Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 12, nr. 1384-1409)

1957-07-02 / nr. 1384

Par. 2-S Schimb de experiența în problema autofinanțării la U.R.C.C. Roman Problema autofinanțării unităților cooperatiste, preocupă din ce în ce mai mult conducerile acestora în ve­derea găsirii de soluții cit mai bune pentru desfășurarea activității lor nu­mai pe baza fondurilor proprii. Intr-o ședință de consiliu a uniunii regionale, analizîndu-se printre alte probleme și autofinanțarea , s-a gă­sit de cuviință să se dea sarcină co­mitetului de conducere de a organiza un schimb de experiență în această direcție sa ținuse cele U.R.C.C. Roman, care ce­mai bune rezultate. Pentru a asigura reușita acestui schimb de experiență, s-a trimis la U.R.C.C. Roman, cu 10 zile înainte, o brigadă din cei mai buni activiști ai uniunii regionale, care, împreună cu aparatul U.R.C.C. Roman, a pregă­tit desfășurarea acestui schimb. S-au luat măsuri ca la acest schimb de experiență, să participe nu numai aparatul financiar (șefi contabili de uniuni) ci și conducerile sectoarelor operative, care trebuiau să se con­vingă că autofinanțarea nu-i o sar­cină pur financiară, ci ea trebuie să aibă în același timp, o bază sănătoasă economică. Acțiunea desfășurată la Roman, a constituit nu numai un schimb de pă­reri asupra autofinanțării și măsurilor luate în această direcție, ci și o ana­­liză profundă a A.R.C.C. Roman și cooperativelor din raion. In prima zi, schimbul de experiență s-a desfășurat la cooperative, iar a doua zi la raion, unde apoi s-a făcut și analiza. Analiza la cooperative s-a făcut pe echipe, cu participanți de la fiecare raion, astfel că aparatul fiecărei uni­uni raionale a putut cunoaște activi­tatea mai multor cooperative și în același timp, a putut să ia cunoștință de propunerile participanților de la celelalte uniuni în această direcție. La comune, s-a analizat activitatea cooperativelor autofinanțate și a celor în perspectivă de autofinanțare. Dir prima seară a schimbului de ex­­periență s-au făcut consfătuiri cu dele­gații, la care au participat și condu­­­cerile U.R.C.C. Roman și a Uniunii regionale, unde s-a discutat asupra diferitelor aspecte găsite pe teren, la cooperative. _ . După schimbul de experiența de la cooperative, s-au purtat discuții de către participanți cu comitetul execu­tiv al cooperativelor, iar în unele locuri, chiar cu consiliul cooperativei. Au fost scoase la lumină metodele folosite de U.R.C.C. Roman în autofi­nanțarea cooperativelor, fapt care determinat autofinanțarea în proporție­­ de 60 la sută și posibilitatea autofi­nanțării integrale într-un timp mai scurt, a tuturor cooperativelor din raion. " Iată ce a contribuit la­ succesul ob­ținut de U.R.C.C. Roman în problemă autofinanțării. S-a putut constata în primul rînd, o stabilitate a cadrelor, ceea ce a dus la creșterea nivelului profesional al acestora, la cunoașterea și cuprinderea sarcinilor ce revin coo­perației. Reducerea debitorilor s-a făcut cu sprijinul uniunii raionale, care a fo­losit întreg activul în această di­recție. Volumul debitelor existente astăzi pe raion, este infim, iar numărul unită­ților fără debite este trecut de 75 la sută. Lichidarea debitorilor s-a făcut a­­tribuindu-se în această privință sarcini concrete fiecărui salariat de la coope­rativă­ și raion — reușindu-se ca nu­mărul acelora care au fost antrenați în această activitate, să fie cît se poate de larg. De asemenea, a fost folosit și sprijinul comisiilor de revizie. Comitetul de conducere al A.R.C.C. Roman, a sprijinit cooperativele și prin acordarea unor avantaje în ac­tivitatea economică. La fiecare sfîrșit de perioadă, cu o parte din beneficii, sînt dotate și sprijinite cooperativele sătești. S-a folosit în același­­ timp și acordarea de sprijin reciproc între cooperativele cu o situație mai bună și cele cu o situație mai slabă. In reducerea cheltuielilor de circu­lație, unitățile a­u fost sprijinite și de organele locale ale puterii de stat. Sunt cooperative care nu au înregis­trat cheltuieli la transporturi, deoa­rece au fost sprijinite de sfaturile populare, care le-a pus la dispoziție baze furajerei puternice, iar transpor­turile voluntare constituie ceva obiș­nuit în cadrul raionului. Din­ analiza făcută s-a putut con­stata, că aprovizionarea cooperativelor și magazinelor se face numai pe baze de note de comandă axate pe cererea de consum. Aceasta reducerea stocurilor de a făcut posibilă mărfuri greu vandabile și respectarea­­ normativelor. Dacă, comitetul de conducere al U.R.C.C. Roman, a luat unele măsuri bune în problema autofinanțării — dn aceeași grijă S manifestat pentru­ îmbunătățirea muncii de masă, deoa­rece rezolvarea sarcinii autofinanțării s-a făcut mai mult cu awu­l salariat al raionului și cooperativelor. Conducerile uniunilor raionale care au participat la acest schimb de ex­periență, au învățat din «■ [UNK]»Mizările Uniunii Pnionale a Cooperativelor de Consum Roman, au pornit hotărîte la traducerea în viață a acestei impor­tante sarcini. Analizîndu-se situația existentă ,1 ținînd cont de îndrumările uniunii re­gionale care a întocmit un plan­ de acțiune în acest sens, s-au stabilit sarcini concrete în problema «»i­-fi­­nanțării. Din angajamentele luate și analiza făcută, pînă la sfîrșitul anului numă­rul cooperativelor autofinanțate va crește cu cel puțin 25. Manifested o grijă permanentă îm­­bunii gospodărire a unităților noastre vom reuși să transformăm cooperati­vele îm­ puternice centre economice la GH. BIGA președinte al U.R.C.C. Bacău Cinema Flamură roșie: „Din nou­ împreună“ ; Muncitorul: „Vocație“ ; Tineretu­lui între 1 și 7 iulie. UN CI­CLU DE FILME CU PRILEJUL FESTIVALULUI REGIONAL: Luni: „Al 41-lea“ și „Doi ursuleți"; Marți: „Alarmă în munți“ și „Cir­cul vesel"; Miercuri: „Mîine va fi prea f­in și „Petîr cel isteț"; Joi: „Doi căpitani" și „Lacalui minune" ; Vineri: „Libelula“ și „Pionier 1/57“; Sîmbăta: „R.P.R“ și „Marinică“; Dumin­ică: „Garnizoana nemuri­toare" și „Ulcica fermecată". STEAGWG R-0Ș0 Oameni harnici—rezultate bune Sunetul prelung al sirenei venea să vestească muncitorilor fabricii de che­restea Onești, sfîrșitul unei zile de muncă. In fiecare secție, muncitorii dereticau în jurul mașinilor spre crea condiții de muncă pentru schim­a­bul de noapte! apoi, rînd pe rînd, fiecare se grăbește să plece către lo­cuința sa. Ultimele faze ale soarelui străbat pe deasupra munților din zare, lum­î­­nînd frunțile muncitorilor harnici. In depozitul de cherestea însă, parcă nu s-a auzit semnalul de încetare a lu­­crului. Ca într-un stup, fiecare echipă dă zor să se asigure încărcarea va­goanelor de la rampă. Mai departe, în fund,­­maistru! Huzun Nicolae, tînăr utemist, în mijlocul unei brigăzi de ti­neret antrenate în întrecere, în cinstea celui de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului de la Moscova, lucrează de zor încărcînd materiale în două vagonete. — Să dăm zor, tovarășe Zubrânțea­­nu să ajutăm pe tovarășii din schim­bul de noapte, în măsura în care ei ne-au sprijinit să depășim planul zi­lei de azi cu 17 la sută, doar sunteiri la întrecere și trebuie să asigurăm pro­­ducția de lădițe cît mai trainice pen­­tru ambalarea fructelor și zarzavaturi­­­lor proaspete. Vagonetele încărcate cu deșeuri de Fag se îndreaptă către hala de valo­rificare a deșeurilor, unde, în­ schim­bul de noapte vor fi transformate, prin îndemînarea muncitorilor, în lădițe ce se vor pune la dispoziția comerțului so­­­cialist. Și cînd te gîndești că în anii din urmă deșeurile de fag erau arse. Astăzi mari cantități din deșeurile re­zultate­ la debitarea fagului ,se prelu­crează în lădițe destinate ambalării fructelor și zarzavaturilor, se prelu­crează în calupuri pentru pardoseli etc. Lingă fiecare circular se depozi­tează deșeuri de fag în timp ce schim­bul de noapte se adună și se pregă­tește de muncă. — Hei, tov. Varga,­ ce spui ? reu­șim să facem 17 la sută peste plan? Ia vezi, colo pe grafic, că ne-a luat înainte brigada lui Zăbrăuteanu. Și Varga Emil dînd șapca pe ceafă, fixează vîrful săgeții din grafic care a urcat la 117. — Halal! Că nu degeaba au luat și atîtea premii: Zăbrăuțeanu 350 lei, Sin Olga 375 lei, Tiflen Anica 250 lei și cîți alții !... In jurul panoului, schimbul de noap­te comentează și fiecare își spune pă­rerea. Șeful de brigadă împarte sarcini. Fluieratul sirenei vestește startul schimbului de noapte și prin fluieratul ei străbate glasul lui Varga — Să începem cu încredere și mîine dimineață vom putea citi pe grafic. 118! Această întrecere a dus la realizări sporite care, zi de zi, lună de lună, au făcut ca producția de lăzi și calupuri produse din deșeuri de fag să crească și să aducă beneficii însemnate în­treprinderii, iar pentru muncitorii sec­ției de valorificare a deșeurilor premii însemnate. Cîteva cifre vor ilustra cele afirmate mai sus. Astfel, față de rea­lizările trimestrului I 1956, în trimes­trul I 1957 s-a depășit producția de lăzi din deșeuri cu 52,5 la sută, iar în trimestrul II cu 104,7 la sută. În ceea ce privește producția de calu­puri pentru pardoseli, s-a realizat o depășire în trimestrul I de 343,8 la sută și în trimestrul II de 493,4 la sută față de aceeași perioadă a anu­lui trecut. Cu producția de calupuri realizate pînă la 20 iunie se pot par­dosi 3.320 m. p. suprafață locativă în­­locuindu-se in­ m. c. cherestea răși­­n­oase, care poate fi folosită mai eco­nomic. Acum, cînd facem bilanțul primului semestru al acestui an, putem arăta că prin folosirea deșeurilor de fag s-au livrat produse pentru care s-a încasat suma de 529.397 lei, realizîndu-se uni beneficiu de 83.719 lei. Din această su­mă se vor folosi 62.790 lei pentru dez­­voltarea secției de valorificare a de­șeurilor, iar suma de 20.930 se va dis­tribui muncitorilor ca premii pentru a răsplăti munca lor rodnică. Pînă în prezent, pe ultimele 2 luni, celor mai buni muncitori din această secție li s-au plătit premii suma de 12.900 lei. Buna organizare la locul de muncă, pregătirea materialului necesar pentru brigada ce intră în lucru, reducerea la maximum a timpilor neproductivi și îngrijirea temeinică a mașinilor, au contribuit la obținerea acestor realizări. De ce sînt primejdioase cu arma atomică și cu toate niciodată încă nu au fost po­poarele mai solidare decît sînt astăzi în lupta lor împotriva utilizării armelor termonucleare de exterminare în masa. Dar niciodată încă pînă astăzi primej­dia n-a fost atît de mare, niciodată încă soarta întregii omeniri n-a fost mai amenințată decît este acum, după descoperirea acestei noi surse de e­­nergie uriașă. Ceea ce deosebește­ arma aceasta" ce toate celelalte arme pe care omenirea le-a creat pentru distrugere este că ea aduce nimicire nu numai pe locul unde face explozie și nu numai în mo­mentul exploziei, ci împrăștie primejdie de moarte pe distanțe enorme cuprin­­zind aproape întreg globul și această primejdie persistă un timp îndelungat pe care unii oameni de știință îl so­cotesc în ani. Strigătul de alarmă pe care îl scot savanții din aproape toate țările zguduie conștiința oamenilor care trebuie să oprească cu orice preț fabricarea acestor arme îngrozitoare. S-au făcut­­ pînă în prezent circa 140 de experiențe — scrie savantul fran­cez Charles Noël Martin­­ — mai mult de 30 pe an din mai 1956. Echivalentul nergetic degajat este de 6.000-7­0­0 de­­ bombe de calibrul Hiroșima—Na­gasaki. Dispersarea prafurilor radioac­tive, dintre care unele provin din des­mente cu perioade radioactive de or­­dinul anilor pune probleme deosebit de grave, căci fina peliculă terestră pe care se dezvoltă viața, adică b­e­­sfera, se populează în mod crescînd cu periculoși emițători radioactivi. Plantele și animalele nu numai că su­feră acțiunea ionizată externă a radia­țiilor, dar absorb și particule radioac­tive. Unele organe înmagazinează de­ preferință anumite radio-elemente. Ast­fel, de pildă, iodul se fixează mai­ ales în glanda tiroidă, plutoniul și radiul în special în oase și provoacă o necro­ză canceroasă mortală. Cantitatea­ to­tală a acestor radio-elemente este in­ferioară unei milionimi de gram. S-a dat alarma în ultimul timp m­ai ales cu privire la stronțiu 90, are pri­me­jdios cancerigen al oaselor. Savantul și neobositul luptător pen­tru pace Frederic Joliot-Curie arată că radiostronțiul, a cărui viață mijlocie este de circa 80 de ani, aruncat cu prilejul exploziilor bombelor atomice și cu hidrogen în straturile înalte de aer care se rotesc în jurul pămîntului, cade pe pămînt, în mod lent și eonii­­nua, laolaltă cu praful și ploaia. Re­­căderea radiostronțiului răspîndit în­ atmosferă de exploziile nucleare din trecut, încă nu s-a terminat. Ea va continua încă mulți ani. Radiostronțiul căzut pe pămînt este fixat pe vegetale, iar oamenii și animalele, consumînd vegetale absorb stronțiul ucigător prin radiațiile sale. Chiar și laptele va conține radiostronțiu. Dacă nu se pune capăt exploziilor nucleare, radiostronțiul va atinge, fără îndoială, la oameni și mai ales la copii în plină creștere valori sufi­ciente pentru a provoca­ numeroase cazuri de cancer al oaselor și de leu­­cemie. Un alt savant doctorul Schweitzer’, vorbind la postul de radio Oslo în 22 aprilie, arăta că nu se poate fixa în mod sigur intervalul de timp în care vor dispare radio-elementele proiectate în aer de exploziile nucleare. După unele estimări, acest lucru nu se va produce înainte de 30 sau 40 de ani. Dar ceea ce putem afirma cu certi­tudine —■ a spus d-ru! Schweitzer —* este că norii radioactivi vor fi antre­nați în mod constant de vînturi în jurul globului terestru și că o parte din acest praf, prin propria sa greu­­tate sau precipitat de ploi, de zăpezi, de ceață ori, de rouă va cădea cu încetul pe suprafața pămîntului, pe sol, în ape curgătoare, în mări și o­­ceane. Ca urmare primejdia este că bem apă radioactivă, că mîncăm ali­­mente radioactive. Trebuie subliniat faptul că apele de răcire a pilelor atomice sunt vărsate în fluvii, iar de­­șeurile fisiunilor au fost uneori arun­cate în mare sub pretextul că diluarea este considerabilă. Dar s-au descoperit moluște și alge radioactive extrem de nocive. Intr-un studiu apărut încă în 1955 în „Tehnika Molodoi“, savantul sovietic Jdanov arăta pînă la ce punct pot să acumuleze undle specii elemen­te cu totul neprevăzute. Unele ciu­perci au o predilecție marcată pentru vanadiu (elementul nr. 23) ca și me­­duzele. Nenufarii preferă radiul dega­jat în fundul unor lacuri; în rădă­cinile plantei coada-calului se adună aurul pe care îl conține solul și da­torită căruia planta crește deosebit de frumos. experiențele hidrogen Din nefericire pentru noi, spunea doctorul Schweitzer, natura acumulează ceea ce cade din atmosferă. In orga­nismul nostru, elementele radioactive pe care la rîndul nostru le absorbim din atmosferă, nu se răspîndesc în mod egal în țesăturile noastre celu­lare. Ele se depun mai ales în țesu­tul osos, în splină și ficat. Dar nu­ numai sănătatea noastră e amenințată de radiația internă, ci și aceea a ur­mașilor noștri. Este un fapt că orga­nele reproducătoare sunt în mod deo­sebit vulnerabile radioacțiunilor, care, în acest caz, atacă nucleul în așa mă­­sură încît poate fi observat la mi­croscop. Acestei vătămări grave­ îi corespunde o gravă vătămare la urmașii noștri, a­­par copii născuți morți sau copii ce se nasc cu malformațiuni mintale ci fizice. „Credeți-mă t­ arăta Frederic Joliot- Curie — o mare primejdie apasă asu­pra fiecăruia dintre noi și asupra ur­mașilor noștri dacă nu se întrerup chiar de pe acum, exploziile experi­mentale". Strigătul de alarmă a fost dat. Și imensa majoritate a populației globului și-a arătat cu hotărîre voința de a se pune capăt experiențelor cu armele a­­tomice și cu hidrogen. Popoarele Ja­poniei, Indiei, Indoneziei și a altor numeroase state din Asia cer cu insistență acest lucru, și Africa Popoa­rele Angliei, Franței, Statelor Unite Și a altor țări din Europa și America și-au exprim­­­at aceeași dorință și luptă pentru ca­ glasul lor să fie ascultat. In fruntea acestei acțiuni mărețe de solidaritate a omenirii se află Uniunea Sovietică și țările socialiste. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Ex­­terne al U.R.S.S., luînd cuvîntul în fața Sovietului Suprem la 10 mai 1957 a arătat între altele că, străduindu-se să înlesnească încheierea unui acord cu­ Statele Unite și Marea Britanie, gu­vernul sovietic a­ propus recent aces­tor puteri un acord asupra încetării experiențelor cu arme atomice și c­u hidrogen, chiar și pentru un interval de timp determinat. Dar pînă în prezent propunerile so­­vietice nu au fost susținute de gu­vernele Statelor Unite și ale Marii Britanii. Politica de pace a Uniunii Sovie­tice este însă sprijinită de toate po­poarele care doresc pacea. Poporul nostru, prin cei m­ai auto­rizați oameni de știință, de litere și artă, prin muncitorii săi fruntași, prin delegatele de femei, și-a unit glasul cu marea mulțime a celor care cer interzicerea armelor nucleare și înce­tarea experiențelor care pun în pri­mejdie existența omenirii. Și pînă la urm­ă glasul popoarelor trebuie sa se facă auzit —------­ Un curs de alfabetizare pentru țigani In cadrul cooperativei „Metalurgia Trotușului" din orașul Tg. Ocna, lu­crează și un număr însemnat de ți­gani. Conducerea cooperativei a luat de curînd o frumoasă inițiativă și anume de a organiza un curs de alfa­betizare pentru țiganii ce lucrează în cadrul cooperativei. Lecțiile în cadrul acestui curs de alfabetizare au început la data de 13 iunie a. c. Ele se vor ține, cu regulari­tate, în fiecare joi după-amiază. In prima zi, au venit la curs un număr de 18 țigani. Conducerea cooperativei s-a preocu­pat de procurarea a 50 caiete, 50 cre­ioane, cretă și altele, ce sînt puse la dispoziția cursanților. Paralel cu acțiunea de alfabetizare a țiganilor, conducerea cooperativei se străduiește să creeze cu concursul a­­cestora o echipă de dansuri din 12 persoane. A. SOROCEANU coresp. Zile plăcute de vacanță Invățînd din experiența anilor tre­cuți, vacanța de vară din acest an este mai frumoasă, mai bine organi­zată. de Astfel, organizația U.T.M. și Secția Invățamînt oraș, au luat măsuri pentru­ ca vacanța să se desfășoare cît mai plăcut și atrăgător. Se va organi­­za un club la școala medie nr. 1 înzes­trat cu o bibliotecă și o sală de lectură, șah, ping-pong. Aici, pe lîngă elevi vor putea participa și studenții ora­șului nostru, căci și cei ce se întorc de pe băncile facultăților au să-și petreacă timpul plăcut și nevoie atrac­tiv. Aici va exista posibilitatea să se organizeze spectacole, serate literare, și altele. In orașul nostru, s-a mai organizat pentru elevii pînă la 14 ani, o tabără orășenească la școala elementară nr. 3, precum și 4 tabere de curte, la școala elementară nr. 6 din cartierul C.F.R., la școala nr. 4 din cartierul fabricii „Partizanul", la școala nr. 7 în cartierul „Șerbănești" și la școala nr. 8 în cartierul „V. Roaită“. Aceste tabere sunt înzestrate cu aparate de radio, cu săli de lectură, jocuri de șah, ping-pong, tenis etc. Elevii vor avea prilejul să-și îmbo­gățească cunoștințele căpătate la cursuri prin cercurile „Prietenii cărții", „Tinerii naturaliști și geografi". De asemena se va putea activa plăcut la cercul de „aeromodelism“ și la cercurile artistice etc. Nici dezvoltarea lor fizică nu va fi neglijată, căci vor putea practica diferite sporturi. Se vor organiza excursii pentru cunoaște­rea bogățiilor și frumuseților regiu­nii la P. Neamț, Bicaz, Ceahlău etc. Ti­nerii geografi și naturaliști vor avea prilejul să-și lărgească bagajul de cunoștințe, își vor putea explica unele fenomene pe care le știau numai­ din cele citite sau învățate, vor stringe material didactic pentru școală. Ei nu vor sta pasivi față de lupta pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei. Vor merge în G.A.S. și G.A.C. sa stringă spice­­rile din oraș nu am­ rămas întreprinde­deoparte în privința organizării vacanței copii­lor oamenilor muncii din cadrul lor. Sfatul popular oraș a organizat re­ședință cu directorii de­ întreprinderi, care au făgăduit tot sprijinul pentru a face cît mai plăcută și variată va­canța copiilor. Se vor pune la dispo­ziție diferite materiale și mijloace de transport pentru viitoarele excursii etc. Una din întreprinderi va orga­niza chiar o tabără pe lîngă club. Cei suferinzi vor fi trimiș în­ stațiunile balneo-climaterice de la mare sau munte.­­ Casă Pionierilor, pe curînd înfiin­țată, care pe zî ce­ trece își lărgește activitatea, va organiza un program interesant în vacanța de vară. Aici se­ va desfășura activitate de tabăra. Va funcționa un cerc de aeromodelism, in cadrul căruia pionierii vor deprinde mînuirea uneltelor. Cine știe, în vii­tor, unii din micuții ce abia se ini­țiază, vor­­ deveni iscusiți construc­tori de nave aeriene, sau piloți în­cercați care vor cuceri­­ înălțimile ame­țitoare ale văzduhului patriei. Și cercul „Prietenii cărții" va des­fășura o rodnică activitate, încă de pe acum prof. M. Isăcescu și-a pregă­tit „materialul“ iar unii „adepți" au început să fie inițiați în tainele roma­nului, poeziei, teatrului. La cercul dramatic se pregătește punerea în scenă a unor piese ca: „Inșir-te mărgărite"­ și „Timur și bă­ieții lui“. Cercul muzical pregătește cîntece și coruri noi și se vor orga­niza audiții la radio și pick-up. Sportivii pregătesc un gimnastică artistică, joacă program de fotbal, vo­lei etc. Casa pionierilor fiu se va mărgini numai la o acivitate închisă de tabără în cadrul orașului. Tinerilor noștri, le plac excursiile, vor să cunoască țara. Dorința și curiozitatea, le vor fi satis­făcute printr-o excursie în Capitală, unde vor sta mai multe zile și vor avea prilejul să viziteze galeriile na­ționale, diferite școli ale Capitalei, parcurile minunate, Palatul Pionie­rilor, „Casa băii pe lacul Scînteii“, vor face prim­ferăstrău, iar cei ce n-au mai fost în Capitală, își vor în­deplini plăcerea plimbării cu tramvaiul și troleibuzul — așa cum și-au expri­mat dorința. Aceasta în luna iulie pentru că luna august este excursiilor în cadrul regiunii, rezervată Piatra Neamț, Bicaz, Ceahlău. Grija pentru o vacanță plăcută s-a extins și asupra cadrelor didactice, căci vacanța, conform recentului de­cret al Marii Adunări Naționale ,­­corespunde concediului anual de o­­dihnă al profesorilor și învățătorilor. In felul acesta educatorii vor putea să dispună de întreg timpul liber, să-și organizeze în așa fel concediul, încît în­ toamnă, cînd porțile școlilor se vor deschide din nou, ei să vină cu noi forțe de muncă, cu elan. Prin excursii special organizate vor putea să cunoască bogățiile și frumusețile țării, să pătrundă în uzine și fabrici, să străbată ogoarele posească în cele mai rodnice, să po­pitorești locuri, să se înarmeze cu noi cunoștințe, pe care să le transmită tineretului, pre­gătind astfel oameni noi constructori ai socialismului. prof. P. POPESCU rin atenția conducătorilor de întreprinderi instituții și organizații economice de statt și cooperatiste Ziarul „STEAGUL ROȘU“ primește spre pu­blicare orice fel de anunțuri, reclame, prospecte etc. Cei interesați se vor adresa administrației­­ ziarului str. I. V. Stalin nr.16-Bacău telefon 2346..! Se primesc de asemenea spre publicare anunțuri,­­cu privire la pierderi de acte, schimbări de nume etc.!; Centrul de metrologie­­ Bacău Se aduce la cunoștința tuturor întreprinderilor și instituțiilor din cu­prinsul regiunii Bacău, că darea de seamă asupra aparatelor de măsurat și cîntărit (aparataj metrologic) ce urma să fie depusă în cursul lunii septembrie a. c. se va depune la sediul Centrului de Metrologie din Ba­cău, strada Aurel Marcus nr. 9, pînă la data de 15 iulie 1957, neadim­­țîndu e nici o întîrziere. Pentru orice lămurire a se adresa la sediul acestui centru. ■I ^pITUIES? 1­ h7S6 CUPA PRIMĂVERII — Campionatul regional de fotbal — Fi. roșie Partizanul—Energia Dărmănești 0-5 (0-3) Oare aceasta este echipa Fi. roșie „Partizanul“ fruntașa seriei ? Iată in­ir­ebarea pe care și-au pus-o spectatorii prezenți duminică pe stadionul „23 Au­gust“ după terminarea întîlnirii dintre formațiile FI. roșie „Partizanul" și E­­n­ Tgia Dărmănești, întîlnire în ultimii an învins cu categoricul care scor de 5—0. O întrebare legitimă mai ales dacă ținem seama de comportarea merito­rie de pînă acum a formației băcăuane. Explicația înfrângerii trebuie căutată in primul rînd în autoîncrederea de care au dat dovadă jucătorii băcăuani care au intrat pe teren siguri pe victorie cît și în comportarea merito­rie a echipei din Dărmănești. Scorul este normal și putea fi chiar și mai mare, dacă ținem cont de jocul echi­pei din Dărmănești și în special, de comportarea sub orice critică a băcă­uanilor. Este drept că toate cele 5 go­luri sunt din vina apărării imediate și că aceasta a constituit un însemnat motiv de demoralizare, dar nici restul jucătorilor nu s-au ridicat la valoarea lor. Energia Dărmănești a început în forță și linia de atac (din care a plă­­­cut în mod deosebit Mangalagiu) a combinat frumos, punînd în derută a­­părarea băcăuană. In același timp, a­­pararea echipei din Dărmăneșt­i, în­ care a excelat David (cel mai bun de pe teren) a știut să joace calm și să anihileze rarele atacuri întreprinse de gazde. Au înscris Mangalagiu (4)­ și Fini­chiu. FORMAȚIILE: FI. roșie „Partizanul“: Segal, Pi­iam, Părălescu, Apachiței, Ergureanu, Băbeanu, Solomon, Cosma, Calustian, Leibu, Deca. Energia Dărmănești: Lita, Nădejde, David, Anghel, Matei, Turnea, Chiriș, Dumitrache, Mangalagiu, Lemnaru, Fi­­nichiu. Progresul Bacău—Energia Roman 2-4 (2-2) Mulți dintre cei care n-au urmărit întîlnirea dintre Progresul Bacău și E­­nergia Roman ar fi tentați să creadă că formația bacăuană a fost surclasată în joc și că romașcanii au dominat ca­­tegoric. Dar lucrurile nu stau tocmai așa deoarece în decursul celor 90 de minute de joc echiperii Progresului au avut perioade în care au fost egali, ba chiar au și dominat uneori. Că nu au reușit să înscrie decît de două­­ ori aceasta se datorește pe de o parte in­tervențiilor oportune ale apărării oas­peților, iar pe de altă parte faptului că atacanții băcăuani au șutat imprecis și au jucat prea lent. In mare parte, vina o poartă stoperul Feciorescu care ni s-a părut uneori neinspirat în in­tervențiile sale. In general, jocul a plăcut celor pre­­­zenti pe stadion și s-a ridicat în­ ma­joritatea cazurilor la un nivel tehnic și tactic destul de ridicat. Iată cum s-au înscris cele 6 goluri ale partidei : __la un atac al romașcanilor, Neață venit pe extremă centrează frumos­ în f fața porții, deși aflat într-un unghi dificil Dragomirescu­ reia din volei și fnscrie imparabil: — ari contraatac al băcăuanilor pune tri poziție de șut pe Blaga! acesta șutează de la cca. 18 m­, portarul ro­­mașcan prinde mingea dar o scapă î­i poartă. 1­­.1 — la una­­ din intervențiile sale ne­inspirate stoperul Feciorescu permite interului Coteț să pătrundă spre poartă și să înscrie: — un nou contraatac al băcăuanilor îl pune în poziție de șut pe Grădi­naru care reia plasat în colțul drept al porții; i — din n­ou stoperul Feciorescu este depășit și Fălceanu înscrie pe lîngă portarul Oancea, ieșit în întîm­­pinatâ­ — al 6-lea gol al partidei este în­scris de Olăeru care-l depășise pe sto­perul Feciorescu. FORMAȚIILE : Progresul Bacău: Oancea­, Albu, Fe­ciorescu, Hrenciuc, Andreescu, Ostrov­ski, Blaga, Mudura, Pistea, Gondos, Grădinaru. Energia Roman­ii Dedu, Ionniță, Ne­gru, Buhoc, Soltuz, Schill, Neață, flo­rer, Fălceanu, Olăeru, Dragomirescu. I ★ Intîlnirea dintre Locomotiva Adjud și Victoria Bacău, programată tot pe stadionul „23­­ August", nu s-a discu­tat, deoarece formația bacăoană nu s-a prezentat pe teren. INFORMAȚII PRONOSPORT Iată cum arată unu buletinu ori 12 rezultate exacte la concursul .Prono­­sport nr. 26 din 30 iunie a. c.: I­I, 1, 1, 1, 2, 2, 1, 1, x, 1, anulat, hui­at, i. Categoria B — seria lll-a REZULTATE i ETAPA VIITOAREI_ Faoreia Cîrfi­bina — Dinamo Bacău­­­ , 0_Qg Energia Fălticeni — Energia 1 Mai Energia 1 Mai Pi. - Progresul Foc­ Ploești. sâni 3—2 Progresul Focșani — Energia Gîmpinia Energia Moreni — Energia Fălticeni Știința Iași­­ Energia Moreni Dinamo Bacău stă­ 3—0 (neprezentare). CLASAMENTUL­:­ Categoria C — seria II-a 1. Energia Moreni 2. Energia 1 Mai Pi 3. Dinamo Bacău 4. Știința Iași 5. Progresul Focșani 6. Energia Fălticeni 7. Energia Cîmpina ii­i 3 1­ 21 1 12=17 1­­5 3 3 23 : 17=13: 12 3 7 2 16 : 12=12­ 11 5 3 3 11 : 10=13 11 4 4 3 14:11=12 112 2 7 7 : 19= 6 110 4 7 8 : 19= 4 Energia­ St. roșie Bacău a repurtat o categorică Victorie Energia St. roșie Bacău—Dinamo Brăila 7-2 (5-2) Băcăuanii au câștigat un meci in care au fost tot timpul superiori. Ei s-au impus printr-un joc dinamic, cu combinații spectaculoase bazate pe pase precise, executate din mișcare. Scorul categoric cu care s-a terminat în­­tîlnirea arată că de astă dată înain­tarea a trăit, a atacat susținut și a tras periculos și mai precis la poartă, încă din primele minute inițaliva aparține formației băcăuane care domi­nă cu autoritate. Această perioadă de dominare este dealtfel concretizată prin înscrierea primului gol, căruia îi urmea­ză al doilea și apoi al treilea, la un moment dat băcăuanii conducînd cu scorul de 3—0. Pînă la sfîrșitul r­epri­­zei ei mai înscriu încă două goluri. In această parte a jocului au existat însă și momente de ezitare a apă­­rării băcăuane care au permis brăile­­nilor să înscrie de două ori. La reluare, formația Energia Steaua roșie mai înscrie de două ori, astfel că întîlnirea se termină cu scorul de 7—2 în favoarea ei. ■ Golurile au fost înscrise­­­ de Păuni (2), Birn (2), Rus (2) și Szőcs. . Din echipa învingătoare s-au remar­cat Păun, Rus și Birn. , 1 ★­­! în deschidere a avut loc întîlnirea­ amicală de fotbal dintre Energia Bi­caz și Energia Hunedoara (categ. B.). Au învins oaspeții cu scorul de 4—0 (1-0). Scor alb la Tg. Ocna Locomotiva Tg. Ocna—Energia Moinești (0-0) După 90 de minute de joc nici una din echipe n-a reușit să introducă balonul în poartă, astfel că întîlnirea dintre Locomotiva Tg. Ocna și Ener­gia Moinești disputată duminică pe stadionul „Energia“ din Tg. Ocna s-a terminat cu un rezultat alb, întîlnirea a avut două perioade bine distincte. Prima­ repriză s-a caracte­rizat printr-un joc dur în special din partea gazdelor care văzînd că nu le reușește mai nimic recurg la durități, care nu sînt însă reprimate categoria de arbitru. Victimă a acestor durități cade și portarul Cristescu care este nevoit să părăsească terenul pentru cîteva minute. Repriza a doua se desfășoară într-o notă de sportivitate completă ceea ce ridică nivelul de joc. Inițiativa aparține cînd oaspeților, cînd gazdelor, dar for­­ma bună a celor doi portari precum și­­ a apărărilor imediate fac ca scorul să rămînă alb pînă la fluierul final. . Au jucat formațiile:­ ­ LOCOMOTIVA TG. OCNA: Cimpd —Dumitru, Varodin, Celo—Tertici, Bu­jor—T. Bogdan, Bulacu, L. Bogdan, Peterfi, Ciucă. ENERGIA MOINEȘTI: Cristescu­, Teodorescu, Ioța, Petrescu—Popescu, Talpă—Soos, Gheorghiu, F. Caidas, Șerban, Vanopolul. S-au remarcat: T. Bogdan, Ciucă și Dumitru de­ la gazde, Cristescu, F. Caidas și Petrescu de la oaspeți. 1 ★ întîlnirea dintre Locomotiva Galați și C.S.A. Tecuci nu s-a disputat. ETAPA VIITOARE (7 iulie)’ Energia Moinești — Locomotiva Galați Dinamo Brăila — Fi. roșie Buhuși C.S.A. Tecuci — Locomotiva Tg. Ocna Energia Steaua roșie Bacău stă. 10 8 2­0 25 : 7=18 10 4 3 3 24 : 15=11 11 4 3 4 1?: 13=11 k­ 5 1; 5 14 : 26=11 11 4 1 6 18 : 22= 9 11 3 2 6 12 : 19= 8 12 3 2 7 15 : 24= 8 CLASAMENTUL­ 1. C.S.A. Tecuci 2. Locomotiva Galați 3. Energia Moinești 4. Locomotiva Tg. Ocna 5. Dinamo Brăila Fi. roșie Buhuși 7. Energia Steaua roșie Bacău -

Next