Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 1769-1795)

1958-10-10 / nr. 1777

Nr. 1.777, (825«) ^ ...J VINERI 10 OCTOMBRIE 19584 pagini 20 bani Să efectuăm însămințările la timp, pentru a obține o recoltă îmbelșugată în anul viitor! !ă Terminarea la timp a însămînțărilor de toamnă este cea mai importan­tarcină care stă în prezent în fața oamenilor muncii de pe o­­goare în fața organelor și organizațiilor de partid și de stat. Pornind de la acest fapt, perioada 6—13 octombrie a fost de­clarată săptămină record, în legătură cu aceasta Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Buhuși, care a înregistrat unele succese în îndeplinirea planului de însămînțări a lansat o chemare la întrecere către toate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. Pentru a se ve­dea în ce măsură organele locale au luat măsurile necesare și luptă pentru aplicarea lor în viață, în scopul terminării în timpul optim al însămînțări­lor, redacția ziarului „Steagul roșu“ a organizat un raid prin cîteva din raioanele regiunii Bacău. Publicăm mai jos constatările făcute cu această ocazie: Săptămîna racord în raionul Buhuși In raionul Buhuși, în primele zile din săptămîna record, munca pe ogoa­re, pentru terminarea la timp și în bune condițiuni a însămînțărilor de­­ toamnă, a continuat cu­ avînt­ sporit­ ;în fruntea acestei acțiuni patriotice se situează membrii gospodăriilor agri­cole colective. Pînă în­ seara­­ zilei de 8 octombrie,­­aproape toate gospodăriile agricole co­lective din raion au terminat însămîn­­­țarea griului și orzului de toamnă. Pri­mii care au raportat că și-au înde­plinit planul, au fost colectiviștii din Cîndești. După ei au urmat cei din Costișa, din Romîni și din Zănești. Exemplul colectiviștilor este urmat de țăranii muncitori membri ai înto­vărășirilor agricole. Astfel, întovărăși­­­ții din Podoleni au muncit cu sîrgu­­ință reușind să depășească suprafața ,planificată cu 21 ha. întovărășiții din satele comunei Bahna, în dorința lor­­­ de a asigura o recoltă bogată în anul Viitor au sporit suprafața prevăzută înițial cu 30 ha. și pînă în ziua de­­ 7 octombrie au terminat semănatul griului și orzului de toamnă. In ace­eași situație se află și întovărășiții din termina Rediu. în ziua de 8 octombrie, la gospo­­dăria­ colectivă din Zănești, era mare ffrâmînțare. Fiecare dintre colectiviști ț era grăbit, preocupat să-și ducă la­­ în­deplinire treburile. Nu aveau timp să stea de vorbă. De la socotitorul gos­podăriei am putut afla care-i situa­ția. Colectiva din Zănești a semănat pînă acum­­ 75 ha, cu grîu și 15 cu orz. Lucrarea, aceasta au făcut-o ei încă de acum două săptămîni în urmă. Căldura și umezeala din belșug au fă­cut ca pe toată această suprafață să­­mînța să încolțească și chiar să răsară. In prezent firele de grîu acoperă pă­­mîntul, mișcîndu-se în bătaia vîntului. Dar colectiviștii din Zănești mai a­­veau pregătită o suprafață de 15 ha. pe care se grăbeau s-o dea gata se­mănată miercuri. De aceea ei nu voiau să piardă nici un minut. Și într-ade­­văr lucrînd cu spor, în seara zilei de miercuri 8 octombrie, colectiviștii din Zănești au terminat de semănat ulti­ma tarla, astfel, încît ei și-au înde­plinit sarcina prevăzută în plan — 90 ha. însămînțate cu grîu. Au muncit cu pricepere și stăruință: Constantin Bordei, Constantin Prisecaru, Mircea Zabulic, Silvia Costin și alții. Dar în Zănești și țăranii muncitori cu gospodării individuale s-au silit să însămînțeze la timp. Din cele 387 ha, cît s-a prevăzut a se însămînța cu grîu, ei au semănat pînă în ziua de 8 octombrie 335 ha. Deci peste 86 la sută față de plan. De asemenea s-a terminat­ de semănat întreaga supra­față de 15 ha. cu orz de toamnă. Comuna Helegiu are de însămânțat în toamna aceasta 285 ha. S-ar putea crede că la această dată din această suprafață s-a însămînțat cel puțin ju­mătate , de cînd a început campania de toamnă și pînă acum se puteau efec­tua însămînțările chiar și pe toată suprafața. Totuși în comuna Helegiu s-au făcut alături pentru însămînțări de toamnă doar pe 55 ha. și s-au însămînțat pînă la 8 octombrie numai 51 ha. Nu se poate spune că această comună nu are condițiile necesare ter­minării la timp a însămînțărilor. Timpului prielnic i se poate adăuga faptul că sămînța este pregătită și te­renul este eliberat prin recoltarea a mai mult de 60 la sută din porumbul cultivat. Să vedem însă ce a făcut statut popular comunal pentru a impulsiona e­fectuarea însămînțărilor de toamnă. La ultima sesiune, de pildă­, Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular al comunei Helegiu a întocmit un plan de măsuri în care a repartizat sarcini concrete deputaților din cele trei sate ale co­munei. Comuna a fost împărțită pe sectoare și în fiecare sector cîte un deputat, ajutat de cîțiva săteni, a pri­mit sarcina de a sta de vorbă cu țăranii pentru a-i îndruma să însă­mînțeze la timp. Pînă aici totul este lăudabil. Dacă acest plan ar fi fost aplicat, comuna ar fi terminat de mult însămînțările. Planul însă a rămas pa hîrtie, iar comuna a rămas în urmă cu însămînțările. Secretarul sfatului popular, tov. Ștefan Toderașcu, care răspunde de unul din sectoare, nu a întreprins pînă acum niciuna din ac­țiunile prevăzute în plan. In sectorul comunei Helegiu de care răspunde el, s-au însămînțat doar 20 hectare cu grîu din cele 57 planificate. Asemenea lui, ceilalți deputați și salariați ai sfatului popular au dat uitării sarcinile pe care le-au primit și au lăsat să se facă însămînțările la voia îm­tîmplării și cu întîrziere. Aceasta se datorește în primul rînd faptului că tov. Constantin Taraspanu, președintele sfatului­ popular al comu­nei, nu a controlat de loc felul în care se duce la îndeplinire planul de măsuri și se complace și acum într-o inactivitate intolerabilă. Ce-ar fi să se urnească totuși din­­ co­m mîntărilor pe comună constatăm că ■ ritmul și în special realizările obți­nute pînă în prezent sînt nesatisfăcă­­toare. Din planul de 274 ha. nu se realizase pînă miercuri dimineața de­cît 69 ha, ceea ce reprezintă numai 25 la sută. Aceasta dovedește că măsu­rile pentru impulsionarea însămînțări­­lor din comuna Sănduleni, raionul Tg. Ocna au fost luate cu multă în­­tîrziere. Organele comunale au aștep­tat după cît se vede să fie împinse de la spate de cele raionale. Ne întrebăm: Nu­ se putea oare face această treabă încă de la jumăta­tea lunii septembrie cînd s-a declan­șat campania însămînțărilor ? Totuși, vorba veche: mai bine mai tirziu — decît niciodată, dar să se lucreze cu toate forțele. Planuri... dar numai pe hîîrtie Nu peste tot merg însă lucrurile bine ! Dacă, așa cum am arătat mai înainte, în majoritatea comunelor din raionul Buhuși campania înămîntărilor de toamnă se desfășoară cu succes, mai sînt însă și unele comune care au ră­­m­as mult în urmă. Printre acestea e­­ comuna Gîrleni. Deși suprafața prevă­­zută în plan e mult redusă față de alte localități și au existat toate con­dițiile ca pînă la această dată să fie însămînțată în întregime, totuși în a­­ceastă comună s-a făcut prea puțin. Procentul de 30 la sută în G.A.C. și 50 la sută în sectorul individual, do­vedește cu prisosință acest fapt. Această stare de lucruri se datorește faptului că în comuna Gîrleni nu sînt mobilizate toate forțele capabile să contribuie la indeplinirea planului de însămînțări, nu se duce o susținută muncă politică de lămurire pentru a convinge pe țăranii muncitori de în­semnătatea pe care o are semănatul în timpul indicat de știința agroteh­nică. Cine se scoală dimineața ajunge departe "Cum intri pe meleagurile comunei Sănduleni, raionul Tg. Ocna, constați un fapt deosebit, înconjurat de a­­roare împestrițate, unele cu porumb, ițele fără — arate sau nearate — anul de grîu al ■ G.A.S. Sănduleni se stinde aidoma unui covor verde de­oată frumusețea. Semănat la vreme, griul a răsărit ies­ca peria. Fără să mai stai pe rînduri, îți trece prin minte străvechea h­ală populară: „Cine se scoală di­­nineață, ajunge departe“. Acest pro­­verb se potrivește de minune cu acti­­vitatea desfășurată de harnicul colect­­iv de muncitori, tehnicieni și vigineri­le la G.A.S. Sănduleni, în actuala campanie a însămînțărilor de toamnă. Pregătind din vreme terenul în care urma să se semene griul, recoltînd mai ntîi suprafețele de porumb destinate semănăturilor de toamnă, muncitorii de la această unitate agricolă socia­­ista au reușit să termine la vreme­asămînțările de toamnă. Planul pentru nsămînțarea celor 170 ha. de grîu și 25 ha. de orz a fost realizat în ntregime. Miercuri (8 octombrie) în­treaga brigadă de tractoare lucra la însămînțarea ultimului lot de grîu se­mănat după culturi prășitoare. în munca de însămînțări s-au evi­dențiat tractoriștii atemiști Pavel Ioan, Mihalache Ilie, Manase Romică și co­munistul Nor loan, elev maistru în a­­nul III. Sîrguința muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de la­ această gospodărie agricolă de timp culturile stat de a însămînța la de toamnă, nu este întîmplătoare. E­i au învățat din expe­riența anilor trecuți că semănatul de­vreme este o condiție indispensabilă pentru a obține producție sporită la ha. De pildă, anul trecut, de pe lotul de 40 ha. (suplimentare de plan) se­mănat cu grîu la începutul lunii no­iembrie, au obținut 820 kg. mai pu­țin la hectar față de griul care a fost însămînțat în luna septembrie și în prima jumătate a lunii octombrie, care a dat în medie o recoltă de 1.720 kg. la hectar. Ce argument poate fi mai puternic ca acesta pentru a dovedi însemnăta­tea însămînțării griului și a celorlalte culturi de toamnă în timpul optim? Măsuri bune — luate cu întîrziere . In urma sondajelor făcute în comuna Sănduleni s-a constatat că, atît Co­mitetul de partid c­it și comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal ca răspuns la chemarea­ celor din Buhuși,­­au luat o serie de măsuri menite să ducă la grăbirea ritmului însămînță­rilor de toamnă. Astfel, în satul Verșești, deputații Brînză Constantin și Pavel Constan­tin, împreună cu agentul agricol Ra­du Mihai, miercuri dimineața, mer­geau din casă în casă lămurind ță­ranii muncitori despre importanța în­sămînțărilor griului la vreme. Rezulta­tele nu au întîrziat a se arăta. Iată un mic amănunt care dovedește efica­citatea muncii politice de masă. In urma discuției avute cu deputatul din circumscripția sa, țăranul muncitor Cer­bu­ Simion s-a hotărît să iasă cu plugul pe cîmp chiar a doua zi. Dar,nu nu­mai atît, tov. Cerbu­ Simion a convins și pe feciorul său Costică, că depu­tatul are dreptate, și că amînînd se­mănatul griului cu o săptăm­înă cum era și el de părere la început, n-au decît de­ păgubit. Activitate asemănă­toare desfășoară deputații și comuniș­tii și în celelalte sate ale comunei Sănduleni. Măsurile politico-organizato­­rice luate de organele de partid și de stat din comuna Sănduleni I de a mo­biliza pe țăranii muncitori la executa­rea grabnică a însămînțărilor de toam­nă sînt bune șî ele vor asigura fără discuție succesul campaniei de toamnă, totuși, dacă analizăm situația însă­ fapte­­­ din promisiuni­ le tov. Șerban Vasile, președintele întovărășirii „Congresul ăl I Mea“ din comuna Coțofănești, raionul Adjud, l-am găsit la sfatul popular comunal vorbind la telefon nu știu pentru a cîta oară cu S.M.T. Adjud. — Cum merg însămînțările la în­tovărășirea dv. tov. președinte ? — Nu merg de loc ! — Cum se poate asta ? — Iacă bine. De o săptămîna și ceva am terminat recoltatul celor 30 ha. porumb în locul căruia trebuie să însămînțăm grîu de toamnă. Am cură­țat terenul, am adunat sămînța de la întovărășiți, am selecționat-o, am tra­tat-o și stăm cu ea în saci. — De ce această treabă ? — Pentru că, tot cam de atîta timp, dăm în fiecare zi telefon la S.M.T. Adjud și avem mereu promisiuni că ne trimite un tractor, dar nu știm ce drum ocolit a luat că nici pînă acum n-a sosit la noi. — Aveți contract cu ei ? — Da, și tocmai din această cauză nu am mobilizat pe membrii întovă­rășiți să însămînțeze cu atelajele pro­prii. De altfel numai cîțiva din înto­­vărășiții noștri au atelajele bune de lucru și de aceasta așteptăm tractoa­rele. Am aflat apoi, din discuțiile purtate ca tovarășii de la sfatul popular co­munal că situația întovărășirii din Co­­țofănești este cunoscută și de secția agricolă a sfatului popular raional (respectiv șeful secției, tov. inginer Toader Valeriu), dar care în afara fie promisiunile făcute, nu a luat nici un fel de măsuri concrete. In căzul­ întovărășirii de la Coțofa­nești și a altor unități agricole socia­liste deservite de S.M.T. Adjud trebuie lămurită o problemă. Nu ajunge numă­rul tractoarelor S.M.T.-ului Adjud pen­tru a deservi la timp unități agricole socialiste cu care a încheiat contracte, sau altul este motivul acestei stări de lucruri ? După părerea­ unor tovarăși (chiar din conducerea Direcției regionale a S.M.T.-ulu­i), care merg pe linia cea mai ușoară, cauză ar consta în faptul că, în raport cu necesitățile de mo­ment, adică, numărul mare de unități care solicită să li se execute la timp arătura și­ însămînțările pe suprafețele contractate, numărul tractoarelor nu ar face față. Dacă tovarășii de la S.M.T. Adjud și-ar organiza munca mai bine pe cit se poate în două schimburi, ar face o planificare mai judicioasă a tractoarelor și ar folosi la maximum capacitatea de lucru a acestora, iar tovarășii de la Direcția regională a S.M.T.-ului nu i-ar mai lua în brațe, admițînd justificările lor, starea de fapt de care am vorbit­ mai sus nu ar exi­sta. Cum însă să se poată face față cerințelor dacă, de pildă, în comuna Valea Seacă și Orbeni unele tractoare stau zile întregii așteptînd să se re­colteze ici,a­colo cîte o porțiune de po­rumb și nu sînt dirijate să meargă la unitățile care au curățat de mult terenul așa cum este cazul întovără­șiri de la Coțofănești ? 1 Sau alt fapt. Patru tractoare în comuna Sascut-Tîrg (satul Berești) au stat fără să lucreze timp de cîteva zile. Două din ele s-au defectat sîm­­bătă și nu erau gata reparate nici luni. Cînd au fost ruse în brazdă cele re­parate, s-au defectat celela­te două. Conducerea S.M.T.-ului Adjud, nu in­tervine în toate cazurile de defecțiuni cu operativitatea necesară. Mecanici de sector ca: Ciheorghiu (și mai sînt și alții), nu­ pot fi găsiți zile întregi. Numai ei știu unde umblă și cu ce se ocupă, pentru că după cît se vede foarte multe tractoare stau defecte în brazdă, întrebăm conducerea S.M.T.-ului Adjud: cînd va pune capăt acestor de­fecțiuni? Așteptăm măsuri eficace și nu răspunsuri liniștitoare. în cinstea ZILEI PETROLISTULUI Insuflețite schimburi de onoare în ziua de 5 octombrie a.c. în toate secțiile schelei Moinești s-a muncit în schimb de onoare în cinstea Zilei petrolistului. Așa cum era și de așteptat, la fiecare loc de muncă au fost obținute realizări de seamă. Un exemplu elocvent în această direcție îl constituie secția gaz­e compresoare, unde față de media celorlalte zile, au fost date peste plan 40.000 m.c. gaze, iar față de planul zilei, depășirea este de 212.000 m.c. Colectivul stației dezbenzinare din cadrul acestei secții a produs peste plan­­ zonă gazolină. Dintre secțiile de extracție, cele mai mari realizări au fost obținute de secția a III-a condusă de inginerul Andrei Ion. Printr-o bună organizare a muncii, prin asigurarea brigăzilor cu un program judicios întocmit, cît și prin folosirea la maximum a timpului de lucru, colectivul acestei secții a reușit să extragă peste plan o importantă cantitate de țiței. Brigadă fruntașă pe schelă s-a situat brigad­­a 7-a de extracție condusă de Oprea N. Dintre brig­a­de de intervenție, remarcăm cunoscuta brigadă condusă de Dumitru Zaharechescu, care a redus timpul de inter­venție cu 24 la sută, precum și cea condusă de Const. Purdhel, care a redus timpul de intervenție cu 20,59 la sută. Pe întreaga schelă au fost date trul u,si cantități importante de țiței. IN CLIȘEU. Un aspect din sala compresoarelor — aparținînd de secția gaze-compresoare Moinești. Și-au depășit sarcinile de plan Dacă în trimestrul I și II al aces­tui an, colectivul de muncitori de la sectorul de transporturi al I.F.E.T.-ului Dărmănești și-au­ îndeplinit și depășit sarcinile de plan, în trimestrul III au obținut rezultate și mai de seamă. Astfel la indicele — zone încărcate — planul a fost realizat în proporție de 147,7 la sută iar la tone trans­portate — 140 la sută, realizîndu-se tot­odată o economie la fondul de salarii în valoare de 82.747 lei.­ La obținerea acestor rezultate un aport deosebit l-au adus brigăzile conduse de mecanicii Prundaru Ianuș, Cojocaru Ion, Roman Vasile și mulți alții. Colectivul nostru este hotărît ca și în trimestrul IV al acestui an să obțină rezultate dintre cele mai bune. Acest lucru este dovedit de primul cu care au început lucrul în primele zile­ ale lunii octombrie. A. HIRLEA coresp. La fabrica de țevi din Roman A început rodajul Iin rece al celui de-al doilea cuptor cu vatră rotativă Sub conducerea organizației de par­tid, colectivul de muncitori și tehnicieni de pe șantierul I.C.S.I.M. Roman, muncesc cu un adevărat elan tineresc, pentru ter­minarea la timp a lucrărilor de construcții a fabricii de țevi din Roman. Astfel, de curînd a fost ter­­­minată montarea cuptorului rotativ nr. (primul cuptor dat în folosință a fost cuptorul nr. 2). Vatra cuptorului a intrat în rodaj de 72 ore la rece, sîmbătă 4 octombrie orele 12,00, iar în ziua de 6 octombrie a intrat în rodaj grupul trenului de role de la alimentarea cuptorului. Aruncătorul și transportorul cu lanț, urmează și el a intra în rodaj în următoarele două zile. Imediat ce va fi terminat rodajul la rece, se va trece la încălzirea ve­trei, astfel ca în ultima decadă a lu­nii octombrie a.c. cuptorul rotativ nr. 1 să înceapă rodajul la cald, adică să iasă prima țaglă incandescentă bună pentru perforare. La executarea lucrărilor sus-amintite s-au evidenț­iat în mod deosebit brigada de tineret ,condusă de atemistul Zubrinschi Iosif, precum și mentorii Panțîru Nicolae, Ungureanu Dumitru, Ciomîrtan Tudor, Trofin Mihai și mulți alții. IOAN BOAR­IU coresp. Cu 16 luni înaintea calendarului Odată cu terminarea lucrărilor contabile ce se efectuează la sfîrși­­tul fiecărei luni, există posibilitatea urmăririi realizărilor brigăzilor de abataj și pregătiri, de a vedea care au fost cele mai de sea­mă realizări în luna respectivă. La data de 1 octom­brie minierii din bri­gada de­ abataj condu­să canii de Constantin Mo­au luat cunoș­tință de un fapt îm­bucurător. De la această dată in abatajul nr. 20 al minei „7 Noiem­brie“ in care lucrează brigada, s-a început extracția de cărbune in contul anului 1961, a­­dică cu 16 luni îna­intea calendarului. Rea­­lizînd salarii pînă la 2.000 lei lunar și adu­­cînd o contribuție pre­țioasă la îndeplinirea și depășirea planului de extracție pe mină și pe întreprindere, bravii minieri din brigada lui Constantin Mocanu sînt primii care au pășit pragul celui de al tre­ilea cincinal. Exemplul lor este urmat și de alte bri­găzi de abataj. Printre o brigăzile care au adus contribuție deosebită în depășirea planului minei se numără cele conduse de minerii Gh. Nuni, Ion Nicodim și Neculai Bucur de la mina Asău care în pri­mele 4 zile ale acestei luni și-an­gajamentul depășit an­de a da cărbune mai mult, pe om și schimb. Cele 13 brigăzi de abataj de la această mină care aplică ini­țiativa Aninoasa minerilor de la au obținut împreună cu întregul colectiv de aici un frumos rezultat: prin depășirea cu regulari­tate lună de lună a planului de producție, mina Asău are un a­­vans de producție de 12 zile. Faptele minerilor de la Raliza Leorda, Gálion și au determinat ca și lucreze aceste mine să cu multe zile înaintea calendarului. Datorită destoiniciei minerilor întreprinderea comăneșteni minieră are în prezent un a­­vans de producție de 5 zile. Toate aceste fapte sunt dovada fo­losirii cu pricepere de către mineri a agrega­telor și utilajelor, a timpului de lucru, și ne îndreptățesc a trage concluzia că minerii co­măneșteni își vor ter­mina cu mult timp îna­inte sarcinile de plan anuale. SANDU TRAIAN Festivitate consacrată aniversării reformei învățămîntului Cum este bine știut, anul acesta se sărbătorește a 10-a aniversare de la reforma învățăm­în­tului. De curînd a avut loc la Școala me­die din Tg. .Neamț, o interesantă­­ du­năre pe școală consacrată acestui eve­niment, pria care au participat cadrele didactice și elevii școlii. Despre­­ realizările­­ obținute în do­meniul învățămîntului­ și culturii în cei 10 anii ce au trecut de la aplicarea reformei învățămîntului, a vorbit celor prezenți tov. prof. Grigoriu Mihai. Formația artistică a școlii sub condu­cerea prof. Neculai Avasîlcăi a prezen­tat un frumos program. Festivitatea s-a încheiat cu o reu­niune tovărășească. GH. APOSTOL CONCLUZII — Din constatările făcute cu acest prilej, se vede că chemarea și obiectivele fixate în legătură cu săptămîna record, au avut ecou în majoritatea comunelor și sa­telor regiunii Bacău. Pentru a răspunde acestei che­mări la întrecere, organele de partid și de stat au luat măsuri cu scopul de a se obține un avînt în exe­cutarea însămînțărilor de toamnă, și în multe locali­tăți au avut un efect pozitiv. In raionul Buhuși, de unde a pornit această chemare, patru G.A.C.-uri (din­ Romînia, Cîndești, Costișa și Zănești) au terminat de însămînțat. De asemenea, țăranii muncitori din întovă­­­rășirile agricole care se află în comunele Podoleni, Buhuși, Rediu, au raportat îndeplinirea și depășirea planului de însămînțări. In raionul Tg. Ocna, G.A.S. Sănduleni este fruntașă, întreaga suprafață prevăzută în plan a fost însămînțată. In raionul Adjud, au reușit în aceste zile să obțină succese însemnate întovărășiții din Corbasca, Adjudul Vechi, Păunești și colectiviștii din Ploscuțeni și Găiceana. Aceasta dovedește că a­­­colo unde organele locale de partid și de stat au știut să folosească în mod judicios toate mijloacele pe care le au la îrîdem­înăr, rezultatele bune n-au întîrziat să se arate. Faptele însă — așa cum au fost cunoscute cu aceasta ocazie — ne dezvăluie însă că nu peste tot se mun­­­cește cu aceeași însuflețire. In comunele Valea Rea și Heregiu din raionul Tg. Ocna, viteza zilnică de lucru este foarte redusă. Așa se explică de ce pînă în ziua de 8 octombrie se însămînțase abia 25 la sută din «»«»»•»­•«•••«©••••o«® ®« suprafața planificată. La Homocea (Adjud) deși s-a pregătit suprafața prevăzută în plan, organele respective nu s-au îngrijit să procure întreaga cantitate de să­­mînță ce urmează a fi ridicată de la baza de recepție contra schimb. La Sascut-Sat și Sascut-Tîrg, tractoarele trimise de S.M.T. Adjud s-au defectat și n-au­ lucrat cîteva­ zile. O situație asemănătoare este și la Gîrleni în raionul Buhuși. Lipsurile care mai există în aceste localități sînt o dovadă că nu peste tot organele locale de stat — respectiv comitetele executive ale sfaturilor populare comunale — muncesc cu simț de răspundere pentru terminarea la timp și în bune condițiuni a însămînță­­rilor de toamnă. In întreaga regiune există toate condițiile pentru ca semănatul griului și a orzului de toamnă să se ter­mine în cel mai scurt timp. Porumbul este copt și su­prafețele destinate a fi însămînțate cu grîu pot fi eli­berate fără întîrziere. Atelaje există în număr sufi­cient. Stațiunile de mașini și tractoare au pus la dis­poziție un număr însemnat de mijloace tehnice. Toate aceste posibilități se cer doar a fi folosite cu pricepere, cu stăruință și simț de răspundere pentru a se obține cele mai bune rezultate. Este datoria organelor raio­nale de partid și de stat de a intensifica munca politică de lămurire, activitatea de îndrumare și control, de fie­care zi, pe teren. Timpul re așteaptă. Să lucrăm deci cu avînt pentru a asigura in anul viitor o recoltă îmbelșugată. Actualitatea teatrală .❖ „Arborele genealogic”1 în premiera la Bacău Ca interes deosebit au așteptat iubitorii artei dramatice noul spectru­col al Teatrului de stat din­ Bacău* Aceasta in primul rind pentru că aveau să vadă pe scena noastră încă o piesă din dramaturgia ac­tuală rominească, iar in rândul al doilea pentru că aveau să asiste ta primul mare examen al tinărului co­lectiv artistic ce constituie secția de la Piatra Neamț, a Teatrului de stat din Bacău. Lăsind comentariile asupra piesei cronicarului dramatic, ținem să obser­­vam doar că tinerii artiști s-au des­curcat bine la premieră, dovedind largi posibilități de dezvoltare, dez­văluind spectatorilor talente remarca­bile. Regia artistică a fost semnată de Dinu Iliescu iar decorurile și cos­tumele au fost executate după schi­­țele pictorului Ștefan­­ Georgescu. Din distribuție au făcut parte: Ma­ria Puia Ionescu (Suzana Manea Voinești), Mihai Dogaru (Dragoș), Nicoleta Sonea (Mariana Vardasi), Radu Voicescu (Rene V­ar­dări) Gh. Motoi (Alecu Băleanu), Leopoldina Bălănuță (Dulcy Băleanu), Lucia Mureșan (Laura Ciobanu), Anasta­sia Matache (Maranda) și Vera Lazăr (Aurelia Zamfirescu). Dacă cei ce se ocupă de repara­rea sălii „1 Mai" de la Piatra Neamț merită o critică necruțătoare pentru că n-au dat posibilitatea ti­nerilor actori să se producă in ora­șul de reședință, apoi iubitorii tea­trului din Bacău se pot bucura că au fost ci cei dinții care au vă­­­­zut acest valoros spectacol cu piesa Luciei Demetrius „Arborele genealo­­gic“. C. POTINGA Noutăți la fabrica de postav „Proletarul“ Dintr-o scrisoare primită la redac­ție și semnată de corespondentul no­stru voluntar Gh. Hîncu aflăm că în trimestrul 111 a.c. la fabrica de postav­e „Proletarul“ din Bacău au fost execu­tate de către muncitorii de la com­partimentul mecanic șef, cinci lucrări de inovații și una de mică mecanizar­re. Două dintre inovații se­­ remarcă­ în mod­­ deosebit prin avantajele pe care le prezintă pentru întreprindere. E vorba de opritorul automat de la selfactor (care se află acum în sta­diul de experimentare) și de timbra­rea aburitorului de la secția apreturi. Acesta din urmă se aplică deja, avînd ca rezultat o serioasă ușurare a muncii. Inovația se referă la operațiunea de finisare a stofelor groase pentru pal­toane și constă în adăugarea la „ma­șina de tuns“ a unei așa numite „ca­napele“ speciale prin care circulă a­­burul. Muncitorul, care înainte era ne­­voit să ducă și să aducă de fiecare dată cîte 8-10 bucăți de stofă de la mașina de tuns la cea de aburit și vi­ceversa, poate executa acum în mod simultan, două operațiuni: cea de tun­dere și cea de aburire și periere a stofelor, la aceeași mașină. Tot în decursul trimestrului III s-a făcut instalația unui ascensor electric cu o capacitate de 300 kg., în sec­ția țesătorie. Lucrarea a fost gata îna­inte de termen. Noua instalație, exe­cutată de muncitorii întreprinderii, din fondurile prevăzute pentru mica meca­nizare, asigură transportarea rapidă și în bune condițiuni a sulurilor cu fire de la nevedit, la țesătorie. Ascensorul vechi cu totul nesigur și necorespun­zător pentru această treabă, a fost abandonat. In executarea lucrărilor de in­v­o și de mică mecanizare s-au evit: strungarii Ticu Rusu și Ant.p . lacătușul­u­i Constantin Maier. ȘI M, MÁK

Next