Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 12, nr. 1384-1409)
1957-07-02 / nr. 1384
Par. 2-S Schimb de experiența în problema autofinanțării la U.R.C.C. Roman Problema autofinanțării unităților cooperatiste, preocupă din ce în ce mai mult conducerile acestora în vederea găsirii de soluții cit mai bune pentru desfășurarea activității lor numai pe baza fondurilor proprii. Intr-o ședință de consiliu a uniunii regionale, analizîndu-se printre alte probleme și autofinanțarea , s-a găsit de cuviință să se dea sarcină comitetului de conducere de a organiza un schimb de experiență în această direcție sa ținuse cele U.R.C.C. Roman, care cemai bune rezultate. Pentru a asigura reușita acestui schimb de experiență, s-a trimis la U.R.C.C. Roman, cu 10 zile înainte, o brigadă din cei mai buni activiști ai uniunii regionale, care, împreună cu aparatul U.R.C.C. Roman, a pregătit desfășurarea acestui schimb. S-au luat măsuri ca la acest schimb de experiență, să participe nu numai aparatul financiar (șefi contabili de uniuni) ci și conducerile sectoarelor operative, care trebuiau să se convingă că autofinanțarea nu-i o sarcină pur financiară, ci ea trebuie să aibă în același timp, o bază sănătoasă economică. Acțiunea desfășurată la Roman, a constituit nu numai un schimb de păreri asupra autofinanțării și măsurilor luate în această direcție, ci și o analiză profundă a A.R.C.C. Roman și cooperativelor din raion. In prima zi, schimbul de experiență s-a desfășurat la cooperative, iar a doua zi la raion, unde apoi s-a făcut și analiza. Analiza la cooperative s-a făcut pe echipe, cu participanți de la fiecare raion, astfel că aparatul fiecărei uniuni raionale a putut cunoaște activitatea mai multor cooperative și în același timp, a putut să ia cunoștință de propunerile participanților de la celelalte uniuni în această direcție. La comune, s-a analizat activitatea cooperativelor autofinanțate și a celor în perspectivă de autofinanțare. Dir prima seară a schimbului de experiență s-au făcut consfătuiri cu delegații, la care au participat și conducerile U.R.C.C. Roman și a Uniunii regionale, unde s-a discutat asupra diferitelor aspecte găsite pe teren, la cooperative. _ . După schimbul de experiența de la cooperative, s-au purtat discuții de către participanți cu comitetul executiv al cooperativelor, iar în unele locuri, chiar cu consiliul cooperativei. Au fost scoase la lumină metodele folosite de U.R.C.C. Roman în autofinanțarea cooperativelor, fapt care determinat autofinanțarea în proporție de 60 la sută și posibilitatea autofinanțării integrale într-un timp mai scurt, a tuturor cooperativelor din raion. " Iată ce a contribuit la succesul obținut de U.R.C.C. Roman în problemă autofinanțării. S-a putut constata în primul rînd, o stabilitate a cadrelor, ceea ce a dus la creșterea nivelului profesional al acestora, la cunoașterea și cuprinderea sarcinilor ce revin cooperației. Reducerea debitorilor s-a făcut cu sprijinul uniunii raionale, care a folosit întreg activul în această direcție. Volumul debitelor existente astăzi pe raion, este infim, iar numărul unităților fără debite este trecut de 75 la sută. Lichidarea debitorilor s-a făcut atribuindu-se în această privință sarcini concrete fiecărui salariat de la cooperativă și raion — reușindu-se ca numărul acelora care au fost antrenați în această activitate, să fie cît se poate de larg. De asemenea, a fost folosit și sprijinul comisiilor de revizie. Comitetul de conducere al A.R.C.C. Roman, a sprijinit cooperativele și prin acordarea unor avantaje în activitatea economică. La fiecare sfîrșit de perioadă, cu o parte din beneficii, sînt dotate și sprijinite cooperativele sătești. S-a folosit în același timp și acordarea de sprijin reciproc între cooperativele cu o situație mai bună și cele cu o situație mai slabă. In reducerea cheltuielilor de circulație, unitățile au fost sprijinite și de organele locale ale puterii de stat. Sunt cooperative care nu au înregistrat cheltuieli la transporturi, deoarece au fost sprijinite de sfaturile populare, care le-a pus la dispoziție baze furajerei puternice, iar transporturile voluntare constituie ceva obișnuit în cadrul raionului. Din analiza făcută s-a putut constata, că aprovizionarea cooperativelor și magazinelor se face numai pe baze de note de comandă axate pe cererea de consum. Aceasta reducerea stocurilor de a făcut posibilă mărfuri greu vandabile și respectarea normativelor. Dacă, comitetul de conducere al U.R.C.C. Roman, a luat unele măsuri bune în problema autofinanțării — dn aceeași grijă S manifestat pentru îmbunătățirea muncii de masă, deoarece rezolvarea sarcinii autofinanțării s-a făcut mai mult cu awul salariat al raionului și cooperativelor. Conducerile uniunilor raionale care au participat la acest schimb de experiență, au învățat din «■ [UNK]»Mizările Uniunii Pnionale a Cooperativelor de Consum Roman, au pornit hotărîte la traducerea în viață a acestei importante sarcini. Analizîndu-se situația existentă ,1 ținînd cont de îndrumările uniunii regionale care a întocmit un plan de acțiune în acest sens, s-au stabilit sarcini concrete în problema «»i-finanțării. Din angajamentele luate și analiza făcută, pînă la sfîrșitul anului numărul cooperativelor autofinanțate va crește cu cel puțin 25. Manifested o grijă permanentă îmbunii gospodărire a unităților noastre vom reuși să transformăm cooperativele îm puternice centre economice la GH. BIGA președinte al U.R.C.C. Bacău Cinema Flamură roșie: „Din nou împreună“ ; Muncitorul: „Vocație“ ; Tineretului între 1 și 7 iulie. UN CICLU DE FILME CU PRILEJUL FESTIVALULUI REGIONAL: Luni: „Al 41-lea“ și „Doi ursuleți"; Marți: „Alarmă în munți“ și „Circul vesel"; Miercuri: „Mîine va fi prea fin și „Petîr cel isteț"; Joi: „Doi căpitani" și „Lacalui minune" ; Vineri: „Libelula“ și „Pionier 1/57“; Sîmbăta: „R.P.R“ și „Marinică“; Duminică: „Garnizoana nemuritoare" și „Ulcica fermecată". STEAGWG R-0Ș0 Oameni harnici—rezultate bune Sunetul prelung al sirenei venea să vestească muncitorilor fabricii de cherestea Onești, sfîrșitul unei zile de muncă. In fiecare secție, muncitorii dereticau în jurul mașinilor spre crea condiții de muncă pentru schimabul de noapte! apoi, rînd pe rînd, fiecare se grăbește să plece către locuința sa. Ultimele faze ale soarelui străbat pe deasupra munților din zare, lumînînd frunțile muncitorilor harnici. In depozitul de cherestea însă, parcă nu s-a auzit semnalul de încetare a lucrului. Ca într-un stup, fiecare echipă dă zor să se asigure încărcarea vagoanelor de la rampă. Mai departe, în fund,maistru! Huzun Nicolae, tînăr utemist, în mijlocul unei brigăzi de tineret antrenate în întrecere, în cinstea celui de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului de la Moscova, lucrează de zor încărcînd materiale în două vagonete. — Să dăm zor, tovarășe Zubrânțeanu să ajutăm pe tovarășii din schimbul de noapte, în măsura în care ei ne-au sprijinit să depășim planul zilei de azi cu 17 la sută, doar sunteiri la întrecere și trebuie să asigurăm producția de lădițe cît mai trainice pentru ambalarea fructelor și zarzavaturilor proaspete. Vagonetele încărcate cu deșeuri de Fag se îndreaptă către hala de valorificare a deșeurilor, unde, în schimbul de noapte vor fi transformate, prin îndemînarea muncitorilor, în lădițe ce se vor pune la dispoziția comerțului socialist. Și cînd te gîndești că în anii din urmă deșeurile de fag erau arse. Astăzi mari cantități din deșeurile rezultate la debitarea fagului ,se prelucrează în lădițe destinate ambalării fructelor și zarzavaturilor, se prelucrează în calupuri pentru pardoseli etc. Lingă fiecare circular se depozitează deșeuri de fag în timp ce schimbul de noapte se adună și se pregătește de muncă. — Hei, tov. Varga, ce spui ? reușim să facem 17 la sută peste plan? Ia vezi, colo pe grafic, că ne-a luat înainte brigada lui Zăbrăuteanu. Și Varga Emil dînd șapca pe ceafă, fixează vîrful săgeții din grafic care a urcat la 117. — Halal! Că nu degeaba au luat și atîtea premii: Zăbrăuțeanu 350 lei, Sin Olga 375 lei, Tiflen Anica 250 lei și cîți alții !... In jurul panoului, schimbul de noapte comentează și fiecare își spune părerea. Șeful de brigadă împarte sarcini. Fluieratul sirenei vestește startul schimbului de noapte și prin fluieratul ei străbate glasul lui Varga — Să începem cu încredere și mîine dimineață vom putea citi pe grafic. 118! Această întrecere a dus la realizări sporite care, zi de zi, lună de lună, au făcut ca producția de lăzi și calupuri produse din deșeuri de fag să crească și să aducă beneficii însemnate întreprinderii, iar pentru muncitorii secției de valorificare a deșeurilor premii însemnate. Cîteva cifre vor ilustra cele afirmate mai sus. Astfel, față de realizările trimestrului I 1956, în trimestrul I 1957 s-a depășit producția de lăzi din deșeuri cu 52,5 la sută, iar în trimestrul II cu 104,7 la sută. În ceea ce privește producția de calupuri pentru pardoseli, s-a realizat o depășire în trimestrul I de 343,8 la sută și în trimestrul II de 493,4 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu producția de calupuri realizate pînă la 20 iunie se pot pardosi 3.320 m. p. suprafață locativă înlocuindu-se in m. c. cherestea rășinoase, care poate fi folosită mai economic. Acum, cînd facem bilanțul primului semestru al acestui an, putem arăta că prin folosirea deșeurilor de fag s-au livrat produse pentru care s-a încasat suma de 529.397 lei, realizîndu-se uni beneficiu de 83.719 lei. Din această sumă se vor folosi 62.790 lei pentru dezvoltarea secției de valorificare a deșeurilor, iar suma de 20.930 se va distribui muncitorilor ca premii pentru a răsplăti munca lor rodnică. Pînă în prezent, pe ultimele 2 luni, celor mai buni muncitori din această secție li s-au plătit premii suma de 12.900 lei. Buna organizare la locul de muncă, pregătirea materialului necesar pentru brigada ce intră în lucru, reducerea la maximum a timpilor neproductivi și îngrijirea temeinică a mașinilor, au contribuit la obținerea acestor realizări. De ce sînt primejdioase cu arma atomică și cu toate niciodată încă nu au fost popoarele mai solidare decît sînt astăzi în lupta lor împotriva utilizării armelor termonucleare de exterminare în masa. Dar niciodată încă pînă astăzi primejdia n-a fost atît de mare, niciodată încă soarta întregii omeniri n-a fost mai amenințată decît este acum, după descoperirea acestei noi surse de energie uriașă. Ceea ce deosebește arma aceasta" ce toate celelalte arme pe care omenirea le-a creat pentru distrugere este că ea aduce nimicire nu numai pe locul unde face explozie și nu numai în momentul exploziei, ci împrăștie primejdie de moarte pe distanțe enorme cuprinzind aproape întreg globul și această primejdie persistă un timp îndelungat pe care unii oameni de știință îl socotesc în ani. Strigătul de alarmă pe care îl scot savanții din aproape toate țările zguduie conștiința oamenilor care trebuie să oprească cu orice preț fabricarea acestor arme îngrozitoare. S-au făcut pînă în prezent circa 140 de experiențe — scrie savantul francez Charles Noël Martin — mai mult de 30 pe an din mai 1956. Echivalentul nergetic degajat este de 6.000-700 de bombe de calibrul Hiroșima—Nagasaki. Dispersarea prafurilor radioactive, dintre care unele provin din desmente cu perioade radioactive de ordinul anilor pune probleme deosebit de grave, căci fina peliculă terestră pe care se dezvoltă viața, adică besfera, se populează în mod crescînd cu periculoși emițători radioactivi. Plantele și animalele nu numai că suferă acțiunea ionizată externă a radiațiilor, dar absorb și particule radioactive. Unele organe înmagazinează de preferință anumite radio-elemente. Astfel, de pildă, iodul se fixează mai ales în glanda tiroidă, plutoniul și radiul în special în oase și provoacă o necroză canceroasă mortală. Cantitatea totală a acestor radio-elemente este inferioară unei milionimi de gram. S-a dat alarma în ultimul timp mai ales cu privire la stronțiu 90, are primejdios cancerigen al oaselor. Savantul și neobositul luptător pentru pace Frederic Joliot-Curie arată că radiostronțiul, a cărui viață mijlocie este de circa 80 de ani, aruncat cu prilejul exploziilor bombelor atomice și cu hidrogen în straturile înalte de aer care se rotesc în jurul pămîntului, cade pe pămînt, în mod lent și eoniinua, laolaltă cu praful și ploaia. Recăderea radiostronțiului răspîndit în atmosferă de exploziile nucleare din trecut, încă nu s-a terminat. Ea va continua încă mulți ani. Radiostronțiul căzut pe pămînt este fixat pe vegetale, iar oamenii și animalele, consumînd vegetale absorb stronțiul ucigător prin radiațiile sale. Chiar și laptele va conține radiostronțiu. Dacă nu se pune capăt exploziilor nucleare, radiostronțiul va atinge, fără îndoială, la oameni și mai ales la copii în plină creștere valori suficiente pentru a provoca numeroase cazuri de cancer al oaselor și de leucemie. Un alt savant doctorul Schweitzer’, vorbind la postul de radio Oslo în 22 aprilie, arăta că nu se poate fixa în mod sigur intervalul de timp în care vor dispare radio-elementele proiectate în aer de exploziile nucleare. După unele estimări, acest lucru nu se va produce înainte de 30 sau 40 de ani. Dar ceea ce putem afirma cu certitudine —■ a spus d-ru! Schweitzer —* este că norii radioactivi vor fi antrenați în mod constant de vînturi în jurul globului terestru și că o parte din acest praf, prin propria sa greutate sau precipitat de ploi, de zăpezi, de ceață ori, de rouă va cădea cu încetul pe suprafața pămîntului, pe sol, în ape curgătoare, în mări și oceane. Ca urmare primejdia este că bem apă radioactivă, că mîncăm alimente radioactive. Trebuie subliniat faptul că apele de răcire a pilelor atomice sunt vărsate în fluvii, iar deșeurile fisiunilor au fost uneori aruncate în mare sub pretextul că diluarea este considerabilă. Dar s-au descoperit moluște și alge radioactive extrem de nocive. Intr-un studiu apărut încă în 1955 în „Tehnika Molodoi“, savantul sovietic Jdanov arăta pînă la ce punct pot să acumuleze undle specii elemente cu totul neprevăzute. Unele ciuperci au o predilecție marcată pentru vanadiu (elementul nr. 23) ca și meduzele. Nenufarii preferă radiul degajat în fundul unor lacuri; în rădăcinile plantei coada-calului se adună aurul pe care îl conține solul și datorită căruia planta crește deosebit de frumos. experiențele hidrogen Din nefericire pentru noi, spunea doctorul Schweitzer, natura acumulează ceea ce cade din atmosferă. In organismul nostru, elementele radioactive pe care la rîndul nostru le absorbim din atmosferă, nu se răspîndesc în mod egal în țesăturile noastre celulare. Ele se depun mai ales în țesutul osos, în splină și ficat. Dar nu numai sănătatea noastră e amenințată de radiația internă, ci și aceea a urmașilor noștri. Este un fapt că organele reproducătoare sunt în mod deosebit vulnerabile radioacțiunilor, care, în acest caz, atacă nucleul în așa măsură încît poate fi observat la microscop. Acestei vătămări grave îi corespunde o gravă vătămare la urmașii noștri, apar copii născuți morți sau copii ce se nasc cu malformațiuni mintale ci fizice. „Credeți-mă t arăta Frederic Joliot- Curie — o mare primejdie apasă asupra fiecăruia dintre noi și asupra urmașilor noștri dacă nu se întrerup chiar de pe acum, exploziile experimentale". Strigătul de alarmă a fost dat. Și imensa majoritate a populației globului și-a arătat cu hotărîre voința de a se pune capăt experiențelor cu armele atomice și cu hidrogen. Popoarele Japoniei, Indiei, Indoneziei și a altor numeroase state din Asia cer cu insistență acest lucru, și Africa Popoarele Angliei, Franței, Statelor Unite Și a altor țări din Europa și America și-au exprimat aceeași dorință și luptă pentru ca glasul lor să fie ascultat. In fruntea acestei acțiuni mărețe de solidaritate a omenirii se află Uniunea Sovietică și țările socialiste. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., luînd cuvîntul în fața Sovietului Suprem la 10 mai 1957 a arătat între altele că, străduindu-se să înlesnească încheierea unui acord cu Statele Unite și Marea Britanie, guvernul sovietic a propus recent acestor puteri un acord asupra încetării experiențelor cu arme atomice și cu hidrogen, chiar și pentru un interval de timp determinat. Dar pînă în prezent propunerile sovietice nu au fost susținute de guvernele Statelor Unite și ale Marii Britanii. Politica de pace a Uniunii Sovietice este însă sprijinită de toate popoarele care doresc pacea. Poporul nostru, prin cei mai autorizați oameni de știință, de litere și artă, prin muncitorii săi fruntași, prin delegatele de femei, și-a unit glasul cu marea mulțime a celor care cer interzicerea armelor nucleare și încetarea experiențelor care pun în primejdie existența omenirii. Și pînă la urmă glasul popoarelor trebuie sa se facă auzit —------ Un curs de alfabetizare pentru țigani In cadrul cooperativei „Metalurgia Trotușului" din orașul Tg. Ocna, lucrează și un număr însemnat de țigani. Conducerea cooperativei a luat de curînd o frumoasă inițiativă și anume de a organiza un curs de alfabetizare pentru țiganii ce lucrează în cadrul cooperativei. Lecțiile în cadrul acestui curs de alfabetizare au început la data de 13 iunie a. c. Ele se vor ține, cu regularitate, în fiecare joi după-amiază. In prima zi, au venit la curs un număr de 18 țigani. Conducerea cooperativei s-a preocupat de procurarea a 50 caiete, 50 creioane, cretă și altele, ce sînt puse la dispoziția cursanților. Paralel cu acțiunea de alfabetizare a țiganilor, conducerea cooperativei se străduiește să creeze cu concursul acestora o echipă de dansuri din 12 persoane. A. SOROCEANU coresp. Zile plăcute de vacanță Invățînd din experiența anilor trecuți, vacanța de vară din acest an este mai frumoasă, mai bine organizată. de Astfel, organizația U.T.M. și Secția Invățamînt oraș, au luat măsuri pentru ca vacanța să se desfășoare cît mai plăcut și atrăgător. Se va organiza un club la școala medie nr. 1 înzestrat cu o bibliotecă și o sală de lectură, șah, ping-pong. Aici, pe lîngă elevi vor putea participa și studenții orașului nostru, căci și cei ce se întorc de pe băncile facultăților au să-și petreacă timpul plăcut și nevoie atractiv. Aici va exista posibilitatea să se organizeze spectacole, serate literare, și altele. In orașul nostru, s-a mai organizat pentru elevii pînă la 14 ani, o tabără orășenească la școala elementară nr. 3, precum și 4 tabere de curte, la școala elementară nr. 6 din cartierul C.F.R., la școala nr. 4 din cartierul fabricii „Partizanul", la școala nr. 7 în cartierul „Șerbănești" și la școala nr. 8 în cartierul „V. Roaită“. Aceste tabere sunt înzestrate cu aparate de radio, cu săli de lectură, jocuri de șah, ping-pong, tenis etc. Elevii vor avea prilejul să-și îmbogățească cunoștințele căpătate la cursuri prin cercurile „Prietenii cărții", „Tinerii naturaliști și geografi". De asemena se va putea activa plăcut la cercul de „aeromodelism“ și la cercurile artistice etc. Nici dezvoltarea lor fizică nu va fi neglijată, căci vor putea practica diferite sporturi. Se vor organiza excursii pentru cunoașterea bogățiilor și frumuseților regiunii la P. Neamț, Bicaz, Ceahlău etc. Tinerii geografi și naturaliști vor avea prilejul să-și lărgească bagajul de cunoștințe, își vor putea explica unele fenomene pe care le știau numai din cele citite sau învățate, vor stringe material didactic pentru școală. Ei nu vor sta pasivi față de lupta pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei. Vor merge în G.A.S. și G.A.C. sa stringă spicerile din oraș nu am rămas întreprindedeoparte în privința organizării vacanței copiilor oamenilor muncii din cadrul lor. Sfatul popular oraș a organizat reședință cu directorii de întreprinderi, care au făgăduit tot sprijinul pentru a face cît mai plăcută și variată vacanța copiilor. Se vor pune la dispoziție diferite materiale și mijloace de transport pentru viitoarele excursii etc. Una din întreprinderi va organiza chiar o tabără pe lîngă club. Cei suferinzi vor fi trimiș în stațiunile balneo-climaterice de la mare sau munte. Casă Pionierilor, pe curînd înființată, care pe zî ce trece își lărgește activitatea, va organiza un program interesant în vacanța de vară. Aici se va desfășura activitate de tabăra. Va funcționa un cerc de aeromodelism, in cadrul căruia pionierii vor deprinde mînuirea uneltelor. Cine știe, în viitor, unii din micuții ce abia se inițiază, vor deveni iscusiți constructori de nave aeriene, sau piloți încercați care vor cuceri înălțimile amețitoare ale văzduhului patriei. Și cercul „Prietenii cărții" va desfășura o rodnică activitate, încă de pe acum prof. M. Isăcescu și-a pregătit „materialul“ iar unii „adepți" au început să fie inițiați în tainele romanului, poeziei, teatrului. La cercul dramatic se pregătește punerea în scenă a unor piese ca: „Inșir-te mărgărite" și „Timur și băieții lui“. Cercul muzical pregătește cîntece și coruri noi și se vor organiza audiții la radio și pick-up. Sportivii pregătesc un gimnastică artistică, joacă program de fotbal, volei etc. Casa pionierilor fiu se va mărgini numai la o acivitate închisă de tabără în cadrul orașului. Tinerilor noștri, le plac excursiile, vor să cunoască țara. Dorința și curiozitatea, le vor fi satisfăcute printr-o excursie în Capitală, unde vor sta mai multe zile și vor avea prilejul să viziteze galeriile naționale, diferite școli ale Capitalei, parcurile minunate, Palatul Pionierilor, „Casa băii pe lacul Scînteii“, vor face primferăstrău, iar cei ce n-au mai fost în Capitală, își vor îndeplini plăcerea plimbării cu tramvaiul și troleibuzul — așa cum și-au exprimat dorința. Aceasta în luna iulie pentru că luna august este excursiilor în cadrul regiunii, rezervată Piatra Neamț, Bicaz, Ceahlău. Grija pentru o vacanță plăcută s-a extins și asupra cadrelor didactice, căci vacanța, conform recentului decret al Marii Adunări Naționale ,corespunde concediului anual de odihnă al profesorilor și învățătorilor. In felul acesta educatorii vor putea să dispună de întreg timpul liber, să-și organizeze în așa fel concediul, încît în toamnă, cînd porțile școlilor se vor deschide din nou, ei să vină cu noi forțe de muncă, cu elan. Prin excursii special organizate vor putea să cunoască bogățiile și frumusețile țării, să pătrundă în uzine și fabrici, să străbată ogoarele posească în cele mai rodnice, să popitorești locuri, să se înarmeze cu noi cunoștințe, pe care să le transmită tineretului, pregătind astfel oameni noi constructori ai socialismului. prof. P. POPESCU rin atenția conducătorilor de întreprinderi instituții și organizații economice de statt și cooperatiste Ziarul „STEAGUL ROȘU“ primește spre publicare orice fel de anunțuri, reclame, prospecte etc. Cei interesați se vor adresa administrației ziarului str. I. V. Stalin nr.16-Bacău telefon 2346..! Se primesc de asemenea spre publicare anunțuri,cu privire la pierderi de acte, schimbări de nume etc.!; Centrul de metrologie Bacău Se aduce la cunoștința tuturor întreprinderilor și instituțiilor din cuprinsul regiunii Bacău, că darea de seamă asupra aparatelor de măsurat și cîntărit (aparataj metrologic) ce urma să fie depusă în cursul lunii septembrie a. c. se va depune la sediul Centrului de Metrologie din Bacău, strada Aurel Marcus nr. 9, pînă la data de 15 iulie 1957, neadimțîndu e nici o întîrziere. Pentru orice lămurire a se adresa la sediul acestui centru. ■I ^pITUIES? 1 h7S6 CUPA PRIMĂVERII — Campionatul regional de fotbal — Fi. roșie Partizanul—Energia Dărmănești 0-5 (0-3) Oare aceasta este echipa Fi. roșie „Partizanul“ fruntașa seriei ? Iată inirebarea pe care și-au pus-o spectatorii prezenți duminică pe stadionul „23 August“ după terminarea întîlnirii dintre formațiile FI. roșie „Partizanul" și En Tgia Dărmănești, întîlnire în ultimii an învins cu categoricul care scor de 5—0. O întrebare legitimă mai ales dacă ținem seama de comportarea meritorie de pînă acum a formației băcăuane. Explicația înfrângerii trebuie căutată in primul rînd în autoîncrederea de care au dat dovadă jucătorii băcăuani care au intrat pe teren siguri pe victorie cît și în comportarea meritorie a echipei din Dărmănești. Scorul este normal și putea fi chiar și mai mare, dacă ținem cont de jocul echipei din Dărmănești și în special, de comportarea sub orice critică a băcăuanilor. Este drept că toate cele 5 goluri sunt din vina apărării imediate și că aceasta a constituit un însemnat motiv de demoralizare, dar nici restul jucătorilor nu s-au ridicat la valoarea lor. Energia Dărmănești a început în forță și linia de atac (din care a plăcut în mod deosebit Mangalagiu) a combinat frumos, punînd în derută apărarea băcăuană. In același timp, apararea echipei din Dărmănești, în care a excelat David (cel mai bun de pe teren) a știut să joace calm și să anihileze rarele atacuri întreprinse de gazde. Au înscris Mangalagiu (4) și Finichiu. FORMAȚIILE: FI. roșie „Partizanul“: Segal, Piiam, Părălescu, Apachiței, Ergureanu, Băbeanu, Solomon, Cosma, Calustian, Leibu, Deca. Energia Dărmănești: Lita, Nădejde, David, Anghel, Matei, Turnea, Chiriș, Dumitrache, Mangalagiu, Lemnaru, Finichiu. Progresul Bacău—Energia Roman 2-4 (2-2) Mulți dintre cei care n-au urmărit întîlnirea dintre Progresul Bacău și Energia Roman ar fi tentați să creadă că formația bacăuană a fost surclasată în joc și că romașcanii au dominat categoric. Dar lucrurile nu stau tocmai așa deoarece în decursul celor 90 de minute de joc echiperii Progresului au avut perioade în care au fost egali, ba chiar au și dominat uneori. Că nu au reușit să înscrie decît de două ori aceasta se datorește pe de o parte intervențiilor oportune ale apărării oaspeților, iar pe de altă parte faptului că atacanții băcăuani au șutat imprecis și au jucat prea lent. In mare parte, vina o poartă stoperul Feciorescu care ni s-a părut uneori neinspirat în intervențiile sale. In general, jocul a plăcut celor prezenti pe stadion și s-a ridicat în majoritatea cazurilor la un nivel tehnic și tactic destul de ridicat. Iată cum s-au înscris cele 6 goluri ale partidei : __la un atac al romașcanilor, Neață venit pe extremă centrează frumos în f fața porții, deși aflat într-un unghi dificil Dragomirescu reia din volei și fnscrie imparabil: — ari contraatac al băcăuanilor pune tri poziție de șut pe Blaga! acesta șutează de la cca. 18 m, portarul romașcan prinde mingea dar o scapă îi poartă. 1.1 — la una din intervențiile sale neinspirate stoperul Feciorescu permite interului Coteț să pătrundă spre poartă și să înscrie: — un nou contraatac al băcăuanilor îl pune în poziție de șut pe Grădinaru care reia plasat în colțul drept al porții; i — din nou stoperul Feciorescu este depășit și Fălceanu înscrie pe lîngă portarul Oancea, ieșit în întîmpinatâ — al 6-lea gol al partidei este înscris de Olăeru care-l depășise pe stoperul Feciorescu. FORMAȚIILE : Progresul Bacău: Oancea, Albu, Feciorescu, Hrenciuc, Andreescu, Ostrovski, Blaga, Mudura, Pistea, Gondos, Grădinaru. Energia Romanii Dedu, Ionniță, Negru, Buhoc, Soltuz, Schill, Neață, florer, Fălceanu, Olăeru, Dragomirescu. I ★ Intîlnirea dintre Locomotiva Adjud și Victoria Bacău, programată tot pe stadionul „23 August", nu s-a discutat, deoarece formația bacăoană nu s-a prezentat pe teren. INFORMAȚII PRONOSPORT Iată cum arată unu buletinu ori 12 rezultate exacte la concursul .Pronosport nr. 26 din 30 iunie a. c.: II, 1, 1, 1, 2, 2, 1, 1, x, 1, anulat, huiat, i. Categoria B — seria lll-a REZULTATE i ETAPA VIITOAREI_ Faoreia Cîrfibina — Dinamo Bacău , 0_Qg Energia Fălticeni — Energia 1 Mai Energia 1 Mai Pi. - Progresul Foc Ploești. sâni 3—2 Progresul Focșani — Energia Gîmpinia Energia Moreni — Energia Fălticeni Știința Iași Energia Moreni Dinamo Bacău stă 3—0 (neprezentare). CLASAMENTUL: Categoria C — seria II-a 1. Energia Moreni 2. Energia 1 Mai Pi 3. Dinamo Bacău 4. Știința Iași 5. Progresul Focșani 6. Energia Fălticeni 7. Energia Cîmpina iii 3 1 21 1 12=17 15 3 3 23 : 17=13: 12 3 7 2 16 : 12=12 11 5 3 3 11 : 10=13 11 4 4 3 14:11=12 112 2 7 7 : 19= 6 110 4 7 8 : 19= 4 Energia St. roșie Bacău a repurtat o categorică Victorie Energia St. roșie Bacău—Dinamo Brăila 7-2 (5-2) Băcăuanii au câștigat un meci in care au fost tot timpul superiori. Ei s-au impus printr-un joc dinamic, cu combinații spectaculoase bazate pe pase precise, executate din mișcare. Scorul categoric cu care s-a terminat întîlnirea arată că de astă dată înaintarea a trăit, a atacat susținut și a tras periculos și mai precis la poartă, încă din primele minute inițaliva aparține formației băcăuane care domină cu autoritate. Această perioadă de dominare este dealtfel concretizată prin înscrierea primului gol, căruia îi urmează al doilea și apoi al treilea, la un moment dat băcăuanii conducînd cu scorul de 3—0. Pînă la sfîrșitul reprizei ei mai înscriu încă două goluri. In această parte a jocului au existat însă și momente de ezitare a apărării băcăuane care au permis brăilenilor să înscrie de două ori. La reluare, formația Energia Steaua roșie mai înscrie de două ori, astfel că întîlnirea se termină cu scorul de 7—2 în favoarea ei. ■ Golurile au fost înscrise de Păuni (2), Birn (2), Rus (2) și Szőcs. . Din echipa învingătoare s-au remarcat Păun, Rus și Birn. , 1 ★! în deschidere a avut loc întîlnirea amicală de fotbal dintre Energia Bicaz și Energia Hunedoara (categ. B.). Au învins oaspeții cu scorul de 4—0 (1-0). Scor alb la Tg. Ocna Locomotiva Tg. Ocna—Energia Moinești (0-0) După 90 de minute de joc nici una din echipe n-a reușit să introducă balonul în poartă, astfel că întîlnirea dintre Locomotiva Tg. Ocna și Energia Moinești disputată duminică pe stadionul „Energia“ din Tg. Ocna s-a terminat cu un rezultat alb, întîlnirea a avut două perioade bine distincte. Prima repriză s-a caracterizat printr-un joc dur în special din partea gazdelor care văzînd că nu le reușește mai nimic recurg la durități, care nu sînt însă reprimate categoria de arbitru. Victimă a acestor durități cade și portarul Cristescu care este nevoit să părăsească terenul pentru cîteva minute. Repriza a doua se desfășoară într-o notă de sportivitate completă ceea ce ridică nivelul de joc. Inițiativa aparține cînd oaspeților, cînd gazdelor, dar forma bună a celor doi portari precum și a apărărilor imediate fac ca scorul să rămînă alb pînă la fluierul final. . Au jucat formațiile: LOCOMOTIVA TG. OCNA: Cimpd —Dumitru, Varodin, Celo—Tertici, Bujor—T. Bogdan, Bulacu, L. Bogdan, Peterfi, Ciucă. ENERGIA MOINEȘTI: Cristescu, Teodorescu, Ioța, Petrescu—Popescu, Talpă—Soos, Gheorghiu, F. Caidas, Șerban, Vanopolul. S-au remarcat: T. Bogdan, Ciucă și Dumitru de la gazde, Cristescu, F. Caidas și Petrescu de la oaspeți. 1 ★ întîlnirea dintre Locomotiva Galați și C.S.A. Tecuci nu s-a disputat. ETAPA VIITOARE (7 iulie)’ Energia Moinești — Locomotiva Galați Dinamo Brăila — Fi. roșie Buhuși C.S.A. Tecuci — Locomotiva Tg. Ocna Energia Steaua roșie Bacău stă. 10 8 20 25 : 7=18 10 4 3 3 24 : 15=11 11 4 3 4 1?: 13=11 k 5 1; 5 14 : 26=11 11 4 1 6 18 : 22= 9 11 3 2 6 12 : 19= 8 12 3 2 7 15 : 24= 8 CLASAMENTUL 1. C.S.A. Tecuci 2. Locomotiva Galați 3. Energia Moinești 4. Locomotiva Tg. Ocna 5. Dinamo Brăila Fi. roșie Buhuși 7. Energia Steaua roșie Bacău -