Steagul Roşu, aprilie 1959 (Anul 14, nr. 1923-1948)

1959-04-01 / nr. 1923

Päl. 2-3 55SSS Indicatoare După ce treci — vorba diniacului — "șapte văi și-o vale-adincă" din­spre Podoleni spre Roinini, raionul Buhuși, ieși „la drumul mare" ori la „șușa" cum zic anii. Și se află aci la răspintie niște indicatoare care arată că, pină la Buhuși sunt 8 km, pină La cutare sat:,, atu­ Ei, și?, Indicatoare și nimic alt­­ceva, ca la toate răspintiile de dru­muri / Nu-i chiar așa. Am aflat aci, casă alături de titluri de localități, ca la loc de cinste și cu demnitate de ves­tit punct social-geografic, următoarea indicație: „G.A.C. Goșman —• 5,7 km", scrisă cu­ litere mari, de ire­proșabilă caligrafie. E vorba de co­lectiva din Rom­ini, mai bine zis din Bircu, sat care face parte din comu­na Romini. Iar locului unde se află colectiva i se zice — asta nu știu de ce, — Goșman. Importanța emotivă constă insă in faptul că săgeata in­dicator e inedită și necesară: spre G.A.C. se îndreaptă tot mai multe familii de țărani muncitori cu gos­podărie individuală, deci nu-i impor­tantă pentru drumeț, cit pentru lo­calnici. Era tot atit de firesc dacă pe placa indicatoare s-ar fi scris: spre Belșug (cu „B" mare, deoarece nn gospodăria colectivă belșug se scrie cu majusculă­ 37 km. Nu știu de ce, oprindu-mă căci la răscruce de drumuri și de ginduri, am dezmierdat cu palma, cu privirea și cu sufletul această placă de culoarea muștarului și pe care scria: „Spre G.A.C.... —. 37­ km. La stupină­ ­ Anul trecut, printre stupi, iubit de­­ oameni și albine, trebăluia un moșne­­aguț, Moș Gheorghe Gavril. Se price­pea in bună măsură și-i erau dragi stupii noi aduși „de la București, de la Centrul apicol", cum se lăuda el către toți și mai cu seamă către Curbăt Ion. — Și ce stupii Dacă ai veni la co­lectivă, măi Curbăt, ai avea putin­ța să faci din stupina colectivei la­borator și izvor de aur dulce... Nu vreau să te iau, cum zici tu, cu „propăgănzi“, dar la anul — moșul se referea la anul 1959 — pentru a ob­ține prima miere colectivistă, mai a­­les că rostul albinelor de anul acesta cere noi stupi, va fi nevoie de un om mai priceput decit mine. Nu vreau să-ți ung sufletul cu... miere, dar ca-n orice ramură a colectivei, stu­­păritul e bun... ca sarea în bucate. Anul acesta nu l-am mai aflat la stupină pe moș Gavrilă, ci pe Curbăt, nou colectivist, tare priceput in meș­teșugul apicol. S-a dus moșul la „me­seria lui", la saivan. Curbăt s-a apucat cu toată serio­zitatea de treabă, de parcă ar fi în colectivă de la începutul începutului. Pricepindu-se și la timplărie, el și-a rinduit treburile, in aceste zile de primăvară, in așa fel nncit să poată confecționa noi stupi-model, deoarece, numărul familiilor de albine s-a mă­rit de la 13 la 23. In livadă Gospodăria agricolă colectivă "Fi­­limon Sirbu" din Bircu-sat are și o li­vadă. In zilele acestea il veți intîlni pe Trofin Gh. Nicolae cu ajutoarele sale in are pomicultura la stropit, o­­mizii, la curățatul pomilor. întinde­rea aceasta de aproape 2 hectare cu­prinde pruni, meri ionathani, peri. O bogăție/ Fiind pe-al patrulea an, po­mii vor da anul acesta roade bogate. Știe lucrul acesta și Trofin Gh. Ni­­coale. Și s-a îngrijit din vreme de toate. A rotunjit coroanele pomilor, a împrejmuit toată livada cu­ gard de sirmă și de mărăcini... Și cînd în pomi se va ivi prima dulce constelație a prunelor goldane, și văpăile rotunde ale ionathanilor, Trofin cel de la livadă va spune poate: — Iată... rodiile muncii mele. Ciobanii colectivei Saivanul oilor se află intr-o mar­gine pitorească a satului. In sfîrșit, am dat aici de moș Gavrilă Gh., cel care a fost anul trecut stupar. Moșul se pricepe intr-ale ciobăniei mai mult decit in albinănt. — Omul potrivit la locul potrivit, zice el. Locul lui Curbăt, ca și a fie­cărui sătean din Romini, e in colec­tivă. Și colectiva-i și locul unde iți poți trăi și fructifica talentul. Și m-am convins că moșul, ci­ și ceilalți ciobani ca Gheorghe Neculai și Trofin Vasile îngrijesc cu mult simț de răspundere de sectorul ovin al gospodăriei. Și cu pricepere. Acum moșul, împreună cu aceștia, selecționează mieii. Cele 272 oi se află in perioada de fătare și zi și noapte oamenii de aici stau de veghe. Planul nu trebuie stingherit de nici­ un neajuns. Trebuie oprite pentru prăsilă 150 mieluțe, iar pentru ORACA 30 de miei care vor aduce noi venituri colectivei. Are dreptate Cuptor Stau de vorbă cu socotitorul colec­tivei. Vorbim de cite toate. Cuptor Gh. Constantin n-a visat cindva că el va ajunge să stăpinească treburile contabilicești. Acum le stăpinește. Pentru comunistul Cuptor, fiecare cifră nu e simplă, ci plină de ceea ce numesc oamenii poezie. Pe to­varășul Constantin, colectiva l-a tri­mis 10 luni la Roman, 5 luni la Pan­­ciu, la cursurile de pregătire. Cînd am intrat in sediu l-am a­­flat aplecat asupra registrelor. Mă așteptam să dau de un om cu oche­lari și tip de Arhimede. Cind colo — un om­ vesel, primă­­văratic minuind cifre și iar cifre. — Nu sunt cifre obișnuite, Iată de pildă, fondul de bază al colectivei noastre a crescut de la 19.683 lei au­ era la înființare, la 1.069.399 lei. Și va tot crește. Credeți că un socotitor nu poate vedea decit aceste extreme ? Nu-i a­­devărat. De la cifra începutului și pînă la depășirea milionului, au tre­cut pe sub condeiul meu cifre in care au strălucit vredniciile și împlinirile de visuri ale tuturor colectiviștilor. Eu nu trăiesc numai notarea firească a cifrei, ci și simțămintul participării la dobîndirea ei. "Așa ca să știți, după părerea mea cel mai fericit colectivist, a precizat Cuptor, e socotitorul colectivei. Ci­fre­­le construirii socialismului la sate, la el vin inti­l Are dreptate Cuptor. Mindria­tul e legitimă. Aurel Stanciu La colectiva din Romîni-Buhuși zile de primăvară In grădina de legume a colectivei se lucrează de zor Ca și în alte sectoare de produc­­­­ție ale gospodăriei­­ agricole coliect­­­ive „Tudor Vladimirescu“ din comuna Horia, raionul Roman, în grădina de legume și zarzavaturi munca, acum în jprag de primăvară, se desfășoară din plin. Pămîntul arat de cu toamnă și în­grășat tine cu gunoi de grajd putre­zit face ca arătura de primăvară să fie măruntă și alinată, prielnică plan­telor legumicole. Făcînd o vizită, acum cîteva zile, la gospodăria colectivă am aflat cîte­va din preocupările de sezon ale harnicilor grădinari. Aplicînd în prac­tică învățămintele izvorîte din plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, colectiviștii s-au orientat bine cînd iau hotărît să extindă în anul acesta suprafața de legume și zarzavaturi cu 3 hectare mai mult față de anul trecut. De fapt, cînd au propus acest lucru colectiviștii erau pe deplin lă­muriți că sectorul legumicol le aduce mari venituri atît în întărirea econo­mică a gospodăriei colective, sporind totodată și veniturile lor personale. In anul trecut, de exemplu, de pe suprafața de 5 hectare cultivată cu legume și zarzavaturi la punctul de­numit Dragomirești, colectiviștii au obținut o producție medie de 14.000 kg. varză la hectar și 11.000 kg. ceapă la hectar. In afară de produsele împărțite la ziua­ muzică colectiviștii din comuna Horia au valorificat prin C.C.L. Aprozar-Roman legume și zar­zavaturi în valoare de peste 16.000 lei. Pentru a produce și în acest az, cantități sporite de legume și zar­zavaturi și a putea valorifica vînzînd statului în mod ritmic și la timp toate cantitățile de produse contractate, con­siliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri din vreme pentru a se pregăti tot ce este necesar însămîn­țării legumelor și zarzavaturilor în răsadnițe. In afară de 45 metri pătrați de răsadnițe, care sînt în curs de pre­gătire, grădinarii Mihai Patic, Ion Scurtu și alți­ colectiviști au dat gata 3 tocuri de răsadnițe calde (cu su­prafața de 15 m. p.) C. roșii, ardei și vinete timpurii. Un lucru nou­ pe care în alți ani nu l-au fă­cut, este cultivarea ră­sadurilor în ghivece nu­tritive. După cum se vede și în clișeul de față colectiviștii grădinari răsădesc plantele de roșii timpurii în o parte din cele 5.000 ghivece nu­tritive cît au în plan să folosească în primăvara această. Foto-text C. Stoicescu Contribuie la modernizarea drumurilor La apelul sfatului popular, locui­torii din comuna Pîrgărești raionul Tg. Ocna au hotărît să participe la lucrările de modernizare a șoselei Adjud—Tg. Ocna, ținind cont că a­­ceastă șosea trece nu departe de co­­mună. S-a stabilit ca în cursul anului acesta toți cetățenii comunei să efectue­ze 2500 zile de muncă cu brațele­­­ i 996 zile cu atelajele existente la lu­crările ce se desfășoară. Astfel, în ca­drul planului de contribuție în muncă ei au început să iasă la lucru pentru a efectua diferite transporturi de ba­last, piatră, nisip etc. In timp de 2 săptămîni, pînă la data de 15 m­ar­ie, s-au efectuat 600 zile-muncă cu bra­țele și 210 zile cu atelajele. Un nu­măr de 35 locuitori care au vite au și terminat planul pe anul­­ 1959. S-au transportat circa 700 metri cubi de balast, piatră, nisip, piatră spartă etc. La fel, un număr de 85 locuitori, participînd la încărcat, descărcat și împrăștiat au îndeplinit sarcina pe care au avut-o. Acțiunea continuă și intensitate, țăranii muncitori folosind din plin timpul, ținînd seama că au început și însămînțările. Printre cei care au terminat plantf­ cu ate­ajîii și sînt fruntași se numără tov. Doboș P. Ștefan, Morarii Ailenii Petre, Si­ma Gh. Ștefan, Crîșmaru Ianoș și alții, iar cu brațele au terminat Rotaru A Tereza, Trifan Matilda, Tudoro­iu Elena, Sima Gh. Alexandru, Fărțache P. Ștefan și mulți alții. ANDREI PI­SARU. coresp. I STEÄGYC SÖTfe 20 de ani de la moartea lui A.S. MAKARENKO Se împlinesc 20 de ani de la moar­tea marelui pedagog sovietic Anton Șe­n­­­ionovici Makaren­ko, a cărui activitate multilaterală, dusă timp de aproape 40 de ani, domenii în diferite ale educa­ției, a fost cristali­zată în excepționala sa operă literară și științifică ce a devenit un prețios îndreptar în educa­rea tinerelor gene­rații. Născut la 1 mar­tie 1888 într-o fa­milie de muncitori, A. S. Makarenko își face studiile la școala din Kremen­­ciug, după termina­rea căreia își începe activitatea pedago­gică la școala cu două clase a căilor ferate din Criucovo (Poltava), pentru a continua mai tîrziu la o școală din Dolinsc (Harcov). In tot acest timp, el își adîncește cunoștințele teoretice și practice, iar după mai bine de 10 ani de activitate, nestăvilita lui pasiune de a-și perfec­ționa meșteșugul pedagogic îl determi­nă să redevină elev, de data aceasta al Institutului pedagogic din Pol­tava, pe care-l termină în mod stră­lucit cu medalie de aur. Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie îi deschide lui A. S. Makarenko — ca și tuturor pedagogilor sovietici — perspective nebănuite pentru făuri­rea unui nou sistem de educație. A. S. Makarenko se află de la început alături de revoluție, salutînd cu bucurie primele declarații ale gu­vernului sovietic în legătură cu ca­racterul general și obligator al în­­vățămîntului, cu democratizarea școlii, cu caracterul ei laic, cu atragerea pedagogilor la discutarea tuturor pro­blemelor legate de construirea unei școli de tip nou. In 1920, Departamentul Invățămîn­­tului Public al guvernămîntului din Poltava, îi însărcinează cu organiza­rea și conducerea unei colonii de muncă pentru vagabonzii și delicven­ții minori. Data aceasta marchează pentru Makarenko cea mai însemnată cotitură din viața sa, întrucît de a­­cum încolo el se va consacra operei de reeducare a tinerilor vagabonzi și delicvenți în cunoscutele colonii de muncă „M. Gorki“, „Curiaj“ și „Dzer­­jinschi“, în care și-a făurit sistemul său pedagogic, bazat pe o nouă teo­­­rie a moralei, teoria moralei comu­niste. Succesele strălucite pe care Maka­renko le obține în coloniile conduse de ei, îl determină să urmărească toate laturile și toate domeniile educației multilaterale comuniste —■ în cadrul cărora veriga principală este educa­ția în colectiv, prin colectiv și pen­tru colectiv. El se ocupă și de pro­blemele organizațiilor de copii și ti­neret — comsomol și pionieri —­ ca și de problema educației comuniste în colectivele familiilor sovietice. Pe lîngă excepționala­ sa activitate practică A. S. Makarenko desfășoară și o bogată activitate publicistică și literară. In formarea sa­ ca scriitor, o­­ deosebită importanță au avut sprijinul și îndrumările lui M. Gorki. Paralel cu publicarea continuă articolelor pedagogice în revistele de­­ specialitate, Makarenko începu în 1925 primul­ său roman „Poemul Pe­dagogic“, care apare în 1933. El este urmat de „Cartea pentru părinți“ și apoi de „Steaguri pe turnuri“. Makarenko alege pentru expunerea concepției sale despre educație for­ma de roman sau de nuvelă și schiță, pentru a putea prezenta procesul pe­dagogic în desfășurarea lui. Acest procedeu fusese folosit și de unii gîn­­ditori burghezi progresiști, ca: Rabe­lais în „Gargantua și Pantagruel“, Rousseau în „Emile“, Pestalozzi în „Leonard și Gertruda“ etc. Insă, la nici unul din acești gînditori, dialec­tica dezvoltării procesului educativ nu este mai bine zugrăvită ca la Maka­renko. Marea sa artă constă în fap­tul că a reușit să sintetizeze bogata sa experiență pedagogică într-o formă de o înaltă valoare literară. Cele trei mari opere ale lui Maka­renko, pomenite mai sus, privesc pro­blema esențială a pedagogiei sovie­tice : formarea omului nou, făuritor al societății socialiste și comuniste. Cu­prinzînd cele mai variate do­menii ale educației, sistem­ul peda­­gogic al lui Makarenko con­ține o extraordinară bogăție de fapte și idei călăuzitoare în muncă, de e­­du­cație comunistă a noilor gene­rații. Opera sa — pentru care a fost de­corat cu Ordinul Muncii „Steaua Roșie“ în 1939 — reprezintă în același timp și oglindirea posibilităților imense ce sunt deschise, în condițiile societății socialiste, cel­or ce muncesc pe tă­­rîm­ul educației Comuniste. Carnet cinematografic <XXXXXXXXXXxXX>000000 -0<>0<>0<>0<>>C>0<>00<>0000< Numai o femeie lCinema „Flamura roșie"] Producția studiourilor Defa­ Berlin, realizat în regia lui Carl Balhaus după scenariul lui Erich Ebermayer, filmul „Numai o femeie“ ne prezintă în impresionante imagini artistice viața de muncă și luptă a Luisei Otto Peters, personalitate deosebit de în­semnată din Germania de acum un secol. Luisa Otto Peters este una dintre acele personalități istorice care și-au consacrat viața lup­tei fără preget pen­tru drepturile fe­­­meii. In anul 1860 ea creează Federa­ția femeilor din Ger­mania și editează prima săptămînală publicație pentru femei. Luisa desfă­șoară prin această publicație o vastă campanie de ridi­care a femeilor din starea de cruntă­­, exploatare și des­considerare în care erau ținute în Ger­mania acelor vremi. Filmul „Numai o femeie“ constituie de fapt prezenta­­­rea în esență a , vieții acestei femei, luptătoa" consec­ventă "­....O liber­tate și drepturi so­ciale, luptătoare in­fluențată puternic de evenimentele revoluționare din 1848. întreaga lucrare cinematografică constituie un tablou profund veridic al realităților sociale ale vremii, demas­­cînd concepțiile retrograde despre viață și muncă, dar în același timp constituie o prezentare impresionantă a caracterului eroinei principale. Luisa, această femeie simplă, nu cedează greutăților la care o supune viața. El înfruntă privirile rudelor, și refuză să se căsătorească, după moar­tea tatălui, cu un baron bătrîn și bogat, preferind să muncească. Ea crește repede la școala aspră a vieții. In fabrica cumnatului său cu­noaște viața de exploatare cruntă și de mizerie a muncitorilor, în contrast flagrant cu huzurul în care trăiau pro­prietarii, stăpînii corupți și imo­rali. Impresionantă este dragostea Luisei pentru August Peters, bărbat cu idei progresiste, care va fi un reprezen­tant demn al pre­sei muncitorești, în repetate rînduri ur­mărit și închis de poliția prusacă. Dragostea acestor doi oameni ade­vărați trece prin multe și grele în­cercări prilejuite de diverse situații care dau filmului un evident caracter captivant. Ea își va dovedi însă trăi­nicia, va birui pînă la urmă, oarece ei știu că i „Din moluz și rui­ne, din rădăcini și greșeli se va naște o Germanie mare, unită și independentă. Și, ceea ce nu vom izbuti noi, vor desăvîrși copiii noștri“. Astăzi, țelurile Luisei și ale lui August s-au înfăptuit dar numai în Republica Democrată Germană, ele mai constituie încă o dorință de împlinit în Germania Federală, unde femeia, viața, munca mai sunt încă văzute ca și acum un veac. Fără îndoială însă că într-un viitor nu prea îndepărtat cauza dreaptă a întregului popor ger­man, ce a-șî făuri o patrie unită, liberă, socialista, va învinge. Cei doi tovarășii de viață își vor uni eforturile pen­tru a lupta în nu­mele împlinirii cau­zei drepte a marilor muncii, ca­de­ „Tatăl meu actorul“ (Cinema „Muncitorul") Filmul „Tatăl meu actorul“ con­­­damnă negustoria cu arta, condamnă exploatarea actorilor talentați și cinstiți de către sadicii impresari, condamnă în cele din urmă capitalismul — o­­rînduire în care totul este marfă, pînă și omul cu talentul său. Fiind turnat în condițiile existen­ței capitalismului în R. F. Germană, acest film constituie pentru autorii lui un adevărat act de curaj, deși nu merge direct la demascarea cau­zelor sociale ce duc la marea dramă pe care o trăiește eroul principal — un talentat actor de teatru și ci­nema. Pe scurt iată despre ce este vorba, o talentată actriță ajunge la apo­geul carierei sale; este cunoscută, a­­preciată și marile ei succese permit directorilor de teatru, impresarilor, patronilor să cîștige mult,­ ca niște adevărați proprietari de filme comer­ciale. Marea actriță, care a trecut de tinerețe urcîndu-se cu greu pe treptele artei, nu este căsătorită. Ea desco­peră undeva în provincie un tînăr cu mult, cu foarte mult talent. El se bucură de­ succes, ca și ea. Perechea lor devine celebră. Din dra­goste sinceră se căsătoresc, deși el era cu mult mai tînăr. Curînd au un copil. Anii trec. Viața lor fericită de­curge armonios, fără șocuri, pînă cînd negustorii de artă observă că frumu­sețea marei actrițe nu mai este un obiect de atracție. Talentul ei nu este pus pe primul plan, și chiar ne­glijat. Pentru a lansă o nouă „stea“, o femeie netalentată, dar tînără și fostă „miss Berlin“ deci o frumusețe, care putea fi pentru impresari marfă rentabilă, aceștia caută s-o în­­­lăture pe soția lui Ohlens. Alături de un talent ca Ohlens, o frumusețe ca a tinerei „miss Berlin“, devenea o a­­facere cum nu se putea mai bună... dar și un început de dramă cum nu se putea mai dureroasă pentru soțul Ohlens. La început el se opune. Nu vrea să joaca decît în compania soției sale. Asta le aduce amîndurora a­ Versi­ fca Dinu (continuare in pag. IVȘa) â ,.-A?rast&ősy Micii gospodari Acum cîteva zile, la școala elemen­tară de 7 ani din satul Eisisipdzi, co­­muna Homocea, raionul Adjud, p­nă și elevii din clasele I-a și a 11-mai lucrau alături de cei mai mări cei. Deși se află în vacanță, elevii intre care mulți pionieri, dovedindu-și spi­­­ritul gospodăresc, au răspuns­­ che­m­ăr­ii lansate de organizația UTM ai comunei prin participarea nativă la acțiunea de înfrumusețare a comunei/ a locului de muncă. Așa că o parti dintre elevi curățau șanțul șoselei, iar alte grupuri săpau în livadă și pe viitorul lot experimental al ș’­­­tii.­Pînă la prînz ei au executat toatei lucrările de livadă, au făcut nume­­­roase ronduri pentru flori pe aleea de intrare a școlii. Toți drumeții se minunau de vred­­nicia școlarilor. Printre cei mai bați­nici se aflau Mitrofan Măricel și Burlă Romița dintr-a șaptea, Pavel Paulina dintr-a cincea și Spulber Mare gazetă din clasa a VI-a, elevi care cu cîteva zile în urmă, participînd la concursul de gimnastică desfășurat în sala căminului cultural din Homocea^ au repurtat succese care le-au > prilejul tinerilor gimnăști ai școlii din­ Lespezi să fie clasați pentru Cif­riciu parea la faza pe raion. Așa că școlarii afirmau cu legitimă certitudine: „Nu numai că facem ca școală să fie un loc în care să u­nească ordinea și curățenia, dar ne­­ fortificăm puterile pentru a ne prezi­zenta și la faza regională a gimnașt­tilor, pe măsură posibilităților și en­­tuziasmului nostru“. Elevii școlii din Homocea au făgăn­duit ca în timpul vacanței să-și aji­n­te și părinții la muncile cîmpului. A,.­dS. GRIGORA$ PUBLICITATE TEATRUL DE STAT Pînă la data de 3 apriie a. c. toate surorile de Cruce Roșie, absolvente­i școlii de surori de Cruce Roșie cu durata școlarizării de­­ 18 luni, se vor­ prezenta la unitățile sanitare unde sînt încadrate pentru a fi luate în evidență. Surorile care sînt salariate în uni­­tățile cooperatiste sau alte instituții și întreprinderi, deținînd alte munci, precum și cele neîncadrate­­ casn­iej să se prezinte la sediul C. R. din str I. V. Stalin nr. 63 oraș Bacău. ^▼ [UNK] [UNK] [UNK]U­TTVTTVTVyT COOPERATIVA MUNCA ȘI ARTA­­ IGIENA' anunță DESCHIDEREA UNUI LOCAL DE FRIZERIE ȘI COAFURA IN STRA­DA MIHAI VITEAZUL Nr. 12, (LINGĂ AUTO­GARA, PESTE DRUM DE BUFETUL „RAPID“) LOCALUL 1 ESTE CU­RAT, BINE ÎNTREȚINUT ȘI INZESTRAT CU UTL *,AJ NOU.­DESERVIREA IREPRO­ȘABILA­.*« VTV77 ! RACCPJ _ prezintă miercuri 1 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Joi 2 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Vineri 3 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Simbătă 4 aprilie orele 16,30 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Simbătă 4 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isari MCA' DORIȚI SA AVEȚI CARTEA PREFERATA­ LA DOMICILIU . ADRESAJI-VA PRINTR-O CARTE POȘTALĂ ANUNȚURI / COMITETUR­I TEATRUL DE STAT BACAU Achiziționează manechine pen­tr­ croitorie, de damă și bărbătești, i­­nfirmații la Teatrul de Stat Bacău, str. Guttemberg nr. 7. DIRECȚIA STAȚIUNII BALNEO-CLIMATERICE SLANICE MOLDOVA Angajează Ji Șef serviciu plan 1 Contabil financiar­­ .1 Soră medicală 1 Laborant 2 Surori fizioterapie. Condițiile ce trebuie să le în­te­nească solicitanții pentru postu de mai sus sînt cele prevăzute HCM 1365/1957. Direcția stațiunii asigură când­ avantajoase de cazare și masă. CITIȚI și răspîndiți ziarul „Steagul roșu organ al Comitetului regional al P. M. R. și al Sfatului popular regional Bacau <^‹><Я 0Е><Я<ЯЙ XЕ<>ЙЯЙЯЙЯЙ XXX>ЯX>Q<ЯЙО<^i COMITETUL CENTRAL U.T.M., MINISTERUL ÎNVĂȚAMINTULUI ȘI CUL­TURII, UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI organizează în cinstea celui de-al xil-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Viena un concurs pentru următoarele genuri de artă: — Pictură, sculptură, grafică, artă populară și artă aplicată. Tematicil«e«. lucrărilor trebuie să fie inspirată din viața nouă a tineretului din țara noastră^HHH La acest concurs pot participa creatori populari, exclusiv cu lucrări artistHHBj Lee din domeniul artei populare și aplicate: textile, ceramică, sticlă, lemn, piele, os, metal etc. Vor fi acordate următoarele premii : PICTURA «RAF­ICA ■ Un premiu I a 8.000 lei Un premiu I a 4.000 LEI Un premiu II a 5.000 lei Două premii II a 2.500 leif. Două premii III a 3.000 lei Două premii III a 1.500 lei^HBH •1 mențiuni a 1.500 lei 4 mențiuni a 1.000 lei H ARTA POPUL­ARA ȘI APLICATA SCULPTURA CERAMICĂ,­­TEXTILE, LEMN, Un premiu­­ I a 8.000 lei METAL1, STICLA ETC. ” Un premiu II a 5.000 lei Un premiu I­ a 2.500 lei Un premiu III a 3.000 lei Două premii II a 2.000 lei 4 mențiuni a 1.500 lei Trei premii III a 4.000 le­­i mențiuni a 700 lei­­(

Next