicate prin broșură de către stahanovista Cotlear am reușit să obțin rezultate frumoase. La examen cei 4 muncitori calificați de mine au reușit cu succes. Imediat ei au fost repartizați chiar în echipa mea. Astăzi Ungureanu Valentin își depășește cu regularitate normele de producție cu peste 50 la sută, pentru care fapt a fost confirmat de curând fruntaș în producție, învățând din unele lipsuri manifestate în munca de calificare în perioada anului 1952, am căutat să-mi îmbunătățesc metodele de lucru. In explicarea noțiunilor meseriei celor 4 elevi care îi calific în prezent după metoda Cotlear, am găsit de cuviință că e necesar să țin cont de aptitudinile fiecărui elev. Așa de pildă unii au mai multă înclinație la demontări de motoare, alții la ajustarea de lagăre, alții la șlefuit supape, etc. Cu o zi înainte de începerea lucrului, eu, ca șef de echipă și ca instructor, mă îngrijesc de pregătirea lucrărilor, ca în felul acesta munca să meargă în mod ritmic. In această direcție țin o strânsă legătură cu atelierul de tâmplărie care îmi livrează din timp o serie de piese necesare montării motoarelor. Deasemeni, șeful atelierului tovarășul Terente Vasile controlează munca mea și a celorlalți instructori în ce privește explicarea și repartizarea de lucrări elevilor. In munca de instruire a cadrelor, eu folosesc, ca de altfel și ceilalți instructori, un plan pe etape, de predare a meseriei în mod sistematic. Prima dată elevii sunt familiarizați cu cunoașterea sculelor și aranjarea lor. Această etapă durează câteva zile. După aceea elevii sunt repartizați la lucrări din ce în ce mai avansate, cum ar fi demontarea diferitelor piese și altele. O etapă superioară este aceea a șlefuirii supapelor, după care urmează potrivirea în cilindri, etapă intrată segmenților de acum în fondul meseriei, ajustarea lagărelor și ultima etapă este montarea definitivă a motorului. Important este pentru instructorul care răspunde de instruirea cadrelor, de a urmări felul cum elevii își însușesc cele predate în jumătatea de zi la școală. Eu personal particip la unele lecții mai importante, iar a doua zi urmăresc felul cum elevii aplică în practică cele predate. In instruirea practică a muncitorilor necalificați, conducerea administrativă ne-a acordat sprijin în ceea ce privește aprovizionarea cu materiale a secției, revizia periodică a utilajelor cu care lucrăm și altele. Ridicarea de noi cadre la locul de producție, are o influență directă asupra îmbunătățirii muncii, măririi producției și productivității muncii. Deși cei 4 elevi sunt în etapa de șlefuire a supapelor, totuși rezultatele echipei noastre sunt din cele mai importante. Așa de pildă norma de producție în luna Octombrie, noi ne-am depășit-o cu 90 la sută, iar dela 1—20 Noembrie cu peste 35 la sută. Aceste rezultate se datoresc și faptului că întreaga echipă dă o importanță deosebită organizării muncii și este pnin anul 1952, pentru prima dată antrenată în întrecerea socialistă. » STrTmnr i?nsu Realizări gospodărești în comuna Războeni 1I In anii de când la conducerea țării s se află oamenii muncii, satele comunei Războeni, ca multe sate din patria noastră, și-au schimbat înfățișarea, și Sprijiniți de partid și de organele locale ale puterii de stat, țăranii muncitori au reușit să înfăptuiască multe dintre visurile lor legate de dorința de a duce o viață mai bună. Țăranii muncitori din satul Borșeni din comuna Războeni s’au zbătut ani de-a rândul să ridice un local de șscoală. N’au reușit cu toate că vechii conducători, care se perindau în consiliile comunale, reprezentând partidele „istorice“ le promiteau odată cu alegerile, sprijinul lor. Dar aceste promisiuni n’au căpătat niciodată viață. Regimul de democrație populară le-a creat însă posibilitatea să participle cu toate forțele la îmbunătățirea nivelului de trai material și cultural. In cadrul unei adunări populare la care au participat comuniști, deputați, țăranii muncitori, s’a hotărît să se construiască o școală prin autoimpunere. Inițiativa au avut-o mai mulți țărani muncitori, printre care tov. Adela Alistar care în prezent candidează în alegerile de deputați pentru circumscripția electorală raională nr. 41, Elena RoșuV și alții. Inițiativa țăranilor muncitori a fost sprijinită de către organizația de partid și sfatul popular. S-a încasat suma de 120.000 lei prevăzută prin autoimpunere pentru construcția școlii. La ridicarea localului de școală au contribuit prin muncă voluntară numeroși țărani muncitori. Tovarășul Nicolae Coclișan, secretarul comitetului executiv al sfatului popular și tov. Neculai Asaftei, președinte, au sprijinit zi de zi activitatea comitetului de construcție. Localul școlii a fost terminat într’un an și are două săli spațioase de clasă, o cancelarie, o sală de festivități. Sfatul popular al comunei Războeni a sprijinit și alte inițiative privind gospodărirea comunei. In satul Poeni, s’a construit un pod prin muncă voluntară. In fruntea acestei acțiuni s’a situat tov. V. Orjocă, secretarul organizației de bază și alți comuniști ca de exemplu, tov. Nicolae Toma, Gheorghe Marina și alții. Tot prin muncă voluntară a fost construit și podul de la șosea, din satul Uscați. O însemnată realizare o constitue și spitalul din comuna Războeni, ridicat în anii puterii populare. In cea mai mare parte, fondurile pentru construcția spitalului au fost acordate de stat. Insă, o parte din lucrări, au fost efectuate prin contribuția voluntară a țăranilor muncitori. Pentru consolidarea acestor cuceriri, pentru obținerea de noi succese pe drumul gospodăririi comunei lor, țăranii muncitori din Războeni vor vota cu încredere candidații F.D.P. în alegerile de deputați pentru sfaturile populare, care vor avea loc la 20 Decembrie. Pentru îmbunătățirea activității casei raionale de cultură din Piatra Neamț Cu câteva luni în urmă în orașul Piatra Neamț a luat ființă casa raională de cultură. Sarcina principală care revine acestei instituții culturale este aceea de a desfășura o rodnică activitate culturală și artisticii în rândul oamenilor muncii din raion. Ea are menirea de a dezvolta în rândul oamenilor muncii gustul pentru artă, de a scoate la iveală și a promova tinerele talente din întreprinderi și instituții, dornice ca în timpul lor liber să muncească în cadrul echipei artistice a casei raionale de cultură. De la începutul activității ei, casa raională de cultură din Piatra Neamț, a reușit să înregistreze o serie de realizări. Activitatea cea mai rodnică este aceea a echipei de teatru, care cuprinde în sânul său elemente talentate, atât tineri cât și maturi. In cadrul acestei echipe activează oameni din diferite sectoare de activitate ca muncitori, elevi, funcționari. Au fost pregătite cu multă dragoste și prezentate cu un succes deosebit mai multe scenete din repertoriul căminelor culturale : „Secera Tincuței”, „Vorbește-mi despre dumneata“, „Comandantul”, și altele. Cu aceste scenete s’au dat peste 8 spectacole care au fost vizionate de peste 2000 spectatori. Echipa de teatru s’a deplasat și în raion unde a dat spectacole. Astfel, au fost prezentate programe artistice la atelierul „Octombrie Roșu”-Pângărați, și la gospodăria agricolă colectivă din Dochia. Deasemeni, în cadrul casei raionale de cultură depune o activitate rodnică echipa de dansuri. Circa 20 de tineri învață în prezent diferite dansuri populare specifice regiunii noastre. Există și o echipă de cor alcătuită din 24 de persoane care pregătește un program de cântece. O realizare frumoasă poate fi socotită înființarea unui curs de limba rusă ciclul I la care frecventează membrii echipei artistice. In cadrul casei raionale de cultură există și o bibliotecă. In ultimul timp s’au adus noi materiale sportive printre care o masă de ping-pong, două mese de șah și altele. Dar pe lângă realizările arătate până acum, casa raională de cultură din Piatra Neamț are și lipsuri serioase de a căror existență sunt direct răspunzători tov. Tarhon Elena, directoarea casei raionale de cultură, cât și tov. Bostan Constantin, șeful secției artă și cultură a sfatului popular raional. Astfel, comitetul de sprijin există doar pe hârtie. Acest comitet nu s-a întrunit niciodată pentru a alcătui planul de muncă lunar al casei de cultură, așa cum prevede regulamentul de funcționare a caselor de cultură raionale. Activitatea se desfășoară pe baza unor planuri incomplecte și care dealtfel nici nu sunt respectate. Conducerea casei de cultură a manifestat o foarte slabă preocupare pentru recrutarea elementelor talentate din întreprinderi, instituții și școli pentru a activa în echipa artistică, care în prezent are un număr destul de mic de artiști amatori. Unele scenete au fost pregătite și prezentate la un nivel artistic scăzut, de exemplu sceneta „Vorbește-mi despre dumneata“. Din lipsă de vigilență a conducerii casei raionale de cultură s-au strecurat elemente necorespunzătoare în cadrul echipei artistice. Astfel, până în ultima vreme a fost menținut în colectivul de regie un element necorespunzător, pe mâna căruia nu poate și nu trebue să fie încredințată educarea artistică a tinerilor talente. Este vorba de advocatul Matei Anastasiu. Casa raională de cultură din Piatra Neamț nu desfășoară o activitate la nivelul sarcinilor sale. Munca de îndrumare a activității culturale și artistice de la sate este foarte slabă. Lipsurile semnalate se cer să fie deîndată lichidate, să se treacă hotărît la muncă pentru ca, casa raională de cultură din Piatra Neamț să corespundă menirii pentru care a fost creată. KORN H. si CICERONE IONESCU l T O consfătuire a petroliștilor plină de învățăminte Zilele trecute, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii din Schela 2 producție—Moinești, au ținut o consfătuire de producție pentru analizarea succeselor obținute în ultima vreme de acest colectiv. Din desfășurarea consfătuirii a reieșit printre altele, că planul de producție pe luna Octombrie a fost îndeplinit pe întreaga schelă în proporție de 102,2 la sută. In fruntea întrecerilor socialiste organizate în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare, s’a situat secția II-a Lucăcești, condusă de stahanovistul Lichi Petre care a îndeplinit planul în proporție de 111,4 la sută. S’a evidențiat deasemeni brigada 6-a condusă de brigadierul Capătă Vasile din care fac parte fruntași în producție ca: Nicolau Constantin, Buian C„ Văr sâi Maria, etc. La consfătuire s’a arătat deasemeni că au fost și brigăzi ca cele din secția electrică și de la sudură, care au lucrat dezorganizat, fără să urmărească îndeplinirea sarcinilor din planul de muncă. S’a arătat printre altele că tovarășii Popa Ioan și Docan Nicolae, trebue să muncească cu mai multă râvnă, să îndrumeze și să sprijine mai mult tinerii din brigăzile respective pentru lichidarea lipsurilor. Importante propuneri au fost făcute în cadrul acestei consfătuiri de producție de către muncitori, stahanoviști, tehnicieni, care și-au luat în acelaș timp însuflețite angajamente în cinstea alegerilor. Așa de pildă, tovarășul Finichiu Stelian, directorul schelei, a arătat în mod concret că sunt posibilități pentru ca planul anual de producție să poată fi îndeplinit până la 4 Decembrie. Stahanovistul Ambăruș Ioan a arătat că muncitorii secției I-a erupție, își iau angajamentul să îndeplinească planul anual de producție, până la 1 Decembrie a acestui an. Asemenea angajamente și-au mai luat stahanoviștii Toncu Ion, Lichi Petre, Costinș Gh. Adam V. și alții. In primele zile după consfătuire, muncitorii și tehnicienii acestei Schele au pornit cu hotărîre la îndeplinirea angajamentelor luate. HANGANU I. și ST. NICULESCU corespondenți 5Î3 ZIW*f " * Secțiile de votare din orașul și raionul Buhuși SECȚIA DE VOTARE Nr. 1 cu sediul în orașul Buhuși în localul sala cinematografului fabrica Buhuși, cuprinzând următoarele străzi: Libertății, Chebac, Col. Bistrița, Splaiul Traian, Decebal, Câmpului, Col. Fabricii, Gh. Coșbuc, Ion Vodă cel Cumplit și Tudor Vladimirescu. SECȚIA DE VOTARE Nr. 2 cu sediul în orașul Buhuși localul Sfatului Popular oraș cuprinzând străzile: Mircea Voevod, Aurel Vlaicu, I. C. Frimu, Dragoș Vodă, Prof. Santa, Filimon Sârbu, Dr. Davila, Mihail Eminescu, Voloagă, Fedeleș, Drumul Marginea, Spiescu, Gr. Poetaș, Praporgescu, Dragalina, Spiru Haret, Vasile Alexandri, Alex. cel Bun, Bus. Republicii, I. V. Stalin, Ion Creangă, Ilie Pintilie, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu, Dr. Mayer, N. Bălcescu, M. Viteazu, 6 Martie, Wolf Nisei, Gh. Doja și Bazinul de Apă. SECȚIA DE VOTARE Nr. 3 cu sediul în orașul Buhuși în localul școlii elementare Nr. 2 cuprinzând străzile : Marginea, Runc, Ciolpani, Mocani, Tudoreni, Bodești, Alex. Ion Cuza 1 Mai, Popa Chiță. SECȚIA DE VOTARE Nr. 4 cu sediul în orașul Buhuși în localul școlii elementare Orbie, cuprinzând cartierele : Orbie și Găzăriei. SECȚIA DE VOTARE Nr. 5 cu sediul în comuna Costișa, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele: Costișa, Frunzeni, Sberești, Mănioaia. SECȚIA DE VOTARE Nr. 6 cu sediul în comuna Costișa, localul școlii elementare din Dornești, votează locuitorii din satul Dornești. SECȚIA DE VOTARE Nr. 7 cu sediul in comuna Români, localul azilului de bătrâni din satul Bârjoveni, votează locuitorii din satele: Bâreu- Goșmani și Bârjoveni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 8 cu sediul în comuna Români, localul Sfatului Popular din Români, votează locuitorii din satele Români și Siliștea. SECȚIA DE VOTARE Nr. 9 cu sediul în comuna Podoleni, localul școlii din satul Negrite»«, votează locuitorii din satul Nesmtești, SECȚIA DE VOTARE Nr. 10 cu sediul în comuna Podoleni, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satul Podoleni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 11 cu sediul în comuna Zănești, localul școlii elementare Zănești, votează locuitorii din satul Faur și satul Zănești de la Nr. 330 până la Nr. 668 inclusiv locuitorul C-tin Gh. Apetrei. SECȚIA DE VOTARE Nr. 12 cu sediul în comuna Zănești, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satul Traian și locuitorii din satul Zâneș« de la Nr. 1 până la 330 inclusiv locuitorul Ion I. Teacu. SECȚIA DE VOTARE Nr. 13 cu sediul în comuna Borlești, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Borlești, Puriceni și Ruseni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 14 cu sediul în comuna Borlești, localul școlii din satul Mastacăn votează locuitorii din satele Mastacăn, Balanu și Nechit. SECȚIA DE VOTARE Nr. 15 cu sediul în comuna Tazlău, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din comuna Tazlău. SECȚIA DE VOTARE sediul în comuna Frumoasa, Nr. 16 cu localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Frumoasa și Balcani. SECȚIA DE VOTARE Nr. 17 cu sediul în comuna Rediu, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele: Rediu, Berești, Mereuțeni, Poloboc și Socia. SECȚIA DE VOTARE Nr. 18 cu sediul în comuna Cândești, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Cândești, Vădurele, Bărcănești, Cotreanța și Pădureni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 19 cu sediul în comuna Valea lui Ion, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Boița, Poiana Negustorului și Valea lui Ion. SECȚIA DE VOTARE Nr. 20 cu sediul în comuna Blăgești, localul școlii din Blăgești, votează locuitorii din satul Blăgești. SECȚIA DE VOTARE Nr. 21 Cu sediul în comuna Blăgești, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele Buda și Șipote. SECȚIA DE VOTARE Nr. 22 cu sediul în comuna Cârlani, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Lespezi, Racila, Pălădești, Gârleni, Surina și Andrieșești. SECȚIA DE VOTARE Nr. 23 cu sediul în comuna Racova, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Racova și Lețcana. _ SECȚIA DE VOTARE Nr. 24 Cu sediul în comuna Racova, localul școlii elementare din satul Hălmăcioaia, votează locuitorii din satele: Hălmăcioaia, Gura Văii și Ilieși. SECȚIA DE VOTARE Nr. 25 CU sediul în comuna Ruptura, localul școlii din Ruptura, votează locuitorii din satele Ruptura și Băhnișoara. SECȚIA DE VOTARE Nr. 28 cu sediul în comuna Bahna, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Bahna, Arămești, Lilieci, Urzici, Broșteni, Țutcani Vale, și Țurcani Deal. CULTURA FIZICA ȘI SPORT —SPARTAC F. R. BUCUREȘTI 2-1 (2-0) DINAMO BACĂU întâlnirea dintre Dinamo Bacău și Spartac F. R. București, a avut toate elementele unei partide viu disputate, miza jocului fiind destul de importantă și aceasta în special pentru Spartac, care candida la locul I. Seria I-a, divizia B. Spectatorii au urmărit cu încordare un joc care a corespuns în general din punct de vedere tehnic, dar și în ceeace privește combativitatea și forța de luptă a celor două echipe. Rezultatul a stat în cumpănă până în ultima clipă, pentru ca deși inițiativa jocului a avut-o Spartac București, care în special în cea de a doua repriză a dominat majoritatea timpului și a exercitat o presiune puternică asupra porții apărată de Birăescu, totuși chiar în aceste momente echipa Dinamo s-a apărat cu însuflețire și a găsit de multe ori resursele necesare pentru a iniția prin Olaru contraatacuri destul de periculoase. In matchul de Duminică spectatorii au avut prilejul să vadă jucând în echipa Dinamo elemente tinere, Cojocaru și alții, care au dat deplină satisfacție, ba mai mult au salvat echipa de multe situații critice—Cojocaru a salvat de două ori de pe linia porții goluri gata făcute. Acest exemplu trebue urmat și de celelalte colective din regiune, care trebue să promoveze în echipele lor elemente tinere, care posedă multă forță de luptă. Din punct de vedere tactic echipa Dinamo a greșit prin aceea că a jucat cu interii prea mult retrași, în urmă, dând prin aceasta, posibilitate echipei Spartac să atace cu toți oamenii. Cu toate acestea, victoria de Duminică, este pe deplin meritată, ea încununând eforturile întregii echipe. Prin această victorie dinamoviștii și-au luat cu succes revanșa asupra matchului din tur, când au pierdut la acelaș scor. Arbitrajul lui Zigmond Lupu (Focșani) a fost corect și plin de competență. Pe tereni, s’au aliniat formațiile : DINAMO BACĂU , Birăescu, Cojocaru, Chiriță, Marinescu, Ivanenco, Cârnaru, Guian, Iosefide, Olaru, Matei, Dinu, (Martin). SPARTAC F. B. BUCUREȘTI : Popovici (Varga), Bentz, (Paraschiv), Coman, Iordan, Ciocea, Tănase, Dima, (Bentz), Bociardi, Ursu, Bucurescu, Costel. Lovitura de începere o au dinamoviștii și prima lor acțiune se termină cu o lovitură la poartă. Mingea este apoi preluată de oaspeți care o conduc spre poarta apărată de Birăescu. Dima de la 4 metri trage în brațele portarului. Un minut mai târziu, Olaru îl deschide frumos pe Dinu care însă ezită să tragă și pierde mingea în haut de poartă. Dinamo a înscris primul punct în minutul 6 prin Olaru, cu concursul portarului Popovici. In minutul 10 Bentz oprește neregulamentar pe Olaru în apropierea careului de 16 m. Lovitura liberă este executată și transformată în gol de către Olaru care aduce în acest fel cel de al doilea punct echipei sale. După acest gol portarul Popovici este înlocuit cu Varga. Este apoi rândul oaspeților să atace insistent, dar fără rezultat și aceasta din cauză că ei au greșit îngrămădind jocul mai mult pe centru unde Chiriță, ajutat de cei doi fundași, Cojocaru și Marinescu, le-au destrămat toate atacurile. Până la sfârșitul reprizei mai avem de remarcat câteva contraatacuri inițiate de Olaru, dar fără a fi concretizate, întrucât cele două extreme și în special Guian n’au dat satisfacție deplină, iar cei doi interi au jucat mult prea în urmă. Cu 6 minute înainte de sfârșitul primei reprize, Chiriță vroind să clarifice o situație critică trimite mingea lui Birăescu care o respinge încet cu piciorul în picioarele unui atacant de la Spartac și în ultima instanță Cojocaru este nevoit să salveze de pe linia porții. CELELALTE Metalul Orașul Stalin — Flacăra Ploești 0—2; Flamura Roșie Pitești— Flamura Roșie Bacău 2—1 ; Șantierul Constanța — Metalul Câmpina 3—1; Meteiul Brăila — Știința Iași 1—1 . După pauză, oaspeții intră pe teren deciși să modifice scorul. Ei domină majoritatea timpului și drept rezultat la numai câteva minute reușesc să modifice scorul prin Bucurescu, care de la 17 metri trage fulgerător și puternic în colțul stâng al porții. Mingea a lovit bara și cu toată intervenția lui Birăescu a intrat în gol. Jocul se desfășoară apoi mai mult în jumătatea de teren a gazdelor și de multe ori chiar în careu. Cu toate acestea scorul rămâne neschimbat până la sfârșitul matchului, deoarece apărarea dinamovistă a jucat cu mult calm. In minutul 25 Birăescu salvează în corner o minge puternică, iar în minutul 35 salvează din nou de pe linia Cojocaru porții. Spartac a mai ratat ocazii clare de a egala prin Paraschiv și Bucurescu, ultimul trăgând în bară. In cea de a doua parte a jocului, dinamoviștii nu au inițiat decât rar contraatacuri și acestea bazate pe un singur om, Olaru. Cei mai buni în acest joc au fost Olaru, Chiriță, Birăescu, Marinescu și Cojocaru de la Dinamo și Bentz. Bucurescu și Costel de la Spartac F. R. București. In urma acestui rezultat Dinamo Bacău și-a consolidat poziția pe locul 4. I. IANCU și B. CONSTANTIN REZULTATE Locomotiva Iași—Dinamo Tr. Măgurele 2—0 ; Libertatea Sibiu — Flamura Roșie Sf. Gheorghe 0—0; Metalul București — Flacăra Moreni 4—2. CLASAMENTUL 1. Flacăra Ploești 29 21 4 4 70:23=46 2. Spartac F. B. București 29 19 5 5 49:22=43 3. Metalul Câmpina 29 17 48 52:31=38 4. Dinamo Bacău 29 14 5 10 52:40=33 5. Metalul Orașul Stalin 29 9 13 7 32:32=31 6. Șantierul Constanța 29 12 5 12 44:41=29 7. Metalul București 29 10 9 10 33:35=29 8. Știința Iași 29 10 8 11 44:47=28 9. Libertatea Sibiu 29 9 9 11 31:33=27 10. Dinamo T. Măgurele 29 7 13 9 29:35=27 11. Locomotiva Iași 29 10 7 12 32:40=27 12. Flacăra Moreni 29 9 6 14 42:46=24 13. Flamura Roșie Pitești 29 88 13 26:34=24 14. Flamura Roșie Sf. Gheor?’' ' 29 88 12 25:43=24 15. Flamura Roșie Bacău 29 58 16 31:58=18 16. Metalul Brăila 29 48 17 28:60=16 > T