Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 13, nr. 1744-1768)
1958-09-02 / nr. 1744
Pag. 2* NOTE T.A.P.L. Bacău si măsuri Lîngă stația CFR Buhuși este un bufet: „Șiretul“. Aici, între două trenuri, călătorii merg să-și astîmpere foamea sau setea. De fapt acesta-i rostul bufetului. Toate ar fi bune însă dacă oamenii care sînt puși să lucreze la acest bufet și-ar face datoria în mod corect. Folosindu-se de îmbulzeala care se produce la anumite ore, consumatorilor li se oprește din banii care li se cuvin ca rest. Friptura se pregătește în condiții neigienice. In sticlele cu vin se adaugă bere. Toate astea au fost observate de unii dintre consumatori, în ziua de 9 august, și au fost aduse la cunoștința responsabilului acestui bufet. Dar în loc să ia măsuri „dumnealui“ s-a supărat joc cind a auzit așa ceva și a spus-o neted... că lui nu-i pasă. N-au decis să reclame unde vor. Această atitudine cere din partea organelor TAPS să ia fără întîrziere măsuri împotriva acelor care se fac vinovați de astfel de abateri care trebuie cu desăvîrșire stîrpite din comerțul de stat. Activitatea rodnică a comisei de femei din Dămienești Nu de mult, comisia de femei din Dămienești, raionul Bacău și-a luat angajamentul să mobilizeze femeile la amenajarea aerodromului sanitar de pe lîngă spitalul Dămienești căci din cauza buruienilor și a ciulinilor ce se găseau pe acest teren, aterizarea avionului sanitar chemat în grabă să salveze viața vreunui om al muncii se făcea in proaste condițiuni. A doua zi, mai multe femei au ieșit cu sape și greble și au curățat acest teren. Dintre cele care s-au evidențiat în această muncă putem cita pe tov. .Chilianu Elena, Patrole Maria, Huianu ’Maria, Chilianu Anica, Percă Vergina, Șandru Maria, Bogdan Adela, Casapu Didina, Costan Aurica, Slavnicu Anghelina și altele. Fapta lor merită să fie luată de exemplu și de celelalte femei din comună. .VASILE HUIANU, coresp. Educarea icfoliilor sc pe pilierele i «liricii ic li Săvinești - o prelien ® ce in treiste neglijată In țara noastră se înalță sute și sute de șantiere. In munca asiduă ce se depune pe aceste șantiere, un loc important îl ocupă tineretul. Tinerii patriei noastre, educați de partid, membri ai Uniunii Tineretului Muncitor, au lucrat la Bumbești- Livezeni sau pe alte șantiere naționale, iar acum muncesc cu toate forțele pentru a dărui patriei magistrala Nadeș-Onești. De asemenea, ei contribuie prin munca lor plină de elan la construirea de fabrici și uzine deosebit de importante pentru viitorul țării noastre. Pe șantierele de la Săvinești, acolo unde se înalță uzina de fibre sintetice, ca și combinatul de îngrășăminte azotoase, sunt sute și sute de tineri veniți din toate colțurile țării. Caractere diferite, temperamente diferite... Șantierele oferă tuturor însă făurirea aceluiași scop imediat: terminarea marilor construcții la care lucrează. Și, tinerii de pe șantier își fac în bună măsură datoria, răspunzînd încrederii ce le-a fost acordată de partid prin eforturi susținute în munca zilnică. Tineri vrednici, buni utemiști, muncitori cinstiți, devotați partidului și cauzei socialismului, cum sunt timplarul Costache Vasile, mecanicul Nagi Islean, zugravii Maria Harabagiu și Constantin Moraru, sau mozaicarul Constantin Săgîrceanu, fac cinste întregului grup de șantiere. Prin munca lor entuziastă, prin ținuta lor demnă, cuviincioasă, prin atitudinea lor tovărășească, dovedesc cu prisosință că pe șantierele de la Săvinești sunt tineri constructori demni de toată prețuirea. Nu trebuie să ocolim însă o realitate, care atrage atenția neplăcut aci. Pe lîngă tovarăși cu o educație sănătoasă, pe lîngă oameni disciplinați și demni, ca cei de mai sus, mai sunt încă unii tineri, utemiști sau neutemiști, care prin conduita lor nu fac cinste societății noastre. Manifestări cosmopolite, atitudini huliganice, folosirea unui limbaj abject, indisciplină, abateri de la morala socialistă — iată aspecte care se fac simțite la Săvinești și care trebuie discutate și lichidate. Iată o scenă. Intr-o seară, un electrician remedia o defecțiune în rețeaua de curent. Apar ca din pămînt tînărul Neculai Tănase împreună cu tatăl său, Mincu Tănase, care, nici una, nici două, îl iau la bătaie pe electrician. Bineînțeles, mai apoi, aceștia dîndu-și seama de consecințele grave ce le-ar putea avea fapta lor huliganică, au încercat să „astupe gura“ victimei cu ceva bani. Tovarășii de muncă, constructorii de pe șantierele de la Săvinești au condamnat aspru asemenea fapte. Dar, ele nu trebuiau să se întîmple. Dacă pe șantier sosește o fată, se formează o „comisie“, care se grăbește să ia noii venite un interviu. Din asemenea „comisii“ nu lipsesc Niță Gheorghe, Vasie Gheorghe, Titi Gheorghe zis Petcu ș. a. Desigur că din verbiajul acestor tineri nu lipsesc expresiile tari și mai mult decît atît, lipsa de bună cuviință. La reuniuni tovărășești, tînărul Matei Gheorghe, șofer la subcoloana 304 nu neglijează să dea cîteva exemple de oribil dans decadent occidental, care trezește dezgustul publicului indignat de asemenea comportări. In afară de aceste fapte, unii tineri, care cîștigă destul de bine pe șantier, în loc să folosească cum se cuvine sumele importante de bani pe care le cîștigă, spre a-și cumpăra haine sau alte lucruri utile, se apucă de chefuri și dau banii pe alcool. Acesta este un aspect al problemei. Datorită lipsei de educație, unii tineri contribuie la risipirea de materiale, chiulesc, nu muncesc pe măsura posibilităților lor. Acestea sunt faptele. Ele reclamă concluzia că pe șantierele de la Săvinești, pe lângă marea majoritate a tinerilor cinstiți, cu un fond sănătos, cu o concepție înaintată despre viață, mai sunt încă destui din aceia a căror educație este incompatibilă cu societatea noastră, cu etica socialistă. și Aceste stări de lucruri se datoresc activității pînă nu de mult sub un nivel corespunzător a organizației de bază U. T. M., care nu a luat întotdeauna măsurile cele mai potrivite pentru a se face educația tineretului de pe șantier, sau Tinerii citați, ca și surorile Panciu, Roza Varga care se bucură de o destul de proastă reputație în rîndul tovarășilor de muncă, nu sînt antrenați pînă acum de către organizația UTM, la o viață ordonată, cuviincioasă, nu au fost îndrumați către preocupări culturale interesante. Dacă s-ar fi încercat așa ceva, iar amintitele tovarășe s-ar fi dovedit recalcitrante trebuiau să fie excluse din viața șantierului. Remarcăm faptul că pe șantier activitatea culturală este în plin avînt. Se țin zeci de conferințe educative științifice, de cultură generală. Dar, organizația UTM s-a ocupat destul de slab de antrenarea tineretului la acțiunile culturale ale clubului. Aceste stări de lucruri ne îndeamnă să credem (și pe bună dreptate) că de slaba activitate a organizației UTM de la Săvinești se face vinovat într-o măsură importantă și comitetul raional P. Neamț al UTM, care s-a ocupat insuficient de această chestiune deosebit de însemnată. Reuniunile tovărășești au un caracter detestabil, needucativ, „foile tineretului“ pînă nu de mult erau slab pregătite, nu aveau un program atractiv, interesant. De asemenea, abaterile grave n-au fost întotdeauna sancționate, atît în cadrul organizației UTM, cit și pe linie administrativă. Considerăm că în viitorul cel mai apropiat organizația de partid de act trebuie sa se preocupe cu mai multă seriozitate de problemele tineretului, de munca organizației UTM, de felul cum se ocupă aceasta de educarea tinerilor de pe șantier. La un prim pas în acest sens s-a făcut recomandarea organizației de partid tinerii organizației de bază de la grupul social au discutat activitatea fostului secretar UTM și considerându-se că munca sa a fost sub nivelul sarcinilor, a fost înlocuit cu un tovarăș mai energic, mai hotărît. Exemplele negative date mai sus prezintă fapte pe care fără îndoială le-a condamnat întreg șantierul. Au fost ele discutate în organizația UTM, în adunări largi cu toți tinerii de aici ? S-au purtat oare discuții pe marginea atitudinii unuia sau altuia dintre cei ce s-au abătut de la disciplină, de la etica pe care trebuie s-o urmeze un tînăr al societății noastre ? Asemenea discuții nu s-au purtat prea des din inițiativa conducerii organizației UTM. Cîndva, o dezbatere severă a fost impusă de către tinerii care veniseră la o ședință cu o ordine de zi cu totul diferită. Cu acel prilej organizația UTM a sancționat fără cruțare pe una din surorile Panciu. Faptul acesta dovedește fără putință de tăgadă că în organizația UTM de pe șantierele din Săvinești sunt tineri combativi, tineri care nu îngăduie indisciplina, care sunt împotriva manifestărilor de abatere de la morala societății noastre. In viitorul apropiat conducerea organizației are datoria să folosească adunările ce au loc și în scopul punerii în discuția masei de tineri a unor asemenea atitudini și manifestări nedemne. Să se intensifice în cel mai scurt timp munca de educare a tinerilor de pe acest șantier, iar dacă vor fi cazuri in care se va afla că există elemente dușmănoase, care intenționează să inoculeze masei de tineri morbul decadentismului, al indisciplinei, al imoralității, să se treacă la aspra lor sancționare, la izgonirea lor de pe șantier. Tinerii care participă la edificarea uzinelor viitorului trebuie să fie cetățeni demni, oameni , destoinici, devotați cauzei poporului nostru, entuziaști muncitori, luptători activi împotriva a tot ce e rău, învechit, împotriva a tot ce e rămășiță putredă a societății burgheze de tristă amintire. C. POTINGA C. POPESCU țesătoare și profesoară Virsta ? 18 primăveri. Locul de muncă? Țesătoare la fabrica de postav Buhuși. Cum arată ? Subțirică la trup și cu fruntea înaltă. Ochii? Niciodată triști. Intr-un cuvint, toată-i plină de viață. Cineva mi-a spus că-i și ambițioasă. Intr-adevăr. Cind își pune ceva in gînd, nu se lasă pînă nu realizează ce și-a propus. Bunăoară, intr-o zi s-a hotarît să-l facă băiat de treabă pe Constantin Radu, un țesător tinăr ca și ea. — Lui Radu — mi-a povestit dînsa _ ii plăcea să lipsească de la lucru. Săi facă cu mai mulți metri pătrați de țesături, fără însă să gindească și la calitatea lor. Din această cauză parcul in care lucrează el răminea mereu in urmă cu planul de călitare. Eu sunt și secretara organizației U.T.M. a sălii 400 a sectorului țesătorie tină. Deoarece el eutemist, m-am i'gindit să-l trag la răspundere direct La locul de muncă. — Și s-a pus pe treabă? — De loc. S-a simțit prost față de restul de muncitori și pentru a se răzbuna m-a luat in dezidere. „Ați venit să-mi dați lecții ?*■ — îmi zicea. Aveți grijă, nu vă atingeți de război că vă curentează“. L-am lăsat in pace, fiindcă mi-am dat seama că nu procedasem bine. A doua zi am venit din nou la dinstit.it „ Tot pentru lecții — o intimpină el zmbind ironic. — Nu, Radule. Am venit să te rog ceva. Radu făcu ochii mari, văzînd că secretara in dimineața aceea nu-i deloc oficială. — Să-mi împrumuți o cheie. Vreau să string o piuliță. — Merg eu să te ajut se oferi Rada. — Cu plăcere. Astfel Radu și Elena Ignat au devenit mai apropiați unul de altul. Timpul s-a scurs. Intr-o bună zi, Elena Ignat l-a chemat la întrecere in cinstea Zilei de 23 August. uSă realizăm numai țesături de calitate superioară".Acesta, este primul punct din chemare. 1Radu l-a respectat cu strictețe. Nu i-a fost ușor. Dar in prezent, despre el in întreg salonul se spun. numai cuvinte de laudă. Ea l-a îndemnat să facă cerere de a fi primit in rândurile Candidaților de partid. — Mt4 drag partidul, dar oare co’muniștii o să voteze pentru primirea mea? — Fă cererea a insistat secretara ț.T.M.-ului. Nu demult, comuniștii din salonul 400 l-au discutat. Pentru prima oară în viața lui, Radu și-a dat seama cit de mult a greșit față de tovarășii săi de muncă. Comuniștii insă l-au și lăudat că a devenit fruntaș și au votat cu toții in favoarea cererii sale. Elena Ignat se bucură cel mai mult că Radu s-a schimbat. Acum ea ajută pe Ana Acatrinei să devină fruntașă. Ana nu reușește să-și facă planul. Ignat a adus-o lângă ea și-i explică practic cum se poate, lucra repede și bine. Ignat lucrează la două războaie deodată. Stau de o parte și o admir. Milrtile ii umblă printre fire atunci cind e rup la fel de repede ca și suveicile. — Uite așa se prinde firul pentru a l înnoda — O arată ea Anei. la încearcă și tu. Ana h ascultă îndemnul. — Nu-i bine ! Vezi că di apucat invers firul,.Liena Ignat ,mai atent frăscut. încă , mulți tineri și tinere. Dar această muncă nu o inspăimintă de loc. Din contra, o bucură. Nu demult, din propria-i inițiativă, a constituit o brigadă artistică de agitație. Face și dînsa parte din ea. E solistă. Glasul ei frumos i-a fost imprimat pe bandă de magnetofon la stația de radioficare din orașul Buhuși In altă zi a organizat in cinstea marii sărbători o adunare generală U.T.M deschisă deosebită de celelalte. N-a avut la ordinea de zi decât următorul punct: Expuneri ale fruntașilor in muncă despre propriile lor metode. — Am avut multe de învățat, spuneau tinerii intre ei. — Eu am să folosesc metodele lui Ion— zicea un tinăr cu fața plină de pistrui. — Și eu — zise un altul. E plină de inițiativă secretara noastră — spuneau alții. N-am putut decis să le dau dreptate . GH. DIACONU szorenc vem Cooperativă de producția Magică SECJUTO-CLüRICO“ BACAU anunță că a deschis în str. Păun Pincio nr. 17 (vizavi de birourile SC.R.A.) un Cabinet dentar. Doritorii se pot adresa pentru orice lucrare în această branșă. Serviciul prompt, prețuri accesibile tuturor Stadionul „23 August“ a fost duminică plin cu mai bine de o oră înainte de începerea jocului dintre de fotbal Petrolul Ploești, campioana țării, și formația locală Dinamo. Se pot declara mulțumiți sportului iubitorii cu Dalonii rotund după meciul de duminică ? Hotărît, da ! Intîlnirea a avut toate caracteristicile unei întîlniri de campionat: s-a jucat frumos în cîmp, au abundat fazele dinamice și pasionante în fața porții și... a învins pe merit echipa locală. Petrolul Ploești a fost un adversar greu, dar nu imposibil de trecut. Greu pentru că are în componența sa jucători bine pregătiți, cu serioase state in echipele de primă categorie ale țării, în timp ce noi opuneam o formație oarecum tînără, nesudată încă complet. Din partea oaspeților ne așteptam la mai mult. N-au putut rezista însă in fața unor jucători plini de elan, de putere de luptă, hotărîți să apere cu succes culorile echipei. Echipa locală a avut o apărare fermă, care a știut să intervină decis (dar ce păcat că nu și întotdeauna cu calm) la acțiunile ofensive ale oaspeților și un atac care jucînd cu multă vigoare și-a creat foarte multe faze de gol. Ajungînd la acest capitol trebuie să arătăm că din păcate nu toate ocaziile au fost fructificate. S-a ratat mult și uneori chiar copilărește, începînd cu ocaziile ratate de Eftimie, Gram și Filip și culminînd cu acel 11 in. ratat de Mihai. In general dinamoviștii trebuie felicitați pentru jocul practicat și în etapa a doua cu și pentru victoria obținută duminică în compania unei formații de talia Petrolului Ploești. Victoria obținută nu trebuie să constituie însă un motiv de îngîmfare pentru jucătorii dinamoviști. Ei au datoria să se pregătească tot mai temeinic pentru a arăta că locul pe care-l ocupă în prezent în clasamentul campionatului categoriei A nu se datorește unei simple întîmplări. . Primele 5 minute de joc au aparținut mai mult oaspeților, în timp ce dinamoviștii, timorați oarecum de renumele adversarilor, se pun greu pe picioare. Chiar în primul minut asistăm la o lovitură de colț la poarta lui Bucur, executată de Bâdulescu, dar rămasă fără rezultat. Oaspeții continuă să preseze, dar nu reușesc să înscrie decît în minutul 5. DE LA CCA. 35 DE METRI, FRONEA ȘUTEAZA PUTERNIC IN COLȚUL STÍNG AL PORȚII. A FOST UN ȘUT TRAS PRIN SURPRINDERE, CARE L-A GĂSIT PE BUCUR NEPREGĂTIT. ESTE 1-0 PENTRU PETROLUL ploești. După acest gol dinamoviștii preiau inițiativa și după numai un minut la o acțiune Mihai—Filip—Mihai, mingea ajunge la Gram care reia din viteză însă mingea întîlnește piciorul lui Marinescu de unde iese în corner. După încă un minut Gram este lansat de Eftimie însă nu mai poate ajunge mingea care iese în aur de poartă. In minutul 9 pericol la poarta dinamoviștiior, Zaharia trage puternic, Bucur nu poate reține și respinge mingea care ajunge la Tabarcea. Acesta din urmă șutează precis însă în ultima instanță Cîrnaru salvează de pe linia porții. După un alt minut petroliștii obțin o nouă lovitură de colț pentru ca imediat să asistăm la o nouă lovitură de colț de astă dată la poarta oaspeților. Minutul 12 ne putea aduce egalarea dacă Bilimie, aflat singur cu portarul, nu șuta peste poartă, după cum minutul 15 putea aduce un nou gol pentru oaspeți. Voica trage pu*ternic de la cca. 18 metri, Bucur nu poate reține și mingea ajunge la Zaharia care trage în portar, căzut jos, de unde mingea iese în corner. IN MINUTUL 30, EFTIMIE ADUCE EGALAREA. GRAM EXECUTA FOARTE BINE O LOVITURA DE COLȚ ȘI EFTIMIE REIA PLASAT IN COLȚUL STING AL PORȚII. ESTE 1-1. Pînă la sfîrșitul primei reprize mai asistăm la citeva ocazii ratate de dinamoviști, ocazii care au culminat cu aceea din minutul 38, cind Mihai, executed o lovitură de 11 metri trimite mingea pe lîngă poarta apărată de Sfetcu. Primele minute ale celei de-a doua reprize sunt aproape identice cu cele din prima parte a jocului. Cei care au inițiativa sunt ploeștenii. In minutul 52, Pahonțu venit în atac șutează foarte puternic și plasat și Bucur este nevoit ca în ultima instanță să trimită mingea în corner. IN MINUTUL 61, LUAM CONDUCEREA. AFLAT LA CCA. 30 M. DE POARTA, GRAM ȘUTEAZA PUTERNIC PE JOS ȘI MINGEA INTRA IN PLASA. ESTE 2-1 PENTRU DINAMO, scor cu care va lua de altfel sfîrșit și partida. Mai avem ocazii de a înscrie în minutele 76, 81 și 84, cind pe rînd, Filip, Gram și din nou Filip nu sunt la post. Ploeștenii mai au o singură ocazie în minutul 75, cind Cîrnaru salvează în ultima instanță. Arbitrului D. Schulder (București), care a condus cu scăpări această întâlnire, i s-au aliniat următoarele formații: PETROLUL: Sfetcu—Pahonțu, MARINESCU, Topșa—Neacșu, FRONEA1 —ZAHARIA, Tabarcea, Voica, BARONE, Bădulescu. DINAMO: Bucur—FLOREA, CIRNARU, CINCU—ȚIRCOVNICU, Ujvari—Filip, Mihai, GRAM, EFTIMIE, Publik. După un meci viu disputat Dinamo Bacău a întrecut Petrolul Ploești cu 2-1 (1-1) Celelalte rezultate C.C.A.—Știința Timișoara 2—0 Progresul—Știința Cluj 4-1 Jiul—Dinamo București 1-1 Steagul roșu Dr. Stalin—Rapid 3-2 U.T.A.—Farul Constanța 3-0 CLASAMENTUL 1. Dinamo Bacău 2 2 O 0 4:1=4 2. Dinamo București 2 1 1 0 7:1=3 3. C.C.A. 2 1 1 0 3:1 = 3 4. Progresul 2 1 1 0 5:2 = 3 5-6 Petrolul 2 1 0 14:2 = 2 5-6 U.T.A. 2 10 14:2 = 2 7. Rapid București 2 1 0 14:4 = 2 8. Steagul roșu C. Stalin 2 1 0 1 3:8 = 2 9. Știința Cluj 2 0 1 1 2:4 = 1 10:-11 Știința Timișoara 2 0 1 1 1:3=1 10-11 Jiul Petroșani 2 0 1 11:3=1 12. Farul Constanța 20020:5 = 0 Muncitori și tehnicienii Pentru a fi la curent cu tot ce e nou in tehnică abonați-vă din timp pe anul 1959 la publicațiile de specialitate. Abonamentele se primesc la orice oficiu poștal prin factorii poștali și difuzorii din întreprinderi și instituții. — Țărani muncitori, citiți și abonati-vă la „Agricultura Nouă“, „Albina", „Falvak Dolgoze Nepe“, „Drumul Belșugului“ pe anul 1959. Abonamentele se primesc prin oficiile și agențiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă de la sate. — Femei muncitoare de la sate, citiți și abonați-vă la revista „Săteanca" pe anul 1959. Abonamentele se primesc prin oficiile și agențiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă de la sate. ANUNT UNIUNEA RAIONALA A COOP. DE CONSUM — BACAU caută spre angajare 5 contabili coop, sătești 7 planificatori coop, sătești 4 merceologi coop, sătești Nr. ‘1.744 (3.2*3) Baschet categoria B C.S.A.-Bacau a suferit prima înfrîngere pe teren propriu în actualul campionat C.S.A.-Bacau — Știința Craiova 64-72 (41-29) In cea de-a doua ediție a campionatului republican de baschet categoria B, formația bacpțiana CSA a suferit prima înfrîngere pe teren propriu la 4 coșuri diferență, după ce în majoritatea timpului a avut inițiativa, conducînd cu o diferență de coșuri apreciabilă. Iată cum s-au petrecut lucrurile. Dacă la începutul partidei jucătorii băcăuani au făcut, o demonstrație interesantă a jocului de baschet, în care și-au acumulat un mare număr de puncte, apoi spre sfîrșitul întîlnirii, componenții echipei băcăuane, dînd vădite semne de oboseală, au cedat oaspeților craioveni, care au realizat coșuri după coșuri, întrecînd formația gazdă în toate acțiunile la panou. Putem spune fără greșeală că această partidă a avut un sfîrșit dramatic. Componenții formației gazdă, au fost dezechilibrați de revenirea craiovenilor. Cînd scorul era de 60-55 militarii nu au mai realizat pînă la sfîrșitul întîlnirii decit 2 coșuri, în timp ce studenții au înscris 8 coșuri și jumătate. Credem că dacă băcăuanii mențineau ritmul cu care au început jocul, rezultatul le-ar fi fost favorabil, și încă la o diferență foarte mare. Ținînd cont și de faptul că aveau în față o echipă care în ediția trecută era pretendentă la titlu, componenții echipei gazdă au depus toate eforturile de la început, nemaiavînd rezerve spre sfîrșitul jocului. Intrucît este început de campionat, această înfrîngere nu trebuie să descurajeze jucătorii băcăuani, ci din contra, ei trebuie să depună mai multe eforturi la antrenamente, pentru a căpăta o condiție fizică mai bună și în mod deosebit un simț mai dezvoltat al coșului. In privința preciziei la coș trebuie să amintim că nu toți jucătorii înscriu atunci cînd li se acordă lovituri din faulturi și mai ales din acțiuni. Imprecizia trasului la coș a făcut ca duminică să fie ratate o serie întreagă de puncte prețioase pentru băcăuani. Spunem acest lucru deoarece ei au avut mai multe lovituri de executat din faulturi, lovituri ratate în majoritate. Au jucat formațiile: CSA Bacău, Ciuhureanu, Timofte, Bășteanu, Gubeș, Popescu, Aronel, Khiss, Weindinger, Geza, Asan. ȘTIINȚA CRAIOVA: Stoica, Velxov, Clouda, Moldoveanu, Cordier, Opran, Budrescu, Udriștanu, Gherbănescu. Punctele au fost înscrise de Bășteanu (23), Timofte (14), Popescu (12), Gubeș (8), Ciuhureanu (4), Aronel (2), Khiss (1) de la CSA și Clouda (22), Cordier (16), Velcov (12), Stoica (9), Moldoveanu (9), Gherbănescu (2), Opran (2) de la Știința. Arbitrii Georgescu Ion și M. Tănăsescu (București) au condus cu competență. Preocupări deosebite la Tg. Ocna pentru creșterea numărului de membri ai U.C.F.S. Comitetul raional de organizare U.C.F.S Tg. Ocna desfășoară o rodnică activitate în privința creșterii numărului de membri. In ultima perioadă, de pildă, în colaborare cu toate organizațiile de masă și cu sprijinul comitetului raional de partid, U.C.F.S Tg. Ocna a muncit in așa fel încît numărul de membri înscriși în UCFS a crescut simțitor. Astfel, dacă planul prevedea ca la sfîrșitul lunii august un număr de 7125 de tovarăși să fie înscriși în U.C.F.S. datorită unei munci susținute, această cifră a fost depășită. U.C.F.S Tg. Ocna are acum 7408 membri. Această realizare frumoasă a deschis premisele îndeplinirii și chiar depășirii cifrei de plan pe tot anul înainte de termen. De asemenea, au fost încasate cotizații sportive în valoare de peste 7100 lei, care au fost depuse de către colectivele sportive la CEC, de unde a fost virată și cota UCFS de 5 la sută. Cu asemenea rezultate este și normal să se mîndrească comitetul raional U.C.F.S Tg. Ocna și ar fi de dorit să auzim de asemenea frumoase realizări și la alte raioane din regiunea noastră. k.