Steagul Roşu, iulie 1962 (Anul 17, nr. 2931-2956)

1962-07-10 / nr. 2938

Nr. 2.938 (4.417) MARȚI 10 IULIE 19&2 4 pagini 20 bani Congresul mondial pentru dezarmare generală și pace MOSCOVA­­ (Agerpres).­­ TASS transmite: La 9 iulie, în Palatul Con­greselor din Kremlin s-a deschis Con­gresul mondial pentru dezarmare ge­nerală și pace. Peste 2.000 de delegați, observatori și invitați din peste 100 de țări s-au a­­dunat în această uriașă sală. Sînt re­prezentanți ai tuturor continentelor, oa­meni de toate rasele. Alături de cunoscuți oameni de stat se află scriitori, oameni de știință, ar­tiști, preoți. La Congres au sosit 120 de reprezentanți ai organizațiilor de tineret din 35 de țări — socialiști, membri ai organizațiilor universitare, țărani. Adunarea a fost convocată pe baze care permit ca la ea să participe toate organizațiile și persoanele ce se pro­nunță pentru pace și care pînă acum au considerat colaborarea ca fiind dificilă sau imposibilă, în spatele mesei prezidiului se află un panou enorm care reproduce noul de­sen al lui Pablo Picasso: un porumbel al păcii deasupra unei grămezi de arme stărârnate în diferite limbi este scris: „Congresul mondial pentru dezarmare generală și pace“. Congresul a fost deschis de cunos­­cuta fruntașă a vieții publice din Chile, D'.<în POBLETE, laureată a Premiu­lui internațional Lenin „Pentru întă­rirea păcii între popoare“. Am sosit aici pentru a exprima spe­ranțele tuturor oamenilor din lume, a spus ea, în ultimele cîteva săptămîni s-au depus mari eforturi pentru a tri­mite la congres cele mai reprezentative delegații, a subliniat ea. Olga Poblete a declarat că scopul dis­cuțiilor care vor avea loc la congres este de a găsi un mijloc cu ajutorul căruia voința popoarelor să poată fi transformată în fapte concrete. Vorbitoarea a prezentat congresului propunerile cu privire la prezidiu și la secretariat, adoptate în unanimitate de Comitetul de pregătire al congresului. Ea a arătat cu acest prilej că Comite­tul internațional de pregătire a căutat ca în prezidiu să fie reprezentate toate țările și organizațiile care luptă pentru pace. Printre membrii prezidiului se află fruntași ai vieții publice, binecunoscuți în întreaga lume — Jo­m Beral, pre­ședintele executiv al Prezidiului Consi­liului Mondial al Păcii, Renato Bitossi, președintele Federației Sindicale Mon­diale, Isabelle Blume (Belgia), James Endicott (Canada), poetul cuban Nico­las Guillen, Ostap Dluski (Polonia), D’Astier de la Vigerie, Eugenie Cotton, Pierr Cot din Franța, Kaoru Yasui (Ja­ponia), Antoine Tabet (Liban), Rames­­vari Nehru (India), Mao Dun (R. P. Chineză), d-na Subandiio (Indonezia), Anna Seghers (R. D. Germană), Carlo Levi (Italia), Gordon Schaffer (Anglia), William Morrow (Australia), C. B. Goodlet (S.U.A.), scriitorii sovietici Ilya Ehrenburg, Alexandr Korneichuk, Nikolai Tihonov, acad. Mstislav Keldîș. Din partea R. P. Române au fost aleși i­. prezidiu acad. Mihail Ralea, conducătorul delegației și Ion Pas, membru al delegației, președintele Con­siliului de Administrație al­ Organiza­ției Internaționale de Radio și Televi­ziune. A fost aprobat, de asemenea, în una­nimitate Secretariatul congresului. Pre­ședinte al primei ședințe a­­ fost aleasă Eugenie Cotton a cărei viață, după cum a arătat Poblete, „este strîns legată de lupta activă și consecventă pentru pace și securitatea popoarelor“. Apoi a prezentat un raport prof. JOHN BERNAL, președintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii. „Lucrul cel mai important este să se înfăptuiască dezarmarea“, a arătat prof. John Bernal. John Bernal a subliniat că Con­gresul de la Moscova dă posibilitate să se asalizeze în cadrul unei discuții sincere — toate aspectele dezarmării militare, politice, economice și de altă natură. 'Reprezentanții tuturor continen­telor vor putea să ajungă aici la o înțelegere reciprocă. El a arătat că scopul principal pentru care partici­panții la congres s-au strîns laolaltă „este dorința de a da posibilitate re­prezentanților a milioane de oameni să își­ exprime sincer gîndurile“. Vorbitorul a spus că tratativele de la Geneva cu privire la dezarmare se află într-o fază critică. Participanții la congres s-au întrunit pentru a „mo­biliza eforturile oamenilor care ar pu­tea exercita presiuni asupra guvernelor în scopul desfășurării cu succes a tra­tativelor de dezarmare“. Prof. Bernal a subliniat importanța unui acord cu privire la nefolosirea spațiului cosmic în scopuri militare. Amintind de recomandările ultimei conferințe a „mesei rotunde" de la Bruxelles, John Bernal a spus că este posibil un compromis între marile pu­teri. Sarcina congresului este de a obține ca „acest compromis să fie găsit cit mai repede". El a subliniat că partizanii păcii sînt uniți printr-un țel comun — dezarma­rea generală și totală. După părerea lui Bernal, partizanii păcii trebuie să exercite presiuni asupra guvernelor ță­rilor lor pentru ca în cadrul tratativelor cu privire la dezarmare nici una din părți să nu obțină avantaje. „Sarcina noastră,­ a continuat el, este de a nu da posibilitate cercurilor militare să in­­fluiențeze desfășurarea tratativelor cu privire la dezarmare“. Vorbitorul a relevat că deși trata­tivele cu privire la încetarea experien­țelor nucleare se duc de trei ani, cercu­rile militariste găsesc pretexte pentru a continua aceste experiențe. Acum ex­periențele nucleare sînt efectuate de S.U.A. In legătură cu aceasta Bernal a arătat că și Uniunea Sovietică poate reîncepe asemenea experiențe. Atunci, a spus, el „vor fi puține speranțe în încetarea experiențelor“. Numai dezarmarea totală, a subliniat John Bernal, poate salva omenirea de nenorocirile cursei înarmărilor. El a vorbit despre dificultățile rezolvării pro­ (Continuare în pag. 4-a) Pentru campania de seceriș și treieriș , toate pregătirile trebuie urgent terminate .Will iHiimi illMMiüBSmiiEÍIHIli â: iffi rit 0 S' KS'" fer SS! : N! In multe comune, holdele bogate de orz si griu ale gospodăriilor agricole colective din raionul Buhuși au început să bată un galben-auriu. Peste diva timp combinele, secerătorile-legători, asemeni unor corăbii, vor ieși în largul cangurilor. Alături de aceste mașini, secerătorii harnici, cu minecile sumese se vor întrece și ei in strîngerea rodului bogat. Dornici să cunoaștem care este stadiul pregătirilor campaniei de recoltare și treieriș in raionul Buhuși ne-am deplasat recent prin citeva comune. Re­dăm mai jos constatările făcute. O ședință de lucru Zilele trecute, a avut loc la Sfatul popular raional Buhuși o ședință de lu­cru cu care prilej s-au prelucrat sar­cinile delegaților de batoze, a responsa­bililor de aici, s-au prelucrat instruc­țiunile nr. 7 în legătură cu preluarea cerealelor pentru fondul central al sta­tului și îndrumătorul tip pentru gos­podăriile agricole colective. La această ședință au luat parte pre­ședinții de gospodării colective și sfaturi populare comunale, inginerii agronomi din gospodăriile colective, responsabilii de arii și batoze. Participanții la adunare și-au expri­mat hotărirea de a îndeplini înainte de timpul stabilit sarcinile care le stau in față in campania de recoltare și treieriș. Sînt gata de recoltat Recolta de orz și grîu din anul acesta se arată a fi îmbelșugată. De aceea, și colectiviștii din comuna Cîndești s-au pregătit mai temeinic ca oricînd. Pen­tru ca muncile de recoltare și treieriș să se înceapă la timp și să se desfă­șoare Ii. bune condițiuni, membrii gos­podăriei agricole colective „Zorile vieții noi" din Cîndești au revizuit și pus la punct toate uneltele agricole și atela­jele existente in gospodărie, au procurat peste 900 saci, iar în prezent colecti­viștii lucrează la amenajarea celor două arii de treier Rezultate îmbucurătoare au obținut și oamenii din echipa de constructori com­­dusă de tovarășul Simion Culber, care prin eforturile depuse a reușit să ter­mine de construit magazia de 20 va­goane cereale. Tractoarele și celelalte mașini agricole se află pe cîmp Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la S.M.T. Podoleni, sub în­drumarea directă a organizației de partid, muncind cu spor și pe între­­ cute, a obținut succese deosebite în pregătirea campaniei de recoltare și treieriș. Astfel, întregul inventar com­pus din 42 batoze, 20 combine, 5 mo­toare electrice, 8 tocători de nutreț, 18 mașini fitosanitare, precum și 136 tractoare au fost reparate, în prezent, toate tractoarele și. mașinile agricole cu­prinse in parcul de mașini al stațiunii de mașini și tractoare Podoleni se gă­sesc pe cîmp, la brigăzile de producție, așteptînd ora declanșării campaniei de recoltat. Pentru succesele înregistrate în muncă, nu putem să nu-i amintim în rîndul evidențiaților pe harnicii meca­nizatori Mihai Ichim, Gheorghe Tăbă­­caru, Mihai Păduraru, Gheorghe Cio­­banu și Ion Manolache. Ei au executat lucrări la timp, de bună calitate și totodată, au făcut recondiționări de piese, reducînd prin aceasta prețul de cost al reparațiilor. Treburi care merg la voia întîmplării în multe comune din raion, cum ar fi cele din Romîni, Podoleni, Ză­­nești, Gîrleni, paralel cu întreținerea culturilor prășitoare, colectiviștii dau zor cu pregătirile începerii campaniei de recoltare și treieriș. Nu același lucru se poate spune însă despre Comi­tetul executiv al Sfatului popular comu­nal Roznov, unde președinte este tovară­șul Ion Tănăsache. Stadiul în care se află cu pregătirile gospodăria colec­tivă „Steagul roșu“ din satul de cen­tru, dovedește că aici treburile merg la voia întîmplării. Peste cîtva timp orzul și griul vor trebui recoltate și cărat în maga­ii Dar nu știm unde vor înmagazina griul colectiviștii din Roznov, căci pînă la această dată lu­crările la magazia de cereale sînt mult rămase în urmă. In loc să ia măsuri concrete de organizare a mun­cii în vederea urgentării lucrărilor de turnare a planșeului și ridicarea pere­ților, tovarășul președinte al gospodă­riei colective I. G. Pîntea se plînge că nu este ajutat, chipurile, de către conducerea­­ întreprinderii forestiere Roznov. Deși la instructajul care a avut loc recent la raion au­ participat mai mulți delegați din această comună, pînă acum nu s-a făcut nimic în vederea pregătirii ariilor. La munca de pre­gătire a campaniei de recoltare și treieriș comitetul executiv al sfatului popular comunal nu folosește nici or­ganul său de presă — gazeta de pe­rete — care ar putea contribui în mod substanțial la mobilizarea forțelor în vederea lichidării rămînerii în urmă a pregătirii campaniei de recoltare și treieriș. Concluzii Recoltarea cerealelor și treierișul pă­­ioaselor sînt lucrări care nu permit, întîrzieri; ele trebuie făcute intr-un timp foarte scurt. Orice tărăgănare poate duce la pierderi serioase de re­coltă. Pentru buna reușită a campaniei de vară efectuarea pregătirilor din timp a mașinilor agricole, a ariilor, instrui­rea oamenilor care vor munci pe secerători-legători, combine sau batoze au un rol deosebit de important. . Organele de partid și de stat din raionul Buhuși au datoria să ia mă­suri urgente de terminare a lucrărilor pregătitoare a campaniei de recoltare și treieriș. In satele Valea lui Ion, Rediu, Ruseni și altele, unde treburile pregătitoare merg cu încetineala melcu­lui, este necesar să se dea mai multă atenție. Și pe colectiviștii de aici, în­ceperea recoltatului și a treierișului tre­buie să-i găsească bine pregătiți. Luînd măsurile cele mai nimerite, con­­centrînd forțele pentru lichidarea ră­­mînerilor în urmă cu o lucrare sau alta, se vor putea asigura cele mai bune condițiuni ca recolta să ajungă fără pierderi în hambare. C. Stoicescu Plenara Comitetului regional de partid In ziua de 9 iulie a.c. a avut loc plenara Comitetului regional de par­tid. La plenară au participat ca invi­tați membrii Comitetului executiv al Consiliului agricol regional, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, președinții consi­liilor agricole raionale, specialiști din agricultură, președinții unor gospodării agricole colective, activiști ai comite­tului regional de partid. Plenara a ascultat și dezbătut raportul privind măsurile luate de Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular regional pentru prevenirea și combaterea eroziu­nii solului în regiunea noastră, pre­zentat de tovarășul Ștefan Boboș, pre­ședintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular regional. Atît raportul prezentat cît și partici­panții la discuții au subliniat faptul că încheierea colectivizării agriculturii în regiunea noastră a creat posibili­tatea aplicării unor măsuri eficiente de prevenire și combatere a eroziunii solului. Forța unită a țăranilor colec­tiviști, susținută de cadrele de specia­litate, într-un timp scurt, de numai cîți­­va ani, va frîna influiența negativă a apelor provenite din ploi și din topirea zăpezilor asupra fertilității solului, va duce la ridicarea producției la hectar. Suprafețe întinse, de mii de hectare, care în prezent sînt neproductive, sau dau producții scăzute, vor fi transfor­mate în întinse plantații de pomi fruc­tiferi sau de viță de vie. Plenara a adoptat măsuri corespun­zătoare. Imbold în munca colectiviștilor Recent, în gospodăria agricolă co­lectivă „Scînteia“ din comuna Racova, raionul Buhuși s-au împărțit colecti­viștilor, pe luna mai, avansul la ziua­­m­uncii. Colectiviștii de aici primesc a­­semenea avans în fiecare lună. Ast­fel, de la începutul anului 1962 la gospodăria agricolă colectivă din co­muna Racova s-a dat colectiviștilor drept avans suma de 11.725 lei. Ea este provenită din veniturile obținute de la sectorul zootehnic și contractele înche­iate cu statul. Faptul că țăranii colectiviști primesc lunar avansuri bănești a stimulat mun­ca în campania de întreținere a cultu­rilor care se desfășoară la timp și în condiții corespunzătoare. In prezent co­lectiviștii din Racova dau bătălia pen­tru terminarea de urgență a Brașilei a doua. Nițu Sima maistru-veterinar La fabrica „8 Martie“ din Piatra Neamț Din cursul primului semestru al a­­cestui an, colectivul de muncitori, teh­nicieni și ingineri de la fabrica „8 Martie“ din Piatra Neamț a început să producă noi sortimente de tricotaje și anume: patru modele de șaluri din fire P.N.A. (polinu­ril acrilice). Aceste șaluri, față de cele din fire de lînă, au Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica „8 Martie" din Piatra Neamț a raportat că în cursul primului semestru al acestui an a pro­dus peste plan 1.817 perechi ciorapi de bumbac și 11.183 bucăți tricotaje de lînă. Această depășire a planului de pro­ducție, la care și-au adus contribuția în special muncitoarele Estera Vulpoi, A­­driana Cuțuhan, Maria Radu, Maria Zamfir, Maria Popa și altele, a fost po­sibilă datorită mai bunei organizări a un colorit mai frumos, sînt mai moi etc. Nu de mult la această întreprindere a început să se fabrice încă un produs nou. Este vorba de blana artificială tricotată pe mașini raschel din fire sintetice de tip noian. Pînă la sfîrși­­tul anului fabrica va produce 20.000 m.p. de astfel de blană, ★ ★­procesului de producție, introducerii teh­nicii noi, a antrenării întregului colec­tiv în întrecerea socialistă. Prin reducerea consumurilor specifice Colectivul de muncă al secției de par­chete a întreprinderii forestiere din O­­nești, mobilizat de organizația de partid, acordă o mare atenție reducerii consu­murilor specifice de materiale. Sortind și prelucrind mai bine frizele, această secție a realizat in primul semestru al vi­nului curent 1.657 m. p. parchet din ma­terialul economisit prin reducerea con­sumurilor specifice. La această realizare o contribuție de seamă și-au adus-o sor­­tatorii Dumitru Micu, Fiodora Jósáró , Maria Iavancenco, mașinistul Mihai Handarici și alții. Conferința „Traversînd Ganeazu!“ In sala cinematografului „Tineretu­lui" din orașul Bacău a avut loc du­minică 8 iulie a. c. o intilnire a băcăua­nilor cu scriitorul Victor Kernbach. A­­cesta­ a vorbit celor peste 400 de par­ticipanți despre impresiile sale din că­lătoriile in Gruzia Sovietică și celelalte ținuturi aflate intre Caucaz și Marea Neagră, unde traducătorul marelui poet gruzin Rustaveli a stat mai multă vreme. După conferință a rulat filmul sovie­tic „Libelula". Interesante manifestări închinate prieteniei româno-sovietice au mai avut loc in orașele Onești, Piatra Neamț și in stațiunea climaterică Slă­­nic-Moldova. "ă Stă-Ma multă sovic­estări Absolvenți ai cursului C. P. A. S. Recent, la sediul sectorului II al I.L.L. Bacău s-a încheiat cursul „Gata pentru apărarea sanitară“. Lecțiile au fost predate de tovarășul Maftei Du­mitru, felcer igienist la circumscripția a Il-a sanitară. Printre lecțiile pre­date au fost „Ajutorul și autoajutorul sanitar“, „Reguli de igienă individuală și colectivă“, „Profilaxia în anumite boli infecto-contagioase“ etc. Dintre cursanții care s-au evidențiat în mod deosebit prin punctualitatea și însușirea cunoștințelor se remarcă Ang­helovici Harieta, Herțanu Rozica, Ga­­vriliu Aurica și Miron Silvia. Tom­a Bibire corespondent Noi construcții în g. a. c. In cadrul gospodăriei agricole colective „Fla­căra roșie“ Perchiu, co­muna Huruești, raionul Adjud se lucrează de zor la construirea unei ma­ternități de porci cu o capacitate de 100 capete și a unui grajd, avînd capacitatea de 50 de vite. Pentru a micșora costul construcțiilor, colectiviștii întrebuințează materiale din resurse locale. Datorită hărniciei și strădaniei de care dau dovadă in muncă, lucră­rile de ridicare a con­strucțiilor la această gos­podărie sînt avansate. Printre cei care se evi­dențiază în muncă se nu­mără colectiviști ca Ghiță Nica, Vasile Humă, La­­zăr Popa, Ion Martin și alții. Vasile Haret activist U.T.M.% încă de la 26 iu­nie s-a desfășurat în școlile din regiu­nea noastră exame­nul de maturitate la care au participat­­ sute de tineri absol­­l­venți ai școlilor­­ medii din regiune.­­ Examenul de matu­­­­­ritate a constituit­­ un bun prilej de­­ verificare a cunoș­­t­tințelor pe care e­­levii și le-au în­sușit în timpul a­­nilor de școală. La liceul mixt din o­­rașul Roman, de unde vă prezentăm două imagini, exa­menul de maturi­tate s-a soldat cu rezultate bune. E­­levi ca Moise Dana, Carp Violeta, Segal Minba, Tutunea Vio­leta, Capriș Elena, Doboș obținut Petrică au note bune date. Pe acești sîrguincioși elevi i-am surprins și în timpul cînd, bucuroși, au constatat rezultatul; listele afișate le-au dat emoții, dar și marea satis­facție — promovarea. Ia examenele Foto, V. Bogdăneț a­ tu.riza.t Introducerea noului de care de­pinde în mare măsură succesul in îndeplinirea sarcinilor de produc­ție este o preocupare de zi cu zi a constructorilor de pe marele șantier al Oneștiului. Oamenii care lucrează aici, in­­cepind cu muncitorii și terminînd cu inginerii, avîndu-i in frunte pe cei mai înaintați oameni ai socie­tății — comuniștii — sunt mereu în căutarea și aplicarea celor mai noi procedee și metode care fa­vorizează darea in folosință in­tr-un termen mai scurt a mai multor locuințe de o calitate și mai bună și realizate cu cheltuieli mai mici. Acest adevăr spus des­pre constructorii oneșteni a fost dovedit de altfel și de recenta consfătuire tehnică care a avut loc la Onești, consfătuire la care după cum s-a mai anunțat, au luat parte: ingineri și tehnicieni de pe șantierele de construcții și montaje ale Ministerului Indus­triei Petrolului și Chimiei, repre­zentanți ai unor trusturi regionale de construcții, ai D.S.A.P.C., ar­hitecți, reprezentanți ai Ministeru­lui de Transporturi etc. Mulți dintre acești constructori iși dovedesc pasiunea pentru nou făcînd inovații. Numai in semes­trul / al anului acesta construc­torii oneșteni au făcut 25 propu­neri pentru inovații și raționali­zări dintre care 17 au fost apli­cate in producție aducînd o eco­nomie prezumată de 1.700.000 lei. Unele din inovațiile constructori­lor. oj.r.l cut __ au inchis unele m­o­­dificări proiectului și au adus mari economii de investiții. In­tre acestea este cazul să amin­tim de inovația „Modificarea de soluție la grătarele aerofiltrelor de la Jevreni" sau de „Modifica­rea traseului in aducțiunea a II-a a Combinatului chimic de la Bor­­zești" care­ a dus în o economie de 330.000 lei. Finisaje din mase plastice Demne de subliniat sunt efortu­rile constructorilor oneșteni in a­­plicarea celor mai înaintate me­tode de muncă. Ei au făcut in­tense lucrări experimentale in ve­derea introducerii materialelor noi in finisarea blocurilor și în spe­cial a maselor plastice. Există la Onești un bloc unde construc­torii au folosit la finisare aseme­nea materiale. Este vorba de blo­cul „A-16" din cvartalul IV. Blocul „A-16" este un bloc tip punct cu parter și patru nivele. Apartamentele sînt formate din cite două camere in afară de cinci apartamente care-s formate din trei camere. Hidroizolarea terasei și acoperișului s-a făcut cu folie din polietilenă; instalația de scurgere pentru apele menajere la o jumătate din bloc s-a executat aoul pe șantierele de construcții =========== de la Onești din p.v.c. (policlorură de vinil). Piesele speciale de curățire, cotă­rile, ramificațiile, compensatorii , de dilatație au fost confecționate pe șantier intr-un atelier pentru prelucrarea p. v. c. La jumătatea stingă a blocului, pentru încălzi­rea interioară, s-a folosit ca a­­gent încălzitor apa supraîncăl­zită fără a mai fi trecută prin a­­paratele de contracurent ale punc­tului termic de subcvartal. Pereții despărțitori sînt din panouri de ipsos (pline și fagure), de palex și de p. f. 1. (plăci fibro-lem­noase). De asemenea, vopsirea s-a făcut cu materiale plastice (vopsele pe bază de acetat de po­­livinil și de rășini alhhidice). Vop­­selile pe bază de mase plastice sunt mai rezistente / pelicula de vopsea este permeabilă la vapori de apă, fapt care permite respi­rația peretelui, este impermiabilă la apă. Pereții băilor sînt îmbră­cați cu folii p. v. c. Aceste folii sunt rezistente la umiditate și se pot întreține ușor prin spălare. In unele băi pereții au fost placați sorilor oneșteni pentru realizările cu dale din porțelan de sticlă. Pe meritorii in direcția folosirii ma­peretii tencuiti sau din panouri­­ se vor­ie asE °e blocul „A-16 . . " . Faptul că colectivul de munci­de ipsos s-a aplicat un tapet se­ ... . ........ ion, ingineri si tehnicieni de pe­m­avabil (acest tapet este alcă­ santierul de construcții de la 0- tuit dintr-un suport de hirtie se­­nești sînt in permanență căută­mirelină peste care se aplică o peliculă de p. v. c. colorată). La pardoseli s-au folosit covorul și plăcile de p. v. c., masă de șpațlu rigid, parchet lamelar. Folosirea maselor plastice în construcții, pe care au și experi­­mentat-o constructorii de pe șan­tierele oneștene este o sarcină trasată de Congresul al IIl-lea al P.M.R. Masele plastice în con­strucții sunt deosebit de avanta­joase. Astfel ele au greutate specifică mult mai mică decât cea a materialelor tradiționale ceea ce reduce considerabil greu­tatea proprie a construcțiilor, au stabilitate mare și rezistență în timp la acțiunea agenților chi­mici și atmosferici, au conducta­­bilitate termică și electrică re­dusă, dau posibilitatea colorării variate, se prelucrează ușor și rapid și dau un aspect plăcut, tori ai noului și se străduiesc să aplice noul, este dovedit nu nu­mai de folosirea maselor plastice la blocul „A-16", ci și de lucră­rile experimentale executate de ei pe linia folosirii elementelor spa­țiale prefabricate, de însușirea și perfecționarea procedeelor de exe­cuție a clădirilor prin turnarea pereților in cofraje glisante acțio­nate hidraulic etc. Constructorii oneșteni în lucră­rile efectuate in direcția folosirii elementelor spațiale prefabricate s-au bazat pe bogata experiență a constructorilor sovietici. Ei au conceput și realizat agregatul de formare, au definitivat prototipul elementului spațial tip „pahar", au experimentat agregatul de for­­mare și linia tehnologică de fa­bricație a elementelor spațiale și au încercat elementele spațiale pe machetă și la scara naturală. Au definitivat și proiectul de execu­confortabil locuințelor. Toți par­­tie a blocului experimental din­ticipanții la recenta consfătuire elemente spațiale, tehnică au adus laude construc­ în zece zile, nouă etaje Cofrajele glisate acționate hi­draulic au început a fi folosite d­e constructorii oneșteni. Zi­lele trecute ei se aflau cu tur­narea pereților la ultimul nivel al celui de-al doilea bloc la care au folosit cofrajele glisante. Planșeele la aceste blocuri vor fi executate din dale prefabricate de mărimea camerelor și vor fi montate cu ajutorul macaralelor ce deservesc glisarea. Folosirea cofrajelor glisante acționate hidraulic sunt deosebit de avantajoase. In primul find sînt mai economicoase (econo­mie de material lemnos — co­­frajele sînt folosite pînă la e­­puizare — economie de mano­peră, consum mai mic de me­tal) și, in al doilea find, folo­sirea cofrajelor glisante asigură un ritm mult mai ridicat al exe­cutării construcțiilor. Cofrajele glisante pe care le folosesc astăzi și aneșt­ii s-au mai folosit și se mai folosesc și în alte localități ale țării noastre (Mamaia, Galați, Constanța) etc., ca și in alte țări. Atît cofrafele glisante, elemen­tele spațiale, ca și masele plas­tice în finisarea construcțiilor pot și trebuie extinse pe șantierele de construcții. Ele reprezintă noul in acest domeniu de activitate și aplicarea lui de către construc­tori îi ajută în îndeplinirea întoc­mai a mărețelor sarcini trasate de partid. Pavel Pîntea É

Next