Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 1512-1538)
1957-12-01 / nr. 1512
Pag. S-S A început primirea abonamentelor la ziare și reviste pe anul 1958 ABONAMENTELE SE PRIMESC DE CĂTRE DIFUZORI DIN ÎNTREPRINDERI, INSTITUȚII ȘI DE LA SATE, DE CĂTRE FACTORII POȘTALI ȘI LA OFICIILE ȘI AGENȚIILE P.T.T R Muncitori și tehnicieni! Pentru a fi la curent cu tot ce estau în domeniile tehnicii, abonați-vă din timp la publicațiile de specialitate. Abonamentele se prinsese de difuzorii din întreprinderi și instituții, de către factorii poștali și la oficiile și agențiile P.T.T.R. Filmele săptămînii BACAU FLAMURA ROȘIE: „Vreau să evit“ i MUNCITORUL: „O mică întîmplare“ j TINERETULUI: 28 noiembrie și 1 decembrie „Dansez cu tine“ PIATRA NEAMȚ 1 MAI: „Păianjenul de aur“, „Învățătoarea“ ! PROGRESUL: „Căpitanul din Köln“. TG. NEAMȚ VICTORIA: Ciclu de filme agricole: „Intre două femei“; „Jurnal agricol“; „Drum neliniștit“; „Jurnal agricol“; „Frona“; „Noutăți agricole“. BUHUȘI POPULAR: „Artistă cu orice preț“; „Biblioteca ,V. J. Lenin“; „Dansez cu tine". TG. OCNA OITUZ: „Cîndva la Paris“; „Încotro“ : „Copilul meu“. SLANIC 9 MAI : „Contele de Monte Cristo II“; „Meșterul Manole“; „Till Buhoglindă“ ; „Împăratul maimuțelor“; „Inima cîntă“. ANUNȚ întreprinderea Economică „23 August“ Bacău, face cunoscut că execută pentru întreprinderi de stat și cooperative orice lucrări de turnătorie de fontă, strungărie, lăcătușerie, reparații auto și instalații de lumină electrică și forță. De asemenea, livrează la cetățeni particulari rame și capace pentru canalizare și cămine de vizitare pentru instalații de apă cu plata în numerar. Pentru orice comenzi și informații doritorii se pot adresa la Biroul Central al întreprinderii din Bacău str. Filimon Sîrbu nr. 3, telefon 1809 — 2507 — 2414. Angajări întreprinderea economică *„23 August“ din Bacău, strada Filimon Sîrbu nr.31, angajează 15 muncitori calificați în meseria de tîmplari mobilă și binale. Se lucrează în acord, Vizitați Restaurantul „Parcul Trandafirilor“ din grădina publică Bacău deschis zilnic între 9—1 noaptea. La prînz „PENSIUNE“ 2 feluri mîncare, desert și pîine. Prețul 10 tei meniul. Seara grataj special, băuturi alese. MUZICA—DANS încălzire centrală CENTRUL METEOROLOGIC BACAU COMUNICA. Timpul probabil de astăzi Vremea rămîne rece, cu cerul noros mai mult senin noaptea. Ninsori slabe vor continua să cadă pe alocuri.Vîntul va sufla potrivit pînă la intensificări temporare din sectorul nord. Temperatura staționară. Noaptea va coborî între —2-8 grade, iar ziua va urca între —8-3 grade. Pentru următoarele 3 zile Vreme rece dar în general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt slab la potrivit din sectorul nord-est. Temperatura staționară la început apoi în ușoară creștere. ® 9 ® oae © © ee © e›‡‡e ® eQQ›<2!«?!« CITIȚI și răspândiți ziarul „Steagul roșu“ » , organ al Comitetului regional al P.M.R. și al Sfatului popular regional Bacău | st exnin roșu Tn cadrul Lunii culturii, între 7 și 7 decembrie, se va desfășura Saptămîna artelor plastice și a muzeelor. Cu acest prilej se vor deschide expoziții regionale de arte plastice la Timișoara, Iași, Oradea, Orașul Stalin, Sibiu, Baia Mare, Cluj, Tg. Mureș și Ploești. Chiar în prima zi a lunii, în Capitală, la Casa de cultură germană va avea loc vernisajul expoziției de gravuri „Th. Aman“. La 3 decembrie se va deschide la Cluj expoziția „Șt. Luchian“, iar la 6 decembrie la Casa de Cultură a Sindicatelor își vor expune lucrările artiștii plastici amatori. Activitatea muzeistică va fi și ea destul de bogată: la Iași se vor inaugura trei noi muzee: „Muzeul de istoria Moldovei“, „Muzeul etnografic al Moldovei“ și „Muzeul de științele naturi“. Tot în cadrul Săptămînii artelor plastice și a muzeelor se vor ține o serie de conferințe, reuniuni și simposioane sub egida Uniunii Artiștilor Plastici din R.P.R. Oamenii muncii din patria noastră vor admira din nou realizările artiștilor plastici de la noi, care vor fi expuse cu acest prilej, și vor vizita marile noastre muzee de la București, Iași, Cluj etc..., care, datorită grijii permanente a partidului și guvernului nostru, au fost amenajate după 1944, în clădiri spațioase și corespunzătoare, devenind astfel elemente principale de culturalizare a poporului. Este un fapt absolut real, că nici într-un domeniu al vieții noastre artistice nu s-au făcut în ultimele decenii progrese atît de însemnate ca-n plastică. Incepînd cu N. Grigorescu și continuînd cu I. Andreescu și Șt. Luchian, am avut în pictură o adevărată renaștere. N-a existat aproape curent sargen în pictură care să nu fi fost reprezentat în chip strălucit și de pictorii noștri. Mai mult decît atît, de la N. Grigorescu, pictorii romîni nu numai că au reușit să se afirme pe plan mondial, ci au contribuit prin realizările lor și la înnoirea artei contemporane. Lui Este suficient să amintim numele Octav Băncilă a cărui operă este dominată de patosul demascării critice a nedreptății sociale, al sobrului, profundului și asprului G. Petrașcu, în creația căruia afirmarea activă a realității este exprimată prin temperamentul său viu al meditativului și ingeniosului T. Pallady, în pictura căruia apare ca evidentă generalizarea decorativă și îmbinarea laconică a liniei sale expresive ,cu petele armonioase de culoare, al mult frămîntatului Fr. Șirato, care este un adevărat poet al culorii, al plinului de vioiciune J Steriade, al gingașului și grațiosulu N. N. Tonitza, al neîntrecutului cîntăreț al țarinei N. Enea, ca și a o atîtor alți pictori cu linie mai tăstoasă, mai incisivă, ca Ressu, Iser, Șt. Dimitrescu etc...., ca să ne dăm seama ce drum glorios a străbătut -e pictura romînească în ultimele decenii și cît de greu atîrnă ea în bate llanța picturii mondiale. In sculptură, deși nu poate fi vorba de aceleași progrese, totuși, de numele lui Paciurea, Brîncuși, Han, Medrea, Jalea etc...., sunt echivalenatul a numeroase victorii, care nu pot fi trecute cu vederea. E Odată cu eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist și cu proundele transformări revoluționare ce au avut loc în viața statului român, i s-au petrecut transformări nu mai puțin profunde și-n conștiința măsenilor și a artiștilor noștri, îndrumați de partid, artiștii noștrii și-au făurit și-și făuresc o nouă concepție despre viață, o nouă atitudine față de problemele colectiivității și ale vieții personale, care le ajută să creeze opere de mare și valoare. Promovîndu-se pe plan cultural și artistic preluarea critică a patrimoniului din trecut, artiștii noștri, printre care și cei plastici, au valorificat și și-au însușit cele mai bune trăsături ale acestui patrimoniu, care i-au ajutat să-și chezășuiască un nou făgaș de dezvoltare. In acest fel, arta plastică romînească actuală a reușit să continue tradițiile marelui patrimoniu clasic „ național și să dea bătălia pentru ” desăvîrșirea măiestriei artistice. In plus, ea a fost reînnoită de + ♦contactul cu arta sovietică, orien ♦tîdu-se spre realism — și recăpătîndu-și caracterul popular și națio ♦nal, pierdut în oarecare măsură prin ♦ împingerea ei spre cosmopolitism de » către cercurile guvernante din trecut. Legături tot atît de trainice au fost stabilite și cu marele patrimoniu plastic universal. In urma acestei noi orientări s-au ♦ obținut realizări frumoase atît în pictură, cît și-n sculptură și grafică « prin noua înțelegere a măiestriei ♦ artistice ca îmbinare organică, + perfectă, dintre noul conținut socialist și forma înaltă, realistă, națio nală. ♦ Expoziția de artă plastică romî *nească din ianuarie 1957 din sălile I Ermitajului de stat din Leningrad, precum și alte expoziții de acest fel , deschise în alte țări, s-au bucurat :♦ de aprecierile celor mai autorizați critici de artă plastică, care au subliniat saltul calitativ esențial al artei romînești, salt care rezidă în desăvîrșirea formei și exprimarea unui conținut bogat, precum și-n dezîvoltarea multilaterală a individualitatii creatoare a diferiților artiști. Aceste expoziții au avut darul 4 de a face cunoscute pe scară largă 7 numele pictorilor Cornelia Baba I (desăvîrșit portretist și pictor de 7 impoziții, care imprimă lucrărilor dle o mare semnificație lăuntrică in mijloace picturale simple și lonice), C. Ciucurencu (remarcabil in prospețimea și intensitatea segmentelor, dar mai ales prin meștugul de a fixa integral sportaneitea mișcărilor), O. Angheluță (călia îi este caracteristică năzuința a oglindi în chip realist lumea sconjurătoare), G. Miklosy (carebordează cu succes tematica istoco-revoluționară), L. Grigorescu, D. îlmanu și a atîtor alți pictori. Dintre sculptori, sînt îndeosebi cuoscuți I. Irimescu, O. Anghel, G.araschi etc., a căror lucrări se reareă fie prin gama emoțională de are amplitudine, fie prin căutarea temei plastice desăvîrșite și monumentale. Cunoscuți sînt și doi pictori din igiunea noastră: N. Enea (a cărui nuntă țărănească“ s-a bucurat de deosebit succes atît în țară cît în străinătate) și Iulia Hălăucescu ale cărei acuarele de la Praga au și mult apreciate în Cehoslovacia). Totuși, față de posibilitățile exilate, artiștii plastici din regiunea vastră ar fi putut să se afirme o și mai mare vigoare, iar cuprijinul efectiv al Casei de creae populară s-ar fi putut organiza acest prilej și o expoziție de artă !astică în orașul nostru, care să prezinte noile lor realizări. GR. COBAN LUNA CULTURII Scptdmîna artelor plastice și a muzeelor > * < • < I O consfătuire plină de învățăminte de curând a avut loc în orașul Batau o consfătuire organizată de comitetul regional U.T.M., unde a fost analizată munca culturală sportivă din regiune, desfășurată de organizațiile de tineret, 1%. La această consfătuire, a participat, un însemnat număr de persoane, care au contingență directă cu mișcarea cultural-sportivă. Din discuțiile purtate de către participanții la consfătuire, a reieșit că s-au obținut o serie de succese de seamă în acest domeniu de activitate. Au fost folosite cele mai variate forme de educare a tinerii generații. Prin conferințe, seri literare, seri ghicitoare și altele, tineretul din regiunea noastră și-a găsit prilejul să petreacă ore dintre cele mai plăcute. Concursul „Gavril Galinescu“ și festivalul „Ion _ Creangă“ cu faza finală la Humulești, locul natal al marelui povestitor, au avut un caracter larg de masă, constituind în același timp, un mijloc prețios de educare a tineretului în spiritul dragostei față de patrie. .. Aceste concursuri au atras un mare număr de formații artistice compuse în mare parte din tineret. Manifestările culturale au prilejuit și crearea de noi formațiuni culturale în unele localitati unde nu existau. Astfel la Piatra Neamț a fost format corul cadrelor din învățămînt, la fabrica de ciment Bicaz a fost format un ansamblu, tot la Piatra Neamț s-a reușit organizarea unui cor al cooperativei meșteșugărești, iar la I.M.S. Ceahlău-Piatra Neamț, de curînd a fost organizat un taraf de muzică populară. Au mai fost organizate noi brigăzi de agitație, colective de teatru și echipe de dansuri (carbonifera Comănești, cooperativa „6 August“ etc.). Amploarea pe care a luat-o activitatea formațiilor artistice de amatori cu ocazia festivalului tineretului ne-o ilustrează participarea celor peste 16.000 tineri și tinere din formațiile artistice de la orașe și sate. In același timp însă, în activitatea culturală se manifestă și o serie de lipsuri. Așa de pildă S.R.S.G. nu și-a dovedit existența sa pe deplin, în toată regiunea. Mare parte din tineri nu au avut ocazia să asculte conferințe, care să contribuie la îmbunătățirea activității lor zilnice în domeniul profesional. La sate, foarte puține au fost acțiunile S.R.S.C.-ului, în sprijinul transformării socialiste a agriculturii. Bibliotecile sătești în special, au desfășurat și mai desfășoară pe alocuri o activitate seacă, fără rezultate, nu o activitate cu adevărat culturală de masă. Cartea nu a devenit un îndrumar prețios pentru fiecare tovarăș, pentru că parte dintre bibliotecari nu popularizează cum trebuie noutățile literare, broșurile etc. Balurile, reuniunile și alte forme de distracție nu au fost transformate de către organizațiile de U.T.M. în acțiuni cu caracter educativ. Activitatea educativă în școli este încă nesatisfăcătoare: elevii sînt lăsați să-și petreacă orele lor libere fără să mai fie îndrumați și controlați de către profesori. Unele cadre didactice nu sprijină acțiunile cultural-sportive. In multe locuri, prea puțini tineri sînt mobilizați să participe la concursul „Iubiți cartea“. Aceste fapte au dovedit un slab control efectuat de către organul regional de U.T.M. asupra muncii cultural-sportive. Nici organele raionale U.T.M., la rîndul lor, nu au sprijinit suficient organizațiile de bază pentru a evita o serie de lipsuri, scoase la iveală de participanți la consfătuire. Din partea comitetului regional de partid, a participat la consfătuire tov. Leon Ciubotaru. In cuvîntul său, tov. Ciubotari, a subliniat necesitatea îmbunătățirii muncii de educație patriotică a tineretului. Avem mulți tineri care dovedesc un înalt simț patriotic — a spus vorbitorul." Exemplul lor trebuie larg popularizat. Trebuie acordată o deosebită importanță conținutului muncii culturale. Sarcinile muncii culturale trebuie împletite cu sarcinile muncii profesionale în întreprinderi, instituții, școli și la sate. Activitatea sportivă în regiunea noastră nu a fost sprijinită suficient de către organele U.T.M. Ea nu a luat întotdeauna un caracter de masă, pentru că a fost o slabă mobilizare a tineretului. Odată cu reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport, activitatea sportivă trebuie să devină o preocupare de seamă a tuturor organelor. In încheiere, tov. Leon Ciubotaru, a asigurat consfătuirea că sprijinul organului regional de partid va fi asigurat la timp în acest domeniu de activitate. Consfătuirea a avut menirea să îmbunătățească munca cultural-sportivă. Pentru acest lucru s-a întocmit un plan de măsuri, cu sarcini concrete pe fiecare organ în parte, care va duce la o îmbunătățire simțitoare a mișcării cultural-sportive în regiunea Bacău. Asemenea consfătuiri vor fi organizate cit de curînd și la raioane, unde se vor stabili planuri de măsuri specifice ralonului (orașului) respectiv. "A r îngrijirea pomilor în timpul iernii iarna, pomii fructiferi se găsesc într-un repaus relativ. Prin perioada de repaus relativ a pomilor se înțelege perioada în care pomii își încetinesc ritmul vieții și care se întinde între 1—15 noiembrie și 1—15 aprilie. In această perioadă pomii își leapădă frunzele și stau în repaus. Pomii trebuie acum îngrijiți și pregătiți pentru perioada următoare de vegetație și rodire. Lucrările ce se fac în această perioadă sînt extrem de importante și ele hotărăsc într-o bună măsură recolta viitoare de fructe. Printre lucrările mai importante amintim: curățirea pomilor de cuiburi de omizi, de mușchi și licheni, de fructe uscate (mumificate), de ramuri uscate, rupte sau bolnave. Săpatul pomilor la rădăcină; văruitul, stropitul. Resturile ce rezultă de la curățire se pun în grămăjoare și se distrug prin ardere, întrucît conțin germeni ai bolilor, ouă, larve sau adulți ai insectelor dăunătoare pomilor roditori. Curățirea mușchilor și lichenilor de pe trunchiurile copacilor și de pe ramurile mai groase se poate executa cu o perie de sîrmă sau cu ramuri. Omizitul pomilor sau culegerea cuiburilor de omizi se face cu mina acolo unde se poate ajunge, fie cu foarfecă de omizii sau cu făclia acolo unde pomicultorul nu poate ajunge cu mina. Odată cu aceste lucrări de igienă (curățire) a pomilor se greblează și frunzarul dintre pomi și se arde cu toate celelalte resturi rezultate din curățirea livezii sau a pomilor izolați. După ce s-au executat lucrările de igienă a pomilor, urmează efectuarea arăturilor între pomi sau săpatul pomilor la rădăcină. Această lucrare este bine să fie însoțită și de îngrășarea solului prin aplicarea îngrășămintelor naturale (gunoi de grajd) înainte de aratul sau săpatul livezii. In acest scop se administrează o cantitate de 30—40 tone gunoi bine putrezit la un hectar sau 50—szo ág, de fiecare pom în parte. Prin arătura executată din toamnă se distruge o bună parte din ouă, larve, pupe și adulți ai insectelor dăunătoare care s-au retras pentru a ierna în pămînt. Unele sînt distruse prin acțiunea mecanică a lucrării, altele prin expunerea lor acțiunii distrugătoare a frigului din timpul iernii. Pentru preîntîmpinarea arsurilor provocate de schimbările bruște de temperatură din timpul nopților și a zilelor, se execută văruitul pomilor fie parțial, adică numai a tulpinelor și a ramurilor mai groase pînă la înălțimea la care ajunge un om de statură mijlocie, fie prin văruirea totală care se face prin stropirea pomului în întregime cu lapte de var. Culoarea albă ce o capătă pomul, reflectă (respinge) razele solare și în felul acesta îl ferește de o încălzire prea mare în timpul zilelor călduroase astfel că diferența de temperatură dintre zi și noapte fiind mai mică, nu se produc arsuri. Este bine de asemenea ea în cursul iernii cînd se așează un strat mai gros de zăpadă, această zăpadă să fie adunată în grămezi conice în jurul pomilor spre a-i feri pe de o parte de îngheț, iar pe de altă parte contribuie la mărirea rezervei de apă în sol. Văruitul pomilor și zăpada adunată în jurul tulpinelor va întîrzia pornirea vegetației în primăvară șî va feri pomii de efectul brumelor tîrzii. In livezile care n-au împrejmuiri (garduri) este bine ca pomii să fie feriți de stricăciunile ce le pot provoca unele animale rozătoare ca : iepuri și șoareci și chiar animalele domestice ca oi și capre. Aceasta se realizează prin învelirea pomilor cu tulde f'-'rea-soar' •’ ■’"i r'iit.T. , cu coceni de porumb sau alt material ce se găsește la îndemînă: stuf, spini etc. In lipsa acestor materiale, se recomandă ungerea tulpinilor cu bălegar de vită amestecat cu lut, singe și fiere de animale. Acest amestec displace animalelor rozătoare și se îndepărtează de pomi. O altă lucrare importantă ce se aplică în această perioadă este stropitul de iarnă al pomilor. Materialele ce se întrebuințează pentru stropirile de iarnă sînt următoarele: ulei horticol concentrație 3—5 la sută. Uleiul horticol se întrebuințează în concentrație de 3 la sută, cînd temperatura variază între 5 și 7 grade și în concentrație de 5 la sută cînd temperatura e ceva mai ridicată. Sandolin, Selinol și pastă D.N.O.C. se întrebuințează în tot timpul iernii în concentrațiile indicate pe ambalaj, și care variază între 1—2 la sută. Preparatele mai sus arătate se folosesc pentru combaterea păduchelui estos californian sau de San Jose, iar ecatoxul în combaterea păduchelui linos. Zeama bordeleză întrebuințată în concentrație de 2 la sută sub denumirea de stropirea albastră pentru combaterea boalei numită moniliomizei. Stropirile indicate vor avea un efect pozitiv numai dacă am executat anterior toate lucrările de igienă, înlăturînd de pe pomi tot ce este nesănătos și de prisos în dezvoltarea și creșterea pomilor (cuiburi de omizi, fructe mumificate, ramuri bolnave, rupte,mușchi și licheni și părți de scoarță veche desprinsă în parte etc.). Tot în timpul iernii, începînd din lunile noiembrie, decembrie și în continuare se execută săparea gropilor în golurile formate, defrișarea pomilor căzuți în declin (pomilor bătrîni) sau bolnavi, în vederea executării plantațiilor noi sau a complectării goluri lor în livezile existente. In livezile unde s-au pregătit din timp gropile (august, septembrie) pentru plantații noi sau completări de goluri se execută plantarea pomilor. Dacă timpul nu permite plantarea, se recomandă totuși procurarea și asigurarea materialului săditor. Materialul procurat se stratifică și, fiind la îndemînă, în primăvară se pot executa plantări timpurii care asigură un procent ridicat de prindere. Respectînd toate lucrările indicate a fi efectuate în această perioadă, vom putea menține livezile de pomi în stare bună, creînd condiții bune pentru o rodire regulată și abundentă. “FEMEREANU I Te Nr. 1.512 (2.991)' Din activitatea propagandiștilor U.T. M. Zilele trecute la cabinetul de partid din orașul Tg. Ocna a avut loc pregătirea propagandiștilor U.T.M. de la sate și de la oraș. La acest curs au fost prezenți 691 propagandiști dintre care 60 erau de la sate. Programul cursurilor a fost destul de bogat. Timp de două zile propagandiștii au studiat fiecare lecție di parte, apoi s-au făcut seminar unde problemele au fost bine dezbătute. Comitetul raional U.T.M. acordă o deosebită atenție pregătirii propagandiștilor. Unul din seminarii a fost condus de către tov. Neagoe, prim-secretar al comitetului raional U.T.M. Discuțiile purtate în seminarii au arătat că propagandiștii au studiat temeinic. Din cuvîntul propagandistului Năforniță D., din satul Deleni, comuna Helegiu, care a răspuns la întrebarea: „Lupta U.T.C.-știlor în perioada fascizării țării și a războiului antisovietic“, s-a dovedit că este bine pregătit și că var fi un bun propagandist. Din problemele discutate s-a observat că propagandiștii au înțeles lecțiile și vor putea face față în munca lor. Pentru cei ce sunt propagandiști la cercurile „Să ne cunoaștem patria” au predat lecții profesorii de specialitate: Marinoiu Fănică și Lepădatu Augustin. Ei au expus în fața propagandiștilor lecții clare și interesante. La această pregătire s-au evidențiat propagandiștii: Inimosu Emi-Onești, Corcodel Zoița-Bogata, Nicu Sofia, Găidaru, Ciubotaru-Răcăut, Constantinescu V.-Pîrgărești și alții. De pregătirea și desfășurarea acestui curs s-a ocupat și tov. Golăcel Simiarij directorul cabinetului de partid Tg. Ocna. De aici se vede sprijinul efectiv al partidului în educarea și pregătirea tineretului. * " PETRO DOROG corespu NOTE Sa ne îngrijim mai mult de aprovizionarea unor cooperative sătești Zilele trecute am avut prilejul să vizitez cîteva magazine sătești ale cooperativelor de consum din raionul Buhuși. In unele comune, cum ar fi de pildă Racova și Romîni se observă grija conducerilor de cooperative pentru buna aprovizionare a oamenilor muncii din mediul sătesc. Astfel, țăranii muncitori pot cumpăra de la magazinele de desfacere ale acestor cooperative mărfurile necesare lor în acest sezon. Astfel se prezintă însă lucrurile la magazinele de desfacere ale cooperativelor de consum din comunele Bahna și Ruptura. In comuna Bahna, de pildă, de mai bine de 15 zile, țăranii muncitori nu găsesc la cooperativă petrol lampant și chibrituri. De asemenea, dnr aceste magazine lipsesc îmbrăcămintea și încălțămintea de iarnă. Intr-o situație asemănătoare se afla și aprovizionarea cooperativei din comuna Ruptura. La magazinele acestei cooperative lipsesc în prezent confeciții și tricotaje de iarnă pentru bărbați și copii. De asemenea se resimte de multe ori lipsa petrolului lampant. Atît conducerile cooperativelor amintite, cit și serviciul de aprovizionare al Uniunii raionale a cooperativei de consum Buhuși, trebuie să ia măsuri urgente pentru aprovizionarea acestor unități cu sortimente bogate de mărfuri, necesare țăranilor muncitori pe timpul iernii. < G.1 neglijență anii trecuți trebuia adunată suma de 120.612 lei din care nu s-au realizat decit 23.548 lei. Se pune întrebarea: de ce nu s-au strîns toți banii? In anul 1952 cetățenii din satul Slobozia și-au pus în gînd să construiască un cămin cultural. Au strîns bani (tot prin autoimpunere) și s-a început construcția căminului. Numai că sfatul popular a lăsat lucrurile baltă. In urma nenumăratelor sezisări s-ai reînceput construirea acestui cămin cultural. Aceasta însă abia în 1955. Cu chiu, cu vai, în anul acesta s-a reușit să se pună acoperiș clădirii. Cei de la sfat speră să termine căminul In anul viitor. In luna august, Sfătul popular din Roznov dîndu-și seama (din păcate cam tîrziu) că a neglijat strîngerea sumelor cu care cetățenii s-au autoimpus, a dat ca sarcină fiecărui function rar să contribuie la încasarea banilor din autoimpunere. Neglijența a continuat însă, căci din august și pînă acum din banii care trebuiau încasați, nu s-au strîns decit 19.000 lei, ceea ce e foarte puțin. Se mai pune întrebarea la care trebuie să răspundă Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Roznov, pînă cînd va continua această situație?" ROM CACIULARU încă de la Începutul anului, cetățenii din comuna Roznov, au votat ca prin autoimpunere să se strîngă suma de 49.710 lei, pe care sfatul popular comunal s-o utilizeze pentru diferite acțiuni și construcții obștești. Pînă acum nu s-au strîns decit 10.355 lei. Ca restantă de la autoimpunerea din De la Universitatea populară Duminică a avut loc în sala de ședințe a sfatului popular al orașului Bacău o lecție în cadrul universității populare publice. Din ciclul de conferințe ale cursului de filozofie și știință, tovarășa Elza Șeica, de la cabinetul regional conferențiar despre „Materie și conștiință“. Bine documentată, expusă la un înalt nivel dar pe înțelesul numeroșilor particpanți, conferința a reușit să lămurească auditorilor o serie de probleme, cu privire la legătura dintre materie și conștiință. R. C. Cea de-a XIX-a sesiune a Sfatului popular al comunei Petrești In ziua de 24 noiembrie a avut loc la Petrești cea de-a XIX-a sesiune a Sfatului popular comunal. S-au discutat printre altele cauzele rămînerii în urmă a planului de încasări al impozitelor, ritmul satisfăcător al desfășurării achizițiilor. Sesiunea a luat unele hotărîri pentru revenirea la normal a planului de încasări. PUIU C. ALEXANDRU coresp. Nu e bine că... ...în satul Brusturi se tărăgănează instalarea rețelei electrice din cauza a 30 de stîlpi care lipsesc, pe care însă, i-ar putea procura sfatul popular prin Ocolul silvic Tg. Neamț. P. TARABGANȚA, coresp. „.pe strada Rahovei din Bacău, nu există în caz de ploaie nici o posibilitate de trecere, decit prin noroi. Trotuarele lipsesc cu desăvîrșire, iar de pavaj nici vorbă. Tot pe această stradă, există un maidan pe care se depozitează gunoaiele, care trebuie grabnici înlăturate. « ALEX. POPA coresp» T- 4