Steagul Roşu, august 1956 (Anul 11, nr. 1102-1126)
1956-08-01 / nr. 1102
pij.;î-3v Prin unității C. O.QL.Aprozar P. Neamț | Munca plină de avînt a lucratorilor de la Q.C.L. Aprozar Piatra Neamț a făcut ca planul de desfacere pe luna iulie a. c. să fie îndeplinit de la 25 ale lunii în proporție de 125 la sută. Realizarea și depășirea planului, se datoresc bunei aprovizionări cu legume și zarzavaturi de sezon precum și atenția manifestată de gestionari în buna deservire a consumatorilor. Conducerea O.C.L.-ului Aprozar s-a preocupat ca centrele muncitorești cum ar fi, de pildă, Bicazul, să fie aprovizionat în permanență cu cît mai variate și bogate sortimente de mărfuri. Iată, între 1 și 18 iulie a. c. în unitățile aprozarului de pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin” s-au desfăcut 30.579 kg. cartofi, 10.843 kg. varză de vară, 7.147 kg. fasole verde, 10.472 kg. ceapă, 6.887 kg. roșii și multe alte legume și zarzavaturi. Buna aprovizionare a făcut ca unitatea Stejarul din Bicaz să-șî îndeplinească planul de desfacere pe luna iulie pînă la 25 ale lunii, în proporție de 270 la sută. La obținerea acestui rezultat se evidențiază în mod deosebit gestionarul unității Pavel Pavel care muncește sîrguincios și are o comportare conștiincioasă față de consumatori. Acest lucru face ca astăzi unitatea sa să se afle fruntașă pe raion. De asemenea, și unitatea gestionarei Elisabeta Sîrbu tot din Bicaz a îndeplinit planul de desfacere cu 165 la sută tot pînă la 25 ale lunii iulie. Realizări în depășirea planurilor de desfacere s-au obținut și la unele unități din orașul Piatra Neamț. Cu toate că planul de desfacere a fost realizat și chiar depășit la majoritatea unităților, totuși pe piața organizată se mai simte lipsa unor legume și zarzavaturi. De pildă, în ultimele zile au lipsit cartofii, ceapa, fasolea verde și alte produse. Acest lucru a făcut să crească prețul la aceste același timp să se resimtă lipsa acestor legume și zarzavaturi în raport cu cerințele consumatorilor din oraș. Cauza principală care a făcut să se resimtă aceste lipsuri la unele legume și zarzavaturi ,este nerespectarea contractelor de livrare a unor furnizori ai O.C.L.-ului Aprozar. Astfel, gospodăria agricolă de stat Zănești a făcut mari greutăți aprovizionării Aprozarului din Piatra Neamț, prin nelivrarea cantitățillor de legume și zarzavaturi prevăzute în contractele încheiate de ei. De pildă, în luna iulie, Gr.A.S. Zănești trebuia să livreze aprozarului în urma contractului încheiat 101 tone roșii timpurii, 12 tone varză de vară, 3 tone mazăre păstăi, 5 tone fasole păstăi și alte produse din care nu a livrat nici o cantitate. De asemenea, tot această unitate mai are multe cantitățți de legume și zarzavaturi restante pe lunile mai și iunie pe care nu le-au livrat. Se pune întrebarea conducerii gospodăriei agricole de stat Zănești, cînd are de gînd să livreze produsele care sunt trecute în contractele încheiate cu O.C.L. Aprozar Piatra Neamț ? Această lipsă de nerespectare a contractelor de livrări de mărfuri se manifestă și la Ageracoop Tg. Neamț și Piatra Neamț. Pentru lichidarea acestor lipsuri, conducerile unităților citate mai sus trebuie să muncească mai mult pentru respectarea contractelor încheiate cu unitățile respective. In această direcție este necesar mai mult interes și din partea tovarășului Zaharia Iancu care este șeful serviciului comercial din cadrul O.C.L. Aprozar. El trebuie să muncească pentru impulsionarea furnizorilor de a-și respecta contractele respective. • C. CURTEANU — ' — *i Aplicarea metodelor sovietice-sarcină de seamă Se poate afirma pe bună dreptate că în domeniul transportului feroviar, aplicarea metodelor sovietice are un larg cîmp de activitate și bineînțeles că in acest caz, nu se poate vorbi numai de rezultate pozitive obținute, ci și de greutățile pe care le implică însușirea și răspîndirea experienței oamenilor sovietici. Este îndeobște cunoscut că aplicarea metodelor de muncă ale feroviarilor sovietici nu se poate comite mecanic, ci în strînsă condițiile specifice, cu concordanță cu gradul de dezvoltare al tehnicii, și — ținindu-se neapărat seama de nivelul cunoștințelor teoretice al celor ce au de învățat din viața și activitatea prietenilor din Uniunea Sovietică. In acest sens, condusă de către organizația de partid — respectiv tov. Chelaru Nicolae — comisia A.R.L.U.S. din cadrul depoului de locomotive Bacău alcătuită din tovarășii: Popovici Lazăr, Poclitanu Iosif, Leonte Constantin și Dodan Gh., a știut să îmbine armonios munca de popularizare cu cea de aplicare a metodelor de muncă ale mecanicilor sovietici. Mecanicii și fochiștii depoului Bacău au făcut din însușirea și aplicarea metodei mișcării cincișutiste o preocupare permanentă a lor, obținînd reale rezultate, și ridicînd pe o treaptă superioară nivelul muncii. A fost necesar ca în prealabil să se releve că esențialul acestei mișcări rezidă în faptul că întrunește un complex de măsuri tehnice și organizatorice menite să ducă la un parcurs mediu zilnic și lunar mai ridicat și implicit la mobilizarea personalului din toate ramurile de exploatare care colaborează în vederea asigurării unei circulații normale. Mișcarea cincisutistă îmbină toate metodele înaintate ale feroviarilor sovietici și această particularitate obligă pe muncitorii depoului de locomotive din orașul nostru să le cunoască profund. Pentru popularizarea acestor metode, comisia A.R.L.U.S., a luat o serie de măsuri printre care confecționarea unor lozinci cu caracter permanent, afișarea unor panouri care să explice conținutul metodei respective, precum și extrase din materialul tehnic documentar sovietic. Dar, de bună seamă, că aceste măsuri nu erau suficiente. De aceea, comisia A.R.L.U.S., la îndemnul organizației de partid a introdus in planul cursurilor tip G„ și convorbiri despre cele șase metode sovietice din domeniul feroviar — aceasta in scopul de a ușura cunoașterea teoretică a lor de către mecanici și fochiști. Mecanicul Leonte Constantin care a aplicat pentru prima dată aceste metode a expus o serie de referate, explicînd importanța acestor metode și chemînd feroviarii să se aplice. Și rezultatele n-au întîrziat să se arate. Astfel, echipele de pe locomotiva 50515 — mecanicii Vlad Mircea și Boțea Vasile, și fochiștii Goba Gh însemnări din activitatea comisiei A.R.L.U.S. de la Depoul C.F.R. Bacău ★ și Voidoc Lazăr, au reușit să remorcheze 36 trenuri cu supratonaj, realizînd 4836 tone peste plan, ceea ce ar echivala cu 4 trenuri pe secția Bacău—Pașcani — și in același timp au economisit 45 tone combustibil. De asemenea, echipele de pe locomotiva 50511 — mecanicii Sanea Marin și Ghelaru Nicolae, fochiștii Vrînceanu Dumitru și Iorga Constantin — au remorcat 18 trenuri cu supratonaj, realizînd 1975 tone transport peste plan, ceea ce echivalează cu 2 trenuri pe secția Bacău—Pașcani, realizînd o economie de 39 tone combustibil. ...Dacă am arunca o privire generală asupra activității muncitorilor depoului Bacău, am constata cu deplină satisfacție că în urma aplicării pe scară largă a metodelor sovietice, rezultatele sînt din cele mai îmbucurătoare. Astfel, echipele de pe locomotivele din turnul aplicînd metoda planului financiar pe locomotivă, au obținut în ultima lună a semestrului I 1956 o economie de 61.809 lei, echipele de pe locomotivele ce remorchează trenuri de marfă, aplicînd metoda Blinov au însumat în semestrul I 1956,150.651 tone transport peste plan, ceea ce echivalează cu 150 trenuri remorcate în plus fără a se utiliza alte locomotive pe secția Bacău—Pașcani. Rezultatele pozitive obținute cîntăresc mai mult decît părțile negative care îngreunează activitatea depoului și au contribuit în mare măsură ca depoul de locomotive Bacău, care a fost multă vreme codaș să obțină steagul de fruntaș în producție cu un an în urmă, steag pe care-l deține și acum. O inițiativă demnă de remarcat a muncitorilor din depou este aceea că nu s-au oprit numai la o cunoaștere din studiu a metodelor sovietice, ci au trimis scrisori feroviarilor din depoul de locomotive Gorki, cerîndu-le sfaturi despre felul cum își găsește reflectarea în muncă cutare sau cutare metodă. Pe această cale, feroviarii noștri au mulțumit oamenilor sovietici, pentru ajutorul acordat. Iată ce spun ei într-o scrisoare feroviarilor din Gorki: „Trecînd în revistă toate succesele noastre de pînă acum, gîndul nostru se îndreaptă cu dragoste spre voi, dragi tovarăși și prieteni, mulțumindu-vă cordial fiindcă succesele noastre se datoresc în mare măsură exemplului și metodelor voastre înaintate”. In ultima vreme, consiliul orășenesc A.R.L.U.S. a inițiat un schimb de experiență pe marginea aplicării metodelor sovietice. De curînd comisia A.R.L.U.S. din cadrul depoului a expus într-un referat importanța aplicării acestor metode, relevînd succesele obținute de mecanici și fochiști. Dar, din păcate, referatul este prea general, omițînd în mare parte să exemplifice faptele cu nume de oameni, ca și cum ele ar fi fost înfăptuite de niște anonimi. Sîntem siguri că, dacă și pe viitor se vor cultiva consecvent și cu perseverență rezultatele bune obținute pînă acum, muncitorii depoului C.F.R. din orașul nostru, vor păși pe calea unor mai însemnate realizări în domeniul transportului feroviar. Și în acest sens lăsăm ca tovarășii din Comisia A.R.L.U.S., să întreprindă noi acțiuni menite să le încununeze munca. D. M. BUCUR Fruntașă la colectări pe raion In urma muncii desfășurate de aparatul de colectare și organizațiile de bază sătești din comuna Ripile, raionul Tg- Ocna, s-a reușit ca această comună să fie fruntașă pe raion la îndeplinirea planului de colectare a produselor animale. Astfel pe semestrul 1 a.c., îndeplinirea planului la lapte de vacă a fost realizat în proporție de 123 la sută, iar la lapte de oaie 140 la sută. De asemenea, tot pe aceeași perioadă, plănul la carne de vită a fost realizat in proporție de 201 la sută, carne de porc 192 la sută, iar la sună 102 la sută. In acesta acțiune s-au evidențiat în mod deosebit împuternicitul comunal Ion Barbu și agentul colector Gheorghe Varia. Este necesar ca și celelalte comune din cadrul raionului Tg. Ocna să ia exemplu de la comuna Ripile, pentru ca și ele la rîndul lor să fruntașe la realizarea planului alungă de colectări, K. HENERIC Î STEAGUß 1Ö$U Î u incoro ae șerpanești, azumi urcă cu repeziciune, iar după u timp, săturîndu-se parcă de att urcuș se lasă Un și dulce pînă spre mijlocul Săuceștilor. E frumoși dați drumul acesta într-o dimineaț limpede de iulie, în timp ce vinii care-ți răvășește părul face ca pom ti și raft pe marginea șoselei să timure și să-si umple urechile cu o melodie a codrului, aparte și inchi tătoare. Cimpia, care se întinde cu pofi cuprinde cu privirea, se i 5nește, undeva departe, cu cerul. La dreapta, un lan întins de porunb se leagănă leneș in bătaia vîntuli . De aici, din locul acesta, făcut parcă anume să desfete "finirii« treruriutui, încep ogoaele colectiviștilor S din Săucești. Cel ce a venit în mijlocul harnicilor colectiviști, să culeagă și să zugrăvi peie din viața nouă și plină de conțin a stăpînilor pămîntului de aici, trebui să purceadă pe îndelete la lucru pentru că altminteri este pur și simplu copleșit de mulțimea noutăților pe care le află și pe care țărani colectiviști le spun cu dragă inimă Și ca să alegi dintre ele pe cele mai însemnate, aproape că nu-i chip toate sunt la fel de semnificative la fel de grăitoare. Pulsul intens ș plin de forță al vieții noi străbate fiecare faptă din cele pe care nu le-am notat în dimineața aceea limpede de vară. Să stăruim puțin asupra câtorva dintre ele, pentru că lasă să se întrezărească tîlcul marilor prefaceri de la noi și pentru că fiecare dintre ele înseamnă cite o izbîndă. ★ Ani grei, plini de lipsuri și sărăcie au brăzdat fruntea lui Enache I. Ion și i-au nins timplele înainte de vreme. Munca timpului, înainte de eliberare, era grea și amară și cu ceea ce aduna de pe pămintul său, abia dacă prididea să potolească foamea sa și alor săi. Mulți ani a muncit Enache I. Ion și tot timpul acesta a visat să-și dureze o casă unde să ducă un trai — cit de cit — omenesc. Și, cu toate că niciodată nu s-a dat înapoi de la muncă, anii treceau și Enache își Colectiviștii din Săucești semin gospodăriei a avut loc o nouă experiență și anume: plantarea de vară a cartofilor. Inginerul agronom Tomescu, cel care ne-a furnizat aceste informații a dat să plece. Atunci a izbucnit „cearta". — Să scrii la ziar, tovarășe, că fără tovarășul inginer Tomescu n-am fi reușit. Aceste cuvinte au fost spuse de Teacă Ion, un bătrînel vioi și neasumpărat, cu ochi pătrunzători și neobișnuit de tineri. O lasă asta, nea Teacă. Tovarășul se interesează de colectiviști. Ei sunt cei care merită felicitări, nu eu. . — Mu-i adevărat. 1 nact numneavoastră... erați S l-am lăsat să se certe" și mi-a făcut prin minte legătura dintre fv. yi AH.t-l.fc-H i care lucrează ă sate, legătură născută și cimen- 1 lată în lupta comună pentru recolte. / bogate este trainică și durabilă și constituie o realitate vie a satului ■» nostru. J ★ 1 S-au Intîlnit într-o seară trei oameni. Era tirziu și mantia neagră a nopții acoperise oamenii, casele și fogoarele. Doar în cămăruța aceea scundă ardea lumina. Tovarășul Elnache Ion a deschis ședința biroului organizației de bază. Da-ntotdeauna , inițiativa pornea și de data aceasta , de aici, de la organizația de par Sid. Trebuia urgentată recoltarea mazărei. Ședința a fost scurtă. Biroul a hotărit să treacă încă în aceeași noapte la recoltarea mazărei. In frunte cu biroul organizației de bază, colectiviștii din gospodărie au ieșit noaptea la ora 2 pe cîmp, ani cînd razele soarelui au destrămat negura nopții, sarcina era îndeaplinită. In timp ce-mi notam această întîmplare, m-am uitat la acei trei tovarăși. Chipurile lor erau calme; i se părea că n-au făcut nimic neobișnuit. * Am plecat de la gospodărie in gîn j durat. Era în cele culese de mine în citeva ore de popas o înșiruire de întimplări obișnuite lipsite de amănunte senzaționale. Și totuși, ci este de bogată în semnificație fiecare dintre aceste întîmplări I . In sufletele oamenilor a fost aruncată o sămință bună și rodnică. Acum ea a încolțit și o floare gingușă crește și se cațără asemenea Iederei tocmai pe multele întîmplări obișnuite care inlănțuiesc viața noastră. <oi numi-o floarea fericirii. Imagini din viața colectiviștilor din Săucești voi amina visul, turii mulți ani și de acum încolo, dacă... ...Tov. Enache Ion s-a înscris printre primii în gospodăria agricolă colectivă „Zorile socialismului" din Săucești. Și visul, pentru care atât amar de sudoare l-a udat pămintul, a devenit o luminoasă realitate. Enache Ion și-a trimis fiul la învățătură. De altfel despre „copiii colectivei" care urmează școli superioare, colectiviștii vorbesc cu mîndrie. Așa am aflat, de pildă, că Niculaie, fiul colectivistului Ioan Vasile, urmează școala superioară de marină și că tovarășul Lupescu Emil și-a trimis fata la Iași să devină inginer agronom. Pentru bucuria aceasta care i-a înfrumusețat viața, comunistul Enache Ion este mereu în fruntea celorlalți. Anul trecut, bunăoară, pentru munca depusă a primit la împărțirea veniturilor peste 2000 kg. grîu, fără să mai vorbim de bani, sau de cantitățile însemnate de porumb, floarea-soarelui, orz, lină, mazăre etc. Și-n anul acesta, tovarășul Enache a fost mereu în frunte. Pentru meritele sale, comuniștii din gospodărie l-au ales secretar al organizației lor de bază. Fruntași ca el sunt și Alecu Enache, Hriban Vasile, alții și alții... Am plecat de la gospodărie îngîndurat. Era în cele culese de mine în cîteva ore de popas o înșiruire de întimplări obișnuite lipsite de amănunte senzaționale. Și totuși, citeste drese pe bună dreptate cu £ Pt7* tXte ^ gospodăria lor aplică multe metode fii agrotehnice înaintate Pe un teren lungf la 0 sămina bună ,odator. de 19 ha, s-au întrebuințat bunaoa- „„ „ „ , .. . . , , Acum ea a încolțit și o floare grină îngrășăminte chimice in timpul . . .___„ . " „ gușa crește și se cațară asemenea vegetației griului de toamnă: s a ■ , , , , ,, , , ,. . . . ... , , lederet tocmai pe multele intimplan făcut lavorizarea semințelor de sfe ... „ . . clă de zahăr înainte de însămin obișnuite care înlănțuiesc viața noastre, s-a efectuat castrarea pestră. Aș numi-o floarea fericirii, rumbului hibrid, pentru anul viitor , și nnsftrșit, de curînd, pe ogoarele MIȘU SACHTER MIȘU SACHTER II Pionierii în sprijinul campaniei Zilele trecute, unitatea de pionieri împreună cu cadrele didactice din comuna Romîni, au făcut o vizită la gospodăria agricolă colectivă „Filimon Sîrbu” de la Goșmani-Bîrcu. Aici, colectiviștii i-au primit cu multă bucurie. După ce au vizitat o parte din frumoasele culturi ale gospodăriei, pionierii și elevii au mers la tarlaua de orz, unde au urmărit cu multă atenție și curiozitate felul în care se recoltează păioasele cu secerătoarea. Nu le-a fost de loc greu de a înțelege această lecție practică — seceratul în pîrgă al orzului cu mijloace mecanizate. Pentru a veni în ajutorul colectiviștilor ei au trecut pe tarlaua de pe care se recoltase mazărea. Aplicînd în practică lozinca „Nici un bob pierdut”, toți s-au înșirat în lan și au început să-și arate hărnicia la strînsul mazărei rămasă pe lan. Rezultatul acestei munci a fost că cei 107 elevi au strîns peste 250 kg, boabe de mazăre, ceea ce însemna circa 15 la sută pierdere la hectar. CONSTANTIN D. BOB03 coresp! UN RODNIC SCHIMB DE EXPERIENȚA Zilele trecute a avut loc în comuna Coțofănești din raionul Adjud, un schimb de experiență între secretarii de sfaturi populare comunale de la școala din Bacău și Comitetul executiv al comunei Coțofănești. Atit pentru comitetul executiv comunal, cît și pentru comitetul executiv raional, organizarea acestui schimb de experiență în raionul Adjud fost un fapt deosebit de important. De altfel, din discuțiile purtate, cît și din practica efectuată pe teren, schimbul de experiență s-a dovedit pe deplin întemeiat. La acest bogat schimb de experiență au participat reprezentanți de la Consiliul de Miniștri, sfatul popular regional, raional și comitetul raional de partid. Pentru ca schimbul de experiență să dea posibilitatea orientării mnetice a cursanților la toate problemele activității sfatului popular, s-au format patru grupe. O grupă a analizat felul cum s-au pregătit și s-au desfășurat ședințele de comitet executiv comunal și sesiunile, o altă grupă s-a orientat pe teren cum muncesc comisiile permanente, comitetele de cetățeni și comisiile de femei. A treia grupă a analizat organizarea muncii privind campania agricolă de vară și transformarea socialistă a agriculturii, și ultima grupă, problemele de impozit, autoimpunere, contribuția în muzică, colectări, invățămînt public și problemele culturii de masă. Foloasele aduse de acest schimb de experiență In primul rînd cursanții au stat de vorbă cu cetățenii din comună, s-au interesat de munca lor și de problemele de gospodărire. In al doilea rînd, ei au văzut cum trebuie ținută evidența unui sfat popular, ce piese formează un dosar cu ședințele comitetului executiv, al sesiunilor et c. Tovarășii secretari de sfaturi populare au învățat practic cum se ține legătura între comitetul executiv, comisiile permanente, comisiile de femei și masa de cetățeni din comună. Comitetul executiv comunal și organele sale, au putut să învețe lucruri noi, metode noi, pe care nu le-au folosit încă, și care au adus rezultate frumoase în activitatea altor sfaturi populare. In problema activității comitetelor de cetățeni, cursanții s-au consultat cu tov. Gheorghe Fechet, membru în comitetul de cetățeni din circumscripția electorală nr. 7 din Coțofănești. El le-a arătat planul său de lucru cu sarcini concrete (campania de vară, înfrumusețarea drumurilor, contribuția în muncă, autoimpunere etc.). In discuția purtată cu tovarășa Olga Mocanu, membră a comisiei de femei din circumscripția nr. 7, cursanții au aflat în ce constă contribuția adusă de femei în rezolvarea sarcinilor obștești, în circumscripția tovarășei Mocanu s-a scos în evidență faptul că femeile sprijină comitetul executiv pentru lămurirea țăranilor muncitori pentru mărirea numărului de întovărășiți, ca și în munca politică la arte. Un succes deosebit al comisiei de femei constă în organizarea de întreceri patriotice pentru văruirea gardurilor, gospodărirea curților, ulițelor etc. Grupul de secretari de sfaturi populare care a studiat organizarea lucrărilor campaniei agricole de vară și a a transformării socialiste a agriculturii, sunt cunoști"** de "'7'Utatri» obținute în întreținerea culturilor de către stat' pe lotul experimental și de cetățeni pe cîmp, învățătorul Ion Băvăloiu a împărtășit cursanților metodele folosite pentru îngrijirea culturilor pe ramuri în lotul experimental. In continuarea schimbului de experiență tovarășul Bogatu Ștefan, secretarul comitetului executiv comunal a scos în relief metodele folosite în activitatea comitetului executiv. Planul de muncă și graficul de ședințe sunt oglinda de zi cu zi a activității sfatului. Pentru ca membrii comitetului executiv și deputații să urmărească în mod curent obiectivele din plan și să cunoască greutatea fiecărei circumscripții electorale în sistemul de organizare al comunei, fiecare deputat are un carnet personal care cuprinde numărul cetățenilor din circumscripție, numele capilor de familie, suprafețele arabile ale fiecăruia, probleme de autoimpunere, contribuție în muncă, colectări etc. De asemenea comitetul executiv a găsit de cuviință să delimiteze fiecare circumscripție electorală prin placarde mici la poarta deputatului respectiv. Faptul că ședințele de comitet executiv și sesiunile se țin la timp, că doi uitații narticipă în masă la dezbaterea problemelor și sunt preocupați de buna gospodărire a comunei și a problemelor vitale, faptul că deputații se interesează și rezolvă în mod curent cererile oamenilor muncii toate acestea s-au răsfrînt creator asupra îndeplinirii sarcinilor care stau în fața sfatului popular comunal. Tovarășul Pralea Ion, președintele comisiei permanente gospodării și transport a vorbit despre activitatea comisiei. Un fapt pozitiv este acela că comisia s-a întrunit în fiecare lună și a analizat fiecare recomandare, antrenînd un colectiv lărgit de 12 cetățeni. De asemenea în afara problemelor recomandate de comitetul executiv, comisia a studiat diverse alte probleme din proprie inițiativă, o parte din ele fiind culese de la cetățeni. Datorită bunei organizări a activității prin orientarea justă asupra posibilităților de ordin gospodăresc în trimestrul II 1956, planul la transportul de lemne a fost îndeplinit în proporție de 154 la sută, evidențiindu-se cetățenii: Uraru Constantin, Andrei Gheorghe, Șerban Vasile (deputat), Mocanu Gh. Nicolae și alții. Astăzi se găsesc în studiul comisiei permanente problemele construirii căminelor culturale din satele Bîlca și Borșani, precum și refacerea prin resurse locale a porțiunii de drum dintre punctele Răuțoiu și Hagiu. Despre munca desfășurată de comitetul de cetățeni din circumscripția electorală nr. 7 a vorbit tov, Dobre Niță, președintele lui. El a arătat că cetățenii păstrează legătura cu deputatul lor (Șerban Vasile) discută și rezolvă gospodărește treburile obștești cum ar fi văruirea gardurilor, refacerea unor fîntîni, amenajarea artei etaj Despre problemele centrale ale activității sfaturilor populare, mai ales în perioada actuală, cei prezenți au ascultat cuvîntul tovarășului Costescu Alexandru, vicepreședinte al comitetului executiv regional, care a împărtășit diferite metode. Ceea ce face ca acțiunile sfaturilor populare să devină realități zilnice, este faptul că ele se îndeplinesc cu participarea largă a maselor de cetățeni. Una din metodele bune care stimulează inițiativa creatoare, constă în practicarea pe scară largă a scrisorilor de mulțumire către deputați și cetățeni (lucru de altfel început in raionul Adjud și în alte raioane ale regiunii noastre). Apoi organizarea de schimburi de experiență intre circumscripții electorale, comitetele de cetățeni, între sate și comune, pune în valoare ceea ce este caracteristic activității obștești — inițiativa cetățenilor, dragostea lor pentru un lucru mai bun. In această direcție nu trebuie uitate femeile, din inițiativa cărora, multe din problemele obștești, au căpătat viață. Schimbul de experiență organizat in comuna Coțofănești între școala secretarilor de sfaturi populare comunale de la Bacău și comitetul executiv al sfatului popular și-a atins scopul propus. Cele studiate în școală au putut fi verificate practic de cursanți într-o comună. Un fapt caracteristic s-a desprins de aici; principiul conducerii colective asigură în mod concret înțelegerea principală și îndeplinirea la timp a problemelor propuse. PANGHEL APOSTOL Succese la G.A.C. Tatuași La gospodăria agricolă colectivă din Tamași, raionul Bacău, lucrările de recoltare și treieriș, sunt în toi. Brigada a cincea de tractoriști, condusă de Cobzaru Ilie care lucrează pe tarlalele acestei gospodării a terminat de treierat orzul de pe suprafața de 30 ha. teren. De asemenea, ea a secerat în întregime supr i riia de 110 ha, însămțfitată cu grîu, efectuînd și dezmiriștitul pe o suprafață de 10 hectare. Alături de ceilalți tractoriști din brigadă, tractoristul Huțu Ion a obținut cele mai bune rezultate muncă, mașinile lui funcționînd tot în fitil*“1 ț I ’ NI. GAL coresp. Brrn Brnüni INFORMAȚII Cărți noi apărute în Editura Tehnică XXX Manualul inginerului electrician vol. IV —656 pag. lei 41.10. Biblioteca Societății de Științe Matematice și Fizice din R.P.R. A. HALANAY: „Introducere în teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale" — 280 pag., lei 7;90. V. K. IQFE: „Electroacustica” (trad. din limba rusă) — 212 pag. lei 4,60 M. H. KARAPETIANT: „Termodinamica chimică” ea. II-a (trad. din limba rusă) — 538 pag. lei 27,30 G. A. APARIN—I. E. GORODEț'KI: „Toleranțe și măsurări tehnice“ — 748 pag. lei 23,80. L. N. BAPTIDANOV și V. I. TARASOV: „Echipamentul electric al centralelor și stațiilor electrice” vol. II (trad. din limba rusă) — 356 pag. lei 15. M. E. MAYF.R: „Operatori liniari în spații unitare"—126 pag. lei 3.S5 M. S. HUTOREANSKI: „Economia de materiale și folosirea materiei prime locale în construcții” (trad. din limba rusă) — 152 pag. lei 3,85. A. A. KAPLAN și G. E. HROMCENKO: „îmbinarea și executarea terminațiilor conductelor și cablurilor” (trad. din limba rusă) — 152 pag. lei 3,15. G. I. KATELVA: Construcții agricole (trad. din limba rusă) — 378 pag. lei 19,10. E. A. SOFIL: Manual practic de fotografie (trad. din limba rusă) —1 284 pag. lei 8,80» Ghidul arhitectului vol. XIV Placarea clădirilor cu piatră naturală 254 pag. (trad. din limba rusă) lei 8,10 Ghidul arhitectului vol. XIV prezintă problema placării clădirilor cu piatră naturală, din punct de vedere al realizării tehnice și artistice. De asemenea sînt studiate analitic diverse sorturi de pietre de placaj, din punct de vedere al durității, rezistenței și calități decorative. In lucrare sunt prezentate diversele metode de tăiere și punere în operă a pietrei, precum și utilajul necesar. Un capitol însemnat este destinat întreținerii și restaurării placajelor. Lucrarea cuprinde opt capitole și este însoțită de numeroase schițe și desene explicative, ȘCOALA PROFESIONALA DE UCENICI ENERGO-CONSTRUCȚII BORZEȘTI ANUNȚĂ Se aduce la cunoștință celor interesați că între 25—30 august 1956, se va desfășura examenul de admitere în anul I la Școala Profesională de ucenici Energo-Construcția Borzești, raionul Tg. Ocna, regiunea Bacău. Școala are o durată de școlarizare de 2 ani și pregătește cadre in domeniul construcțiilor în specialitatea de zidari, dulgheri și electricieni. Condițiile de admitere. Se primesc tineri absolvenți a 7 clase elementare care au vîrsta între 14—16 ani, cu x> 400WUAI vîrsta de trei luni în minus sau în plus, înscrierea la examen se face pe baza următoarelor acte care pot fi depuse la secretariatul școlii, prin aducerea lor personală sau trimise prin poștă pînă pe ziua de 24 august 1956: 1. Certificat de 7 clase. 2. Certificat de starea materială a părinților, din care să reia averea, impozitul și originea socială. 3. Extras de naștere in original sau copie legalizată. 4. Certificat medical care să cuprindă rezultatul examenului radioscopic, analiza sîngelui și examenul clinic. 5. Adeverință de salarizarea părinților după caz. Examenul de admitere consta din următoarele probe: 1. Examen medical (eliminatoriu), 2. Matematica scris și oral. 3. Limba romînă scris și oral. Cei reușiți la examenul de admitere vor fi înscriși în limita locurilor disponibile. In timpul școlii, elevii sunt întreținuți gratuit de către stat, primind haine, masa la cantină, cărți, caiete și transportul în vacanță dus și întors. Elevii absolvenți au dreptul după stagiul de trei ani în producție să urmeze cursurile de maiștrii în care timp ei primesc și un salariu de 625 lei lunar, iar după absolvirea școlii de maiștrii cei care au obținut rezultate frumoase se pot înscrie la cursurile politehnice pentru a deveni ingineri. Informațiile suplimentare se pot obține zilnic între orele 7—19 la cancelaria școlii. Se pot lua informații și de la școile de 7 ani, în lumina instrucțiunilor Ministerului Invățămîntului nr. 570 din 14 martie 1956, publicate în buletinul nr. 1 seria A 1956 și regulamentul pentru aplicarea HCM. nr. 247 1955, publicată în buletin«l nr. 1 seria B 1955, UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IAȘI FACULTATEA DE MATEMATICA ȘI FIZICA ANUNȚA Facultatea de matematică și fizică a Universității Iași organizează, începînd din ziua de 27 iulie 1956, ore de consultații la disciplinele de matematică și fizica pentru o admitere care va avea loc între 15— 25 august 1956. Consultațiile se vor ține zilnic între orele 10—12 de către cadre dactice ale facultății. In cadrul acestor ore se va organiza și vizitarea bibliotecii Seminarului matematic „Alexandru Myller” și a laboratoarelor de fizică ale facultății. Informații se pot obține zilnic da la decanatul facultății, telefon 1808^ BACAU — Flamura roșie: „Curg apele tulburi”; Muncitorul: „Salonul nr. 9”; Tineretului : „Povestea viteazului Balaia”; „Moștenire însîngerată”. BUHUȘI - Popular: „Cei doi”; „An Baba și cei 40 de hoți”. PIATRA NEAMȚ - 1 Mai: „Un pahar cu bere”; Progresul: „Drum însîngerat” ; Popular : „Scanderbeg”. TG. NEAMȚ — Victoria: „Vagabondul" scria I-a. TG. OCNA — Oituz: „Doi acri de pămînt”; „Ciocîrlia” și „Ilie în luna de miere”. SLANIC — 9 Mai: „Ei au coborît din munți”; „Intr-o primăvară la Budapesta"; „Pe răspunderea mea”; „Bilciul jucăriilor”; „R.P.R. la Trigul de la Leipzig”. ZELETIN — Popular: „Avangardă de sacrificiu”; „Un vals vienez", ONEȘTI - 1 Mai: „Misterul lacului din munți”; „Liliomfr”. ROMAN - 23 August: „Furtuna Echinocțiului"; „Motocroa”; „Soldatul Ivan Brovkin”. ADJUD — Popular: „Mîine se va termina totul"; „Vagabondul" — seria I-a. CEAHLAU - Flacăra: „Ordinul Ana”, RADIO Ascultați emisiunea de joi 2 august 1956 PROGRAMUL I I 5.00 Calendarul zilei și Radiojurnal — 5.10 Cîntece revoluționare — 5.30 Jurnalul satelor — 5.45 Melodii populare romînești — 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scînteia” — 6.10 Muzică ușoară sovietică — 6.30 Secția de gimnastică — 6.40 Sfatul medicului — 6.45 Așa e jocul pe la noi — 7.00 Radiojurnal și buletin meteorologic — 7.10 Recomandări din program — 7.15 Emisiunea „Bună dimineața, copii” — 7.30 Concert de dimineață — 8.30 Sumarul presei centrale — 8.35 Materiale din presă — 9.00 Lucrări de Mihail Jora — 9.30 Emisiunea „De la strămoși pentru nepoți” — 10.00 Din repertoriul orchestrei de muzică populară Radio — 10.30 Muzică de cameră de Glazunov — 11.00 Muzică ușoară — 11.20 Muzică din opere — 12.00 Emisiunea „Radio Princhindel” — 12.15 Cu cîritetul și jocul prin diferite regiuni ale țării — 13.00 Buletin de știri — 13.05 Ciclul „Figuri de compozitori din țări de democrație populară” — 14.00 Cînta Ansamblul U.T.M. 14-30 Cotele apelor Dunării — 14.45 Recomandări din program — 14.48 Concert de estradă — 15.30 Buletin de știri — 15.35 Jocuri populare rmînești — 15.45 Revista presei străine — 16.00 Gință Dorel Livianu — 16.15 Emisiune muzicală pentru copii — 16.45 Conferință — 17.00 A muzică de cameră de Constantin Nottara — 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic — 17.45 Cîntece pe versurile poeților noștri — 18.00 Jurnalul femeii — 13.20 Din muzica din Africa — 18.35 Emisiunea „Să învățăm limba rusă cîntînd” — 18.55 Buletin de știri — 19.00 Pentru fiecare, cîntecul preferat. Muzică ușoară la cererea fruntașilor și colectivelor fruntașe în producție din industrie și agricultură — 19.30 Gazeta Radio — 20.00 Concert de muzică populară românească — 20.30 Muzică de estradă — 21.15 înregistrări primite din partea Radiodifuziunii norvegiene — 23.00 Radiojurnal și buletin sportiv — 23.15 —23.55 Muzică de dans. PROGRAMUL II 14.00 Pppomandarîn framporrpm 14.05 Muzică de estradă — 14.45 Piese pentru pian de Dinu Lipatti — 15.00 Buletin de știri - 15.05 Din cele mai frumoase melodii populare românești — 15.30 Arii din opere interpretate de cîntăreți romîni — 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic — 16.15 Din viața muzicală a amatorilor — 16.45 Muzică vocală — 17.00 Emisiunea „Știința învinge” — 7.30 Muzică ușoară de Terentiev și Polonski — 17.54 Sfatul medicului — 18.00 Concert în re minor penr-- vi->ip„..l și orchestră de Lalo — 18.28 Muzică ușoară — 19.00 Vorbește Moscova ! — 19.30 Muzică populară romînească 20.00 Jurnalul satelor — 20.45 Cîntă Lia Crăciunescu — 21.00 Emisiunea „Zilele vieții noastre" — 21.30 Balade și jocuri populare romînești — 22.00 Radiojurnal și buletin sportiv — 22-25 Muzica corală romînească — 23.00—24.00 Lucrări de compozitori contemporani.