Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 14, nr. 2104-2128)

1959-11-01 / nr. 2104

Pag- 2-a Să dezvoltăm creșterea oilor cu lină fină și semifină prenara C.C. al­ P.M.R din noiem­brie 1958 a l­asat­ ca sarcină să fie luate toate măsurile în scopul creșterii septetului de oi și îmbunătă­țirii raselor, astfel ca în viitorii ■’ 3—4‘ ani numărul oilor cu lînă fină și se­­mifină să ajungă la circa 50 la sută din totalul efectivului ovin. In­ducerea la îndeplinire a acestei sarcini, o contribuție de seamă poate și trebuie s-o aducă și regiunea Bacău. Analizînd condițiile existente, în regiunea noastră conferința regionala de partid a stabilit că se pot crește oi cu lînă fină și semifină în raioa­nele Adj­ud și Ze­letín, precum și în unele comune din raionul Tg. Ocna, la sud de zonele de creștere a oile țurcane negre și karakul. In lumina acestor sarcini a fost or­ganizată la Adjud, de către Secția a­­gricolă a sfatului popular regional în colaborare cu­ A.S.I.T., o consfătuire la care au luat­ parte medici veterinarii ingineri zootehniști, tehnicienii zoovo­­terinari de la circumscripții și co­mune și președinți ai G.A.C. din raioa­nele Adjud și Zeletin. Din referatu­l prezentat de tovarășul O. Fiaman, șe­ful serviciului zooveteri­­nar din cadrul Secției agricole regio­nale a reieșit faptul că în raioanele Adjud și Zeletin și în multe comune din raionul Tg. Ocna se poate extinde mult creșterea oilor cu lînă fină și semifină, astfel ca pînă în 1960 să avem cel puțin 15 la sută din efectiv ameliorat, iar pînă în 1965 să avem cel puțin 50 la sută din oi cil lînă fină și semifină. în regiune avem nuclee de oi ti­gaie, spancă și merinos, ceea ce ne dovedește că­ aceste oii se pot crește în condițiuni bune. Astfel, la G.A.S. Dămienești sînt peste 2.000 oi țigăi, în Adjud — peste 100 oi rasa spancă și merinol, iar în comunele Bogdă­­nești, Grozești, Hîrja și Cașin, raio­nul Tg. Ocna, peste 3.000 oi țigăi,, va­rietate de munte. De asemenea, în comunele Podu­ Turcului, Fătăciuni și altele, din raionul Zeletin într­­nd un număr important de oi țigăi. Creșterea oilor cu lînă fină și semi­fină este deosebit de rentabilă, atît prin calitatea și cantitatea sporită de lînă cit și prin producția mărită de carne și lapte. Tabelul de mai sus a permis tovarăși­lor participanți la consfătuire să a­­nalizeze în mod comparativ veniturile ce le aduce în cursul unui an oaie din rasa țurcană și una din rasa o țigaie. Cum putem realiză ameliorarea ra­selor țurcane existente? In primul rînd este necesar să încrucișăm oile cu lînă groasă (țurcane) cu berbeci din rasele de oi cu lînă fină și semifină din stațiunile de montă sau prin însă­­mînțări artificale. In comunele su­puse acțiunii de oigaizare și mem­no­zare,, îndată ce s-a acoperit necesarul de Berbeci din rasele amelioratoare se vor elimina prin castrare toți ber­becii din alte rase. In această acțiune trebuie executată o selecție severă, asigurîndu-se în a­­celași timp o hrană cît mai bună reproducătorilor, pentru a asigura pro­ducții cît mai mari. Chiar din acest an în regiunea noastră avem condiții să supunem ne­ însemnări pe marginea lucrărilor consfătuirii ce a avut loc la Adjud 3©»0®©5©8Ci««®8©SG©a&3<5®S<S-'3> funii de ameliorare un număr de 15.000 oi în raionul Adjud, 10.000 oi în raionul Zeletin, 4.000 oi în raio­nul Tg. Ocna și circa 4.000 oi în gospodăriile agricole de stat, folosin­du-se în acest scop cei 20 berbeci merinoi și cei peste 350 berbeci țigăi aflați în stațiunile de montă comunale. In următorii ani acțiunea va fi extinsă asupra întregului efectiv de oi din raioanele Adjud și Zeletin, precum și în cele 4 comune din raionul Tg. Ocna, cuprinzîndu-se în procesul de ameliorare un număr de 70.000 d­ mame. De asemenea, producția glo­bală de lînă fină și semifină va trebui să crească de la 19 tone crt în perspectivă. In referatul prezentat, în continuarea consfătuirii tovarășul inginer zooteh­nist L. B­aciu, s-a ocupat de acțiunea de însămînțări artificiale, mijloc rapid de îmbunătățire calitativă a ovinelor. Din punct de vedere zootehnic , a arătat referentul, prin­ folosirea aces­tei metode se suplinește lipsa de re­producători. Prin numărul mare de oi însămînțate artificial se grăbește acțiu­nea de ameliorare a oilor din regiu­nea noastră și se valorifică judicios reproducătorii. In afară de aceasta, insămînțarea artificială constituie și un mijloc de combatere a sterilității și a bolilor ce se transmit prin montă naturală. Așadar, însă­mînțarea artifi­cială a ovinelor constituie o metodă practică și economică de reproducție, care d­ă rezultate bune, dacă­ este a­­sociată bineînțeles cu celelalte măsuri zootehnice ca: alimentație, îngrijire, în­treținere și selecție. Condiții avem, ele trebuie însă folosite la maximum. In momentul de față în regiunea Ba­cău funcționează 102 stațiuni de însă­mînțări artificiale. Pe marginea referatelor s-au purtat apoi discuții. Tovarășii P. Ion Anghe­­luță, președintele gospodăriei agricole colective din Frumușelu, raionul Ze­­letin, C. Pascu, agent veterinar din comuna Boghești, Iorgu Mihăilescu din comuna Ursa, medicul veterinar M­. corețki de la circumscripția Ho­r­ocea, raionul Adjud, inginerul zootehnist Mircea Mohan de la centrul de selec­ție .Răcăciuni și alții, au dezbătut nu­meroase probleme privind dezvoltarea creșterii oilor cu lînă fină , și semi­fină, sporirea producției, asigurarea bazei furajere, organizarea selecției și însămînțărilor artificiale etc. De ase­menea, au fost scoase la iveală și unele lipsuri ce s-au manifestat în această direcție. Din partea Direcției generale a or­ganizării producției animaliere din Mi­nisterul Agriculturii și Silviculturii tovarășii inginer G. Bistriceanu și in­giner Gh. Posea au­ făcut prețioase recomandări privind dezvoltarea crește­rii oilor cu lînă fină și semifină în raioanele amintite. Consfătuirea, a adoptat un plan con­cret de măsuri menit să traducă în viață sarcinile trasate în­ această di­recție. După consfătuire, participanții au vizitat stațiunea de însămînțări arti­ficiale din raionul Adjud,­ care desfă­șoară o rodnică activitate în direcția ameliorării raselor de oi țurcane. . Ing. M. AVRAM La oaia țureană La oaia \igaie PRODUSELE OBȚINUTE . Valoarea Canti- Valoarea ÎNTR-UN AN ;Ctoa^a --------------­ tatea -----------­kg. £~ totală kg. ^ totală Lină 1,800 28 50 2,2 69 152 Brînză 10 10 100 11 10 110 Pielicică 1 buc. 70 70 1 buc. 80 80 Carne de mieii 3 8 24 3 8 24 TOTAL LEI 1 244 366 ­n- Pricepere, dragoste și entuziasm L.r A.— A­. A— Lra in ziua de 4 noiembrie 1958, cind Petru Tremurici, un tinăr de vreo 23 de ani, înalt, cu umeri pu­ternici , și privirea ageră s-a pre­zentat pe șantierul 3 Săvinești. El a venit pe acest șantier pentru a lucra ca fierar-betonist, meserii pe care o stăpînește cu multă sigu­ranță. Aceasta pentru că Petru a indrăgit-o de la început, de acum 6 ani cind a venit din satul lui de prin împrejurimile Botoșaniului și s-a angajat ca muncitor necalificat pe unul din șantierele din Roman. Nu mult după venirea sa pe acest șantier s-a născut în sufletul lui dorința de a deveni fierar-betonist. Repartizat să lucreze intr-o brigadă de fierari-betoniști iscusiți, invățind cu sirguință din experiența lor prac­tică și studiind diferite manuale ce redau tainele acestei meserii, reușit în scurt timp să se califice.­­ De atunci Petru a lucrat ca mun­citor Calificat pe 3 șantiere, unde in urma rezultatelor obținute i s-au adus numai cuvinte de laudă. Și iată-l acum venit și la Săvinești pentru a contribui la construirea a­­cestei mari uzine. Aici a fost repartizat să lucreze intr-o brigadă de fierari-betoniști. In colectivul brigăzii a găsit tovarăși de muncă tineri ca și ei, plini de entuziasm ca: loan Stănilă, Ilie Feraru, Aurel Diniță, loan Filip și alții. Unii din ei ii erau cunoscuți lui Petru. Lu­craseră împreună la executarea ar­măturii, pentru fundația de beton a uzinei de la Stejaru. Tinărul fierar-betonist a dovedit și la Săvinești, chiar de la început, hărnicie și pricepere in activitatea sa. Pentru faptele lui in­ luna mai a.c., colectivul i-a încredințat mun­ca de responsabil al brigăzii. Noua sarcină a trezit in conștiința lui Petru dorința ca brigada să devină una din brigăzile fruntașe de pe­­ șantier. El a găsit sprijin in tova­rășii săi de muncă cu care a discu­tat in consfătuirile de producție unde s-au angajat ca brigada lor să pună capăt risipei de fier-beton și să dea lucru de calitate. Angaja­mentul a fost adus la cunoștința or­ganizației de partid cât și a condu­cerii șantierului. Cuvintul dat a însuflețit pe tine­rii fierari­ betoniști care printr-o or­ganizare bună a muncii și-au spo­rit eforturile zi de zi folosind în­treg elanul și entuziasmul lor tine­resc. Muncind cu sirguință sub lo­zinca „Să economisim fiecare zil­nic cite 13 lei prin folosirea fie­­rului-beton recuperat", brigada a obținut succese demne de lauda. Incepind din luna mai toată de cind Petra a fost ales responsabil, brigada și-a depășit norma de pro­ducție in fiecare lună cu 13—22 pro­cente. Cu multă chibzuință s-a fo­losit in această perioadă și fierul beton. Toate cupoanele rămase din bare care mai înainte erau predate la D.C.A., tinerii le-au sudat cap la cap și le-au folosit la armătura fundațiilor de mașini, a grinzilor, planșeelor etc. Tot cu material eco­nomisit de brigadă s-au executat și 600 metri pătrați de armătură la fundația de pardoseală. Succesele obținute de brigada ti­nerilor fierari-betoniști condusă de atemistul Petru Tremurici au făcut ca ea să devină o brigadă cu care întregul șantier se mindrește. In același timp ele au constituit o în­semnată contribuție la realizările șantierului 3 Săvinești, care și-a în­deplinit planul anual de producție ș­i 9 luni, obținând totodată și im­portante economii. 1. NICULAES 1 v—v ■»■'P’« “V—V—V’V STEAGUL ROȘU In ajutorul caselor raionale de cultură ȘTAFETELE CULTURALE CU CIRCUIT (tur-retur) Brigada artistică de agitație împreu­nă cu alte forme de activitate culturală poate să contribuie la crearea de noi­­ unități agricole socialiste, precum și la consolidarea economico-organizato­­rică a celor existente. Lucru explicabil. Spectacolul de bri­gadă încadrîndu-se în familia largă a manifestărilor de artă, acționează a­­supra țărănimii muncitoare prin ima­gini artistice care au capacitatea de a emoționa și a convinge. Aceasta cu atît mai mult cu cit faptele de viață popularizate reflectă realitățile dintr-o anumită localitate ceea ce nu poate să nu suscite într-o mare măsură in­teresul țăranilor muncitori. Că între realizările economice și ac­tivitatea brigăzilor artistice de agita­ție există o corelație, faptul ne este dovedit și de următoarea constatare: In raioanele Roman, P. Neamț, Tg. Neamț unde s-au obținut rezultate mai bune în transformarea socialistă a a­­griculturii, activează 38 la sută din totalul brigăzilor artistice de agitație­­ sătești din regiune. In raioanele Moi­­nești, Tg. Ocna, unde lucrările stau mai slab pe frontul construcției socia­liste în agricultură, activează nesatis­făcător și brigăzile artistice de agi­tație. Este deci evident că numărîndu-se printre factorii de influențare ideolo­gică, brigada artistică de agitație nu poate și nu trebuie să lipsească din nici o comună. Pe linia realizării unui asemenea deziderat, Casele raionale de cultură trebuie să organizeze ștafete artistice cu circuit tur-retur, care reprezintă un schimb de experiență îndelungat folositor între căminele culturale. Ac­și­uiunea va trebui să se desfășoare sub lozinca: „Nici o comună fără brigadă artistică de agitație“. Traseele ștafetei trebuie alese ast­fel încît să coincidă cu centrele me­todice din raion. Ștafetele pleacă din comunele extremități ale celor 3, 4, 5, etc. trasee. Brigăzile artistice de a­­gitație din ultimele comune înveci­nate centrului de raion, aduc mesa­jul în cadrul unui festival artistic, desfășurat în sala Casei raionale de cultură. Cu acest prilej celor 3, 4, 5, etc. brigăzi artistice de agitație li se înmînează un nou mesaj pentru a fi transmis din comună în comună pe aceleași trasee. Acest fel de organizare a ștafetei determină permanentizarea pentru perioadă mai îndelungată a activității­­ artistice, dublează numărul schimbu­rilor de experiență între brigăzile ar­tistice de agitație (fiecare cămin cul­tural reîntorcînd vizita căminului cul­tural din comuna învecinată care a transmis în prima etapă mesajul). Este de la sine înțeles că mesajele precum și conținutul programelor de brigadă artistică de agitație care pot fi închinate unor sărbători de seamă ale poporului nostru, trebuie să mili­teze pentru transformarea socialistă a agriculturii. Casele raionale de cultură vor tre­bui să treacă de îndată la organizarea unor asemenea ștafete, ceea ce după părerea noastră, va contribui la în­mulțirea numărului de brigăzi artis­tice de agitație și îmbunătățirea ac­tivității cultural-educative. DESPRE ÎNNOITORII TEHNICI! Mișcarea de inovații și raționalizări an de an in întreprinderile de foraj moineștene cunoaște o dezvolatre tot mai accentuată și acest lucru nu se datorește întimplării. El are la bază munca plină de perseverență a cabi­netelor tehnice pentru a atrage in ca­drul lor cît mai mulți muncitori, in­gineri și tehnicieni. Cu grijă li se ex­plică apoi sarcinile ce le revin celor ce activează in cercurile ASIT și ca­binetele tehnice. La locurile lor de muncă ei studia­ză cu atenție căile in stare să ducă la descoperirea noului. Și nu rare sint cazurile cind plini de fericire murmu­ră : „am găsit". Astăzi în întreprinderile de foraj activează zeci de inovatori. In cins­tea „Zilei petrolistului“ ei și-au inten­sificat activitatea. Acest lucru a dus și la creșterea numărului de inovații. De la 6 octombrie 1958 și pînă la 6 octombrie 1959 la Trustul de foraj Moinești s-au înregistrat 56 de ino­vații. Dintre ele 40 s-au aplicat si nu­mai 9 au fost respinse. E un succes care merită din plin scos in evidență. Toate inovațiile aduc economii trus­tului în valoare de 229.276 de tei, Iață de ce inovatorilor și raționaliza­­torilor li s-au plătit drept recompensă suma de 33.906 lei. O merită pe bună dreptate. Și acum iată citeva din inovațiile cele mai de seamă. Să nu credeți că au fost realizate cu ușurință. Ele au cerut multă muncă, multă gândire. Să vorbim despre aceea propusă de tov. C. Gheorghe și Costea Puiu, me­canici la Atelierul baza tabulară Moi­nești. Este vorba despre recondiționar­ea rotoarelor de ambreiaj UZTM. Inova­ția aduce trustului economii in va­loare de 34.416 lei, iar inovatorii au primit drept primă suma de 3.350 de lei. Ce i-au determinat pe acești harnici muncitori să realizeze o asemenea perfecționare tehnică ? Consumul mare de materiale, faptul că deseori mo­toarele AZTM se defectau. Zile de-a rindul au stat și au cercetat rotoarele. Și intr-o zi au descoperit calea pentru a se face mai bune, mai trainice. Ino­vația lor a fost experimentată și a dat roadele scontate. Dar ca Gheorghe Constantin și Cos­tea Puiu mai sunt și alți inovatori. De pildă este Mihai Voiculeț. N-ai zice că acest om are întotdeauna capul frămintat de ginduri. Figura lui e ve­selă și întotdeauna e bun de glumă. Dar aceste aparențe înșeală pe cei care nu-l cunosc bine pe maistrul tur list Mihai Voiculeț. Acesta este un cercetător neobosit. Totdeauna vrea să facă ceva deosebit și de fiecare dată reușește. S-a gîndit de pildă cum să înlocuiască cușca Orlov din lemn de la turlele din fier. A metalice de foraj cu alta făcut citeva schițe. Nu i-au reușit. S-a apucat de altele. A mai studiat vechiul sistem al cuștii. Și pînă la urmă a realizat această perfecționare tehnică. Cușca lui e mai trainică și in plus educe economii. Pină la sfirșitul anului cu ajutorul ei turstul va realiza economii în valoare de 33.759 de lei. De aceea inovatorul a fost răsplătit cu premiul de 3.317 lei. Am prezentat cițiva din inovatorii din Moinesti. Dar ca ei, așa după cum am mai spus, sunt mulți De fapt nu există nici un muncitor sau tehnician din cadrul trustului care să nu se gindească in fiecare zi ce să facă pen­tru a munci mai bine, mai repede și mai ușor. D. GHEORGHE M * fir. 2104 "(3583) Steagul de producție își păstrează reședința Cînd lucrătorii de la T.A.P.L. Pia­tra Neamț au primit steagul de frun­tași pe țară pentru activitatea bună desfășurată în semestrul 11 1958 cu acest prilej, în sala Casei de cultură a sindicatelor s-au putut auzi glasuri care spuneau că acest steag — sim­bol al unei activități rodnice — va fi menținut și pe mai departe. Și iată că din nou zilele trecute în aceeași sală colectivul de muncă al T. A. P. L. Piatra Neamț, fi­del angajamentelor luate — a sărbă­torit evenimentul cîștigării pentru a doua oară a steagului de unitate frun­tașă pe țară. Cu cîteva minute înainte de înce­perea festivității l-am rugat pa tov. Iosif Inchelzon, directorul T.A.P.L. să împărtășească cititorilor care au fost factorii mai importanți ce au contri­buit la dobîndirea acestui succes. Iată ce ne-a declarat: — Ar fi multe de spus în această privință. Un lucru însă este clar: munca nu a fost deloc ușoară mai ales că și angajamentele au fost mari. Dar în toate acțiunile noastre am fost sprijiniți de Comitetul orășe­nesc de partid și de către Sfatul popu­lar al orașului P. Neamț. Sub în­drumarea organizației de partid din unitatea noastră, comitetul de insti­tuție și organizația de U.T.M. au in­tensificat munca de educare a sala­riaților punînd ca principal obiectiv buna deservire a oamenilor muncii, respect față de consumatori și apăra­rea avutului obștesc. Hotărîrile partidului și guvernului — ne-a spus tov. Inchelzon — pri­vind îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor ce muncesc ne-au orientat în­treaga noastră activitate. In ceea ce privește factorii mai însemnați care au contribuit la obținerea steagului aș putea să-i amintesc pe următorii: s-a făcut o aprovizionare abundentă a unităților cu variate sortimente de mărfuri și în special cu preparate pro­prii produse în laboratoarele trustului. A fost extinsă rețeaua de deservire prin noi unități cum ar fi restauran­tul lacto-vegetarian, chioșcuri de răco­ritoare, tonete, unități sezoniere, orga­nizarea de expoziții cu vînzare a pro­duselor proprii de cofetărie și bucătă­rie etc. Vreau să adaug că prezentarea măr­furilor, curățenia, a fost corespunză­toare în majoritatea unităților. De a­­semenea, conducerea trustului s-a o­­rientat spre folosirea la maximum a­ mijloacelor de transport proprii; apro­vizionarea s-a făcut de la furnizori locali și de la surse cît mai apro­piate, ceea ce a contribuit la reduce­rea cu mult a cheltuielilor de circula­ție a mărfurilor, obținîndu-se o econo­mie în primul semestru al anului a­­cesta, de aproape 200.000 lei. Prin poziția lor, prin felul cum au muncit lucrătorii noștri în această perioadă, toate unitățile noastre au fost rentab­bile. De altfel, toată strădania se oglindește în felul cum au fost rea­lizați indicii de plan pe semestrul I a. c. Astfel, planul de aprovizionare a fost realizat în proporție de 107,2 la sută, iar cel de desfacere a fost depășit cu 0,2 procente. La obține­rea acestor realizări au contribuit în mod deosebit tovarășii M. Ignat, V. Ta­­palagă, Aurel Herșcovici, D. Bălu­ț și alții, care datorită conștiinciozității cu care muncesc sunt un exemplu demn de urmat. * In prezența a numeroși participanți tov. I. Inchelzon a prezentat darea de seamă privind activitatea desfășu­rată de T.A.P.L. pe primul semestru al anului 1959. Tov. Luiza Tușai dinn partea C.C. al Sindicatului Comerț a felicitat colectivul Trustului alimen­tației publice din P. Neamț și în aplauzele tuturor a predat steagul pentru a-l păstra mai departe. Numeroși lucrători și-au exprimat bu­­curia pentru victoria ce o sărbătoresc și s-au angajat în același timp să muncească mai bine pentru menține­rea steagului de producție și pe se­mestrul II al anului 1959. După adunare a urmat un­ frumos program artistic. I. BERENSTEIFȚ 1 Moinești funcționea­ 1 școală profesională scenici petrol-chimie _­re 217 fii ai pe­­roliștilor se pregătesc să devină muncitori son­dori. Fotoreporterul nostru i-a surprins pe elevii din anul I B la o oră de meditație. Elevii din a­­ceastă clasă vor deve­ni mecanici de pomne­­compresoare. Di­ experiența noastră sn manca h­ iospodărire și fi­rumusețare a fiiilor Una din importantele acțiuni de masă care contribuie mult la ridica­rea nivelului economic-gospodăresc și social-cultural al comunelor și sate­lor patriei noastre, o constituie con­tribuția voluntară a locuitorilor, ex­presie vie a voinței maselor de a păși mereu înainte. Atrasă la conducerea treburilor ob­ștești și de stat, țărănimea muncitoare din raionul Adjud în cei 6 ani de aplicare a contribuției voluntare, realizat noi și însemnate succese pe­­ linia continuă a gospodăririi și în­frumusețării comunelor. Nu există că­tun de pe întreg cuprinsul raionului unde să nu se fi produs schimbări profunde prin ridicarea de noi școli, cămine culturale, săli de clasă, poduri și cișmele, electrificări și radioficări­­­te. în­lăturîndu-se astfel pentru tot­­ă vina urmele negre ale trecutului. O atribuția voluntară aplicată pe a­­ni­i 1959 în raionul Adjud, a consti­tuit o largă afirmare a maselor de a-și gospodări și înfrumuseța satele prin contribuția lor în muncă, price­pere și mijloace bănești. Cu deose­bire de anii precedenți, în anul a­­cesta s-au­ votat lucrări mult mai mari și mai multe, necesitînd în felul acesta o contribuție bănească mai valoroasă și în același timp o răs­pundere mult mai accentuată a sfatu­rilor populare comunale. In cele 38 adunări populare ce au fost organizate pe sate în primăvara anului curent s-au votat 117 lucrări, din care 12 școli și cămine culturale noi, 20 lucrări de construcții rămase neterminate din anii precedenți, pre­cum și alte reparații la școli, cămine culturale, dispensare medicale etc. Pe lingă acestea s-au stabilit a se exe­cuta 5 cișmele sau fîntîni, 4 poduri, 5 magazii din lemn la școli și că­mine culturale, garduri și acoperișuri la școli și cămine culturale, canali­zări și radioficarea a 6 sate, precum și electrificarea a 9 sate. Pentru toate aceste lucrări s-a stabilit și votat în adunările popu­lare un debit total de 1.806.922 lei dintre care 645.049 lei pentru con­strucțiile prevăzute în baza H.G.M. 300, iar 1.161.873 lei pentru electri­ficarea satelor conform H.C­ M., 299. Avînd experiența anilor trecuți, co­mitetul executiv al sfatului popular raional, a luat din timp o serie de măsuri tehnice și organizatorice de masă, în scopul de a mobiliza toate forțele raionului la executarea con­strucțiilor într-un timp optim și în­casarea debitelor în ritmul lucrărilor. Astfel, la data de 15 octombrie 1959, întregul debit pe raion privind H.C.M. 300 a fost îndeplinit în proporție de 101,1 la sută. Acest succes a fost posibil prin faptul că sfaturile popu­lare, comunale au fost pătrunse de importanța contribuției voluntare, că au antrenat în aceste acțiuni oameni de nădejde, dornici de a-și vedea satele lor tot mai frumoase și mai bine gospodărite. Chemarea la întrecerea patriotică lansată imediat după adunările popu­lare de către Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Tătărăști, cît și celelalte două chemări ale co­munelor Ploscuțeni și Orbeni în cins­tea zilelor de 23 August și 7 Noiem­brie au mobilizat țărănimea noastră muncitoare la înfăptuirea de noi con­strucții de folos obștesc. Ședințele comitetului executiv al sfatului popular raional organizate în comune cu participarea tuturor preșe­dinților și secretarilor sfaturilor popu­lare din raion au fost o adevărată școală în munca sfaturilor populare. Metodele noi folosite de comitetele executive au fost primite cu deosebit interes de majoritatea lucrătorilor din conducerea aparatului de stat. Astfel, s-a reușit ca în comuna Tătărăști să se îndeplinească planul anual la în­casările din contribuția voluntară încă de la 30 aprilie a. c., iar la 5 mai a. c. comuna Corbasca i-a urmat exemplul, ca mai apoi, alte 9 comune să raporteze în cinstea zilei de 23 Au­gust a. c. îndeplinirea planului de încasări la contribuția voluntară votată pentru anul acesta. La aceste realizări de seamă au contribuit și foile volante sau buletinele informative trimise lunar de comitetul executiv al sfatului popu­lar raional, în toate comunele, unde se arătau procentele realizate pe fie­care comună cît și o serie de me­tode bune folosite de unele comitete executive ale sfaturilor populare co­munale, precum și îndrumări practice de viitor. In prezent tot mai puțini sunt de­putații de pe cuprinsul raionului nos­tru care pot sta inactivi în fața a­­cestei mărețe acțiuni de interes gos­podăresc. întreaga activitate de gos­podărire și înfrumusețare a comune­lor a fost luată sub directa conducere și răspundere personală a deputaților care prin exemplul lor au atras tot mai mult masele la acțiunile de in­teres obștesc. Putem aminti pe de­putații raionali Gheorghe Pomîrleanu, Iosif Nicu, Constantin Ursu, Vasile Pe­trache, Grigore Trif și alții, care au ținut întîlniri cu alegătorii și a­u luat parte activă la realizarea multor acțiuni gospodărești. De asemenea, de­putații Zamfira Andronic din comuna Orbeni, Constantin Toderașcu, Dinu Năstase, Vasile Sandu din Adjudul Vechi și încă mulți comuna alții și-au achitat în întregime debitele personale chiar cu ocazia adunărilor populare. Exemplul lor a fost urmat de mulți alți țărani muncitori. Datorită viului interes ce a fost a­­cordat de toate sfaturile populare co­munale sub permanenta conducere și îndrumare a comitetului executiv al sfatului popular raional se poate spune că odată cu munca de în­casare a debitelor s-a desfășurat o susținută acțiune și pentru termina­rea lucrărilor din contribuția volun­tară. Printre lucrările mai importante, inaugurate într-un cadru festiv au fost: căminele culturale din comunele Plos­cuțeni și Urechești, școala de 7 ani din comuna Ruginești, școala de 4 ani, precum și numeroase săli de clasă. Pînă la 7 Noiembrie a. c. vor fi date în folosință încă 9 săli de clasă, iar pînă la data de 30 Decem­brie se vor termina alte 10 săli de clasă. De realizările acestea sînt legate nenumărate fapte patriotice, datorită conștiinței cetățenești tot mai avan­sate a țărănimii muncitoare, întrucît pe lingă contribuția lor bănească ei au dat un ajutor deosebit de în­semnat prin muncă voluntară. Dintr-o statistică provizorie pînă în prezent s-a obținut pe raion­­ economic la construcțiile executate de peste 300.000 lei față de prevederile devize­lor. La căminul cultural din comuna Ploscuțeni s-au economisit peste 40.000 lei, la școala din comuna Ruginești 30.000 lei, la căminul cultural din comuna Orbeni ce se află în curs de executare circa 16.000 lei, la școala din comuna Adjudul Vechi peste 25.000 lei ș. a. In comuna Orbeni, de pildă, prin munca voluntară a cetă­țenilor s-au cărat 125 m. c. balast, iar prin fabricarea celor 100.000 bucăți cărămizi pe plan local s-a adus o economie de 5.596 lei, folosindu-se pînă acum la căminul cultural 236 zile muncă voluntară cu brațele și 110 zile cu atelajele. In comunele Păncești, Parava, Ploscuțeni și în toate celelalte comune cu lucrări mari comitetele de cetățeni și de construc­ție au avut un rol deosebit de însem­nat. Există caiete de șantier și o evidență clară a muncii voluntare, se țin ședințe de lucru și se fac recep­ții la lucrări, care sunt factori deter­minanți în mobilizarea cetățenilor la muncă voluntară. Membrii comitetelor de construcții ca: Andrei Ciobanu din comuna Ploscuțeni, Ioan Sîrghiuță, din comuna Păncești, Costică Ciobotaru, din Orbeni, Constantin A. Mărcuț din Adjudul Vechi, Vasile Pîșcu din co­muna Parava ca și cei din Pău­­nești, Ruginești, Corbasca și alții, sunt zilnic nelipsiți de pe șantier și muncesc cu multă dragoste la buna desfășurare a lucrărilor. Multe și demne de urmat au fost asemenea exemple în toate comunele raionului Adjud. Ele dovedesc că sfa­turile populare prin larga lor compe­tență se bucură de încrederea mase­lor, pe care le conduce, iar sub în­drumarea permanentă a organizațiilor de partid, nivelul politic și cultural al cetățenilor se dezvoltă neîncetat. In sesiuni, în adunările populare și chiar la domiciliul multor deputați și harnici țărani muncitori se înmînează scrisori de mulțumire, flori și stegu­­lețe, iar în unele comune ca la Ho­­mocea, Adjudul Vechi și altele la poarta unor gospodării se pot ve­dea tăblițe de „Fruntași în contri­buția voluntară“. O problemă rezolvată cu succes a­­nul acesta a fost și buna organizare a sectorului tehnic în construcții, de­oarece s-a reușit ca toate lucrările să posede documentațiile tehnice, exe­­­cutîndu-se 55 devize pe plan raional de către tehnicianul constructor. S-a reu­șit ca la fiecare comună să fie instruiți cîte unul sau doi salariați care să poată executa măsurători teh­nice, anteevaluări, schițe simple, aju­tînd astfel la întocmirea devizelor, iar, secretarii și contabilii sfaturilor popu­lare comunale au fost pregătiți la ra­­ion pentru întocmirea formalităților legale de proiectare, încheierea con­tractelor, urmărirea, recepționarea și închiderea lucrărilor. Aprovizionarea cu­­ materiale, de a­­semenea nu a mai fost o problemă greu de rezolvat anul acesta, întrucît s-a pus baza în mod special pe re­­­sursele locale, iar cele trei ocoale silvice din raion au dat un ajutor pre­țios prin diferite repartiții de mate­rial lemnos. Comitetul executiv al sfatului popular raional a reușit să întreprindă cu conducerile ocoalelor silvice, unele vizite pe șantiere mai importante, stabilindu-se pe loc, o serie de măsuri în aprovizionarea cu­ mate­riale, întreprinderea Economică raio­­riale, lipsuri în munca noastră, însă treptat ele vor fi lichidate. Ne străduim ca în viitor ele să nu mai fie o piedică în rezolvarea cu succes a sarcinilor ce ne revin pentru continua gospodărire și înfrumusețare a satelor și comune­lor noastre. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional a stabilit ca începînd cu data de 1 noiembrie a. c. să se ve­rifice și să se recepționeze toate lu­crările aflate în construcție de către Comisia raională și să se treacă la conservarea construcțiilor neterminate cât și a materialelor existente în ve­derea iernii. Tot de la această dată se vor întocmi anteevaluări pentru lucrările probabile pe anul 1960 în așa fel ca în toată perioada de iarnă să se întocmească documentațiile ne­cesare ca la 1 aprilie 1960 să se des­chidă anul de construcții. Comitetul executiv al Sfatului popu­lar raional Adjud, consideră că este bine ca adunările populare pentru stabilirea sumelor și a construcțiilor prin contribuție voluntară pe anul 1960 să se organizeze pînă la sfîrși­­tul anului curent. Astfel, se va da posibilitatea sfaturilor populare comu­nale pentru a se pregăti din timp și mult mai ușor cu documentațiile teh­nice. In felul acesta sîntem convinși că vom asigura îndeplinirea în mai bune condițiuni a sarcinilor ce ne stau în față, în scopul înfloririi și înfrumuse­țării comunelor și satelor raionului nostru. GHEORGHE POPA președintele Comitetului executiv, al Sfatului popular raional —­ Adjud

Next