Steagul Roşu, octombrie 1962 (Anul 17, nr. 3009-3034)
1962-10-10 / nr. 3016
Proletari din toate tarile unui va f Nr. 3.016(4.495) MIERCURI 10 OCTOMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Toate forțele și mijloacele pentru grăbirea însămînțărilor și a celorlalte lucrări de toamnă! In satele raionului Tg. Ocna în multe gospodării colective din raionul Tg. Ocna vremea prielnică este folosită din plin la grăbirea insămințărilor și a celorlalte munci agricole de toamnă. Conștienți că hotăritor pentru dobindirea unor producții mari de gria in anul viitor, este semănatul in perioada optimă, majoritatea colectiviștilor și mecanizatorilor au ieșit la lucru in timp cu toate forțele și mijloacele existente, in unele gospodării colective s-au înregistrat rezultate bune la eliberarea terenului, la arat și semănat. Cu toate acestea raionul Tg. Ocsia este codat la însămințări. Care este cauza ? Am aflat-o vizitind cîteva gospodării colective din raion. Iată citeva constatări: ★ ȘTEFAN CEL MARE. — Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin" din comuna Ștefan cel Mare are peste 8 ani de activitate, timp in care colectiviștii au acumulat o bogată experiență în cultivarea cerealelor și mai ales în cultivarea griului și a secarei. Ei știu că numai semănînd în perioada optimă și într-un pat germinativ bine pregătit, vor putea obține o producție bogată. De aceea, în aceste zile pe ogoarele gospodăriei colective domnește o atmosferă de muncă intensă. După ce au pregătit terenul pe circa 211 hectare și întreaga cantitate de sămînță, colectiviștii ajutați de mecanizatorii de la S.M.T. Adjud, au început la timp semănatul. La punctul „Mihăilești — Rădeana", tractoriștii David Cordun și Hunzeanu Gheorghe, ajutați la semănători de colectiviștii Savin Nicolae și Mocanu Ștefan, lucrează din plin în însămînțatul griului. Alți doi tractoriști din brigada lui Florea Sava ară terenul în urma porumbului care s-a tăiat și cărat la marginea tarlalei, imediat ce a ajuns în faza de evacere deplină. Datorită vredniciei colectiviștilor și mecanizatorilor, pină acum cîteva zile, la G.A.G. Ștefan cel Mare se însămânțaseră 119 hectare cu griu și 10 hectare cu secară. CĂIUȚI. __Dornici ca în anul viitor să obțină o recoltă mare de griu colectiviștii din comuna Căiuți au pregătit 152 de hectare, au procurat întreaga cantitate de sămînță și au început însămînțatul. La punctul „Brătuleasa“, lucrează colectiviștii Ion Damian și Dumitru Arînceniței, împreună cu tractoristul Ion Ciribei. Aici, pînă pe ziua de 5 octombrie a. c. s-au semănat 98 hectare grîu. De asemenea se lucrează intens la recoltatul porumbului In urma eliberării terenului, tractoristul Baluță Teodor ară de zor. Avînd în vedere faptul că timpul este destul de înaintat, ritmul recoltării porumbului, al pregătirii terenului și lnsămînțării griului la G.A.C. din comuna Căiuți trebuie mult intensificat. HELEGIU. — Cele trei tractoare trimise de către S.M.T. Adjud la G.A C. „Viață nouă" din comuna Telegiu, stau mai mult degeaba. Aceasta din cauză că recoltatul porumbului se desfășoară foarte anevoios și deci nu există teren eliberat. Așa se explică faptul că pînă zilele trecute se pregătiseră doar 53 de hectare pentru semănat și se îmsâmbțaseră doar 25 hectare din cele 310 planificate. De asemenea din cantitatea de 40 tone de sămînță care trebuia schimbată, s-au schimbat doar 7 tone. Răspunderea pentru întîrzierea însămînțărilor în comuna Helegiu revine consiliului de conducere al gospodăriei, care nu se preocupă în suficientă măsură de buna organizare a muncii pentru grăbirea lucrărilor de sezon și in special de recoltatul porumbului și semănatul griului pe terenul eliberat, loja TG. TROTUȘ. — Pe tovarășul Androș brigadier de cîmp la G.A.G. „11 Iunie“ din comuna Tg. Trotuș, l-am întîlnit la punctul „Mărăcini", unde abia începuse semănatul griului. — Cum stați: cu semănatul ? l-am întrebat pe tovarășul brigadier. — 15 hectare, din 300 planificate. — Cum se face de sînteți așa de intimați cu, însămînțările ? — Păi... ’ abia am început. Din cele discutate în continuare cu tovarășul brigadier am tras’‘concluzia că întîrziind pregătirile pentru însămințări, s-a întîrziat peste măsură și semănatul. Intr-adevar, în prezent fiind perioadă de vîrf, în gospodăriile colective sînt multe treburi care mai de care mai urgente. Dar grăbirea însămînțărilor trebuie să stea pe primul plan. Cum să organizeze mai bine munca pentru a semăna griul la vreme, trebuie să fie preocuparea centrală a președintelui gospodăriei (tov Mitică Iancu), cit și a inginerului agronom (tov. I. Stoian). Din datele centralizate la Consiliul agricol raional, pînă la data de 9 octombrie, reiese că deși în unele gospodării colective ca Ștefan cel Mare 1 și altele, însămînțările de toamnă se desfășoară într-un ritm satisfăcător,” "totuși pe raion eliberarea terenului prin recoltarea cerealelor tîrzii și semăna tul griului se desfășoară cu totul necorespunzător. "► Ritmul nesatisfăcător al muncilor agricole de toamnă în raionul Tg.” "Ocna este oglindit de următoarea situație : din totalul de 13.312 hectare cultivate cu porumb nu s-a recoltat pînă la data de 9 octombrie decit 8632 hectare, iar în ce privește însămînțatul griului tot pină la această dată nu. "*e executase decît pe suprafața de 1072 de hectare, (planul fiind de 3988 hectare). 11- Pentru ritmul nesatisfăcător în care se desfășoară pregătirea terenului șil 1 .însămînțărite în raionul Tg. Ocna, se face vinovată în mare măsură și con; "ducerea S.M.T. Adjud, care a trimis la gospodăriile colective tractoarele ne-..reparate cum trebuie iar la multe pluguri lipsesc și la ora actuală fiarele.” "Din această cauză, numeroase tractoare stau zile întregi pe brazdă. De pildă”in comuna Gropile, din 6 tractoare nu funcționează bine niciunul. 11- Față de timpul care este destul de înaintat, este nevoie ca organele de" "partid și de stat din raionul Tg. Ocna să ia imediat măsuri corespunzătoare pentru ca ritmri însămînțărilor să fie intensificat in toate comunele. Deși .,asemenea din partea Consiliului agricol raional, din partea inginerilor și” "tehnicienilor din fiecare G.A.C., se cere să se acorde o asistență cit mai calificată acțiunii însămînțărilor de toamnă, pentru ca această lucrare să se execute in cele mai bune condiții agrotehnice și în perioada optimă. Realizări în raioanele Piatra Neamț și Buhuși Mai multe gospodării colective din raioanele Piatra Neamț și Buhuși, au izbutit printr-o bună organizare a muncii și prin folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor, cât și a atelajelor proprii, să însămînțeze gu griu mari suprafețe de teren. Bunăoară colectiviștii din comuna Bîrgăoani, raionul Piatra Neamț, dornici de a pune o bază puternică recoltei de griu din artul ce vine, s-au pregătit temeinic și cînd timpul a fost prielnic, au ieșit în cîmp cu mașinile agricole și atelajele proprii, la arat și semănat. Cu sprijinul mecanizatorilor, muncind cu însuflețire, ei au însămînțat pînă în dimineața zilei de 8 octombrie 83 la sută din suprafața planificată a fi semănată cu grîu. Succese la semănat au dobîndit și gospodăriile colective din Girov, Bălănești, Bodeștii de Jos și Talpa, din același raion. In ritm intens sa lucrează la însămînțări și-n gospodăriile colective din raionul Buhuși. Membrii gospodăriei colective ..Filimon Sîrbu", din Goșmani, comuna Romîni sînt cunoscuți în tot raionul ca fruntași ai recoltelor bogate datorită executării lucrărilor agricole la timp și de calitate. Ei se găsesc acum în frunte și la însămințări. Avansate cu însămînțările și celelalte munci agricole de toamnă sînt și gospodăria colectivă din comuna Costișa, G.A.C. 23 August" Orbie și altele din raionul Buhuși. Seamănă de zor Duduitul tractoarelor nu încetează zi și noapte, pe tarlalele colectiviștilor din comuna Drăgănești, se ară și se însămințează de zor. Colectiviștii împreună cu tractoriștii de la S.M.T. Tg. Neamț din brigada condusă de comunistul Panaite Constantin au reușit ca pînă nu de mult să însămînțeze aproape 243 hectare cu grîu și alte cereale. Laude se pot aduce atît mecanizatorilor, cit și colectiviștilor care sînt hotărîți ca anul viitor să obțină o recoltă bogată. Pentru dragostea și hărnicia cu care lucrează pe tarlalele colectivei, se evidențiază colectiviști ca : Costică I. Diaconu, Gheorghe Gabor și tractoriștii Gheorghe Axinia, Alexandru Simion și alții. Lucrările la însămințări continuă de zor. Pavel Pintrijel colectivist ca și pînă acum în aceste zile, colectivul fabricii de prefabricate din Roman depune eforturi susținute pentru a obține succese din ce in ce mai mari pe linia îmbunătățirii calității prefabricatelor. UN CLIȘEU: aspect de la depozitul de produse finite. Nou în comerț Și în acest sezon de toamnă, unitățile comerciale se străduiesc să ofere cumpărătorilor tot mai multe noutăți, care constau în aprovizionarea magazinelor cu mărfuri variate și modele noi Așa, de pildă, la magazinul „Universal" diu orașul, Bacău au fost puse în vînzare mantale de ploaie confecționate dintr-un nou material durabil și aspectuos. De asemenea, tot aici au sosit costume de caragari, coVercol și gabardină la proba a II-a Se poate aminti și despre noile modele de saccuri și paltoane pentru bărbați. Unitățile comerciale iind' orașele regiunii noastre au cîteva surprize placttc și pentru copii și femei. In magazine, bunăoară, s-au pus în vînzare mantale și bluze de vînt din teten și paltoane cu modele noi din creația anului 1962, executate de „Arta modei" din București. Asemenea noi confecții pentru actualul sezon găsim în unitățile comerciale pentru cei mari și mici. Două brigăzi de la S.M.T. din Hemeiuși - două moduri de a-și face datoria Pe tarlalele Gr.A.CArlin Secuieni Secuieni Din brigada 10-a de tractoare de la S.M.T. Hemeiuși face parte și tractoristul N. Grozavu, care, așa cum vii prezintă clișeul alăturat, lucrează pe tarlalele gospodăriei agricole colective „Drumul belșugului“ din Secueni, raionul Bacău. Ajutat de colectivistul V. Dadiță și de elevul mecanizator V. Grozavu, acest destoinic tractorist muncește cu sîrguință la semănatul griului. Cu lărnicie lucrează în aceste zile la arături și insămințări și ceilalți membri ai brigăzii nr. 10. Nu același lucru se poate spune despre brigada pe care v-o prezentăm in zota următoare. Venind de la arat Datorită vremii destul de înaintate. In momentul de față se cere din partea mecanizatorilor eforturi deosebite in desfășurarea însămînțărilor de toamnă. Marea majoritate a tractoriștilor de la S.M.T. Hemeiuși, raionul Bacău, înțeleg acest lucru. Ei se străduiesc să lucreze la arat și însămînțat cu întreaga capacitate de lucru a tractoarelor și a celorlalte mașini agricole atît ziua cit și noaptea. Așa cum bine cunoscute sînt brigăzile fruntașe de tractoare care lucrează in comunele Săucești, Berești-Bistrița, Răcătău și în alte părți. Dar, iată că nu același lucru se poate spune despre tractoriștii din brigada condusă de tovarășul Emil Riglea, care lucrează pe ogoarele gospodăriei colective „30 Decembrie" din comuna Filipeni, raionul Bacău. Neținind seama de fiecare zi, de fiecare oră prețioasă pentru rnsămînțări. In brigada acestuia, se fac deplasări inutile ale tractoarelor prin comunele vecine după treburi mărunte. Mașinilor agricole nu li se fac îngrijirile zilnice, tractoriștii nu-și respectă norma la arat. Mai grav este faptul că șeful de brigadă se complace cu lipsurile unor tractoriști. în loc să urgenteze arăturile și pregătirea terenului pentru însămînțatul Colectiviștii din Filipeni, care au rămas cu însămînțatul griului de toamnă In urmă, se întreabă: de ce oare conducerea stațiunii de mașini și tractoare din Hemeiuși, nu ia măsuri griului, zilele trecute 6 tractoriști din brigada nr. 9 in frunte cu Emil Riglea, au găsit de cuviință să se cinstească la bufetul din comună, două zile In șir, de sancționarea tractoriștilor care nu se țin de treabă? In caricatură, cei 6 „eroi" venind de la... „arat". C. Stoicescu Vizita în Indonezia a solilor poporului român Pe insula Bali DJAKARTA 9 (Agerpres). De la trimișii speciali: In continuarea vizitei în Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică, a meșteșugarilor, cîntăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași însuflețire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalților oaspeți romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu vezi cu ochii pînă, la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice, care s-a produs în anul 1928. Aici, in zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sînt așezate în terase, pe povîrnișuri. Țărani cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la gormne șii in apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a explicat că in Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile iraționale și în afară de aceasta, importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă,așa cum sînt, de altfel în întreaga insulă. In interiorul curților, in afară de locuințe, sînt construite mici temiple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sînt aproape toate din bambus și sînt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință a insulei Bali, renumit centru al turismului internațional. A fost vizitată o expoziție locală de artizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeții, au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției meșteșugării, foarte îndemînații și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții romîni și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului. Indian. ..asistând cum prind pescarii peștele rămas în urma refluxului oceanului Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, a fost prezentată în cinstea oaspeților romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput, tncit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „insula Paradisului", vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, luminoase construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare, a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășească mereu înainte. În după-amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților romîni și a președintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. Grijă deosebită pentru pregătirea noului an forestier In planul de muncă al comitetului de partid de la întreprinderea forestieră din Piatra Neamț a fost cuprinsă și o plenară a comitetului in cere protema principală la ordinea de zi să fie analiza felului in care s-a îndeplinit planul de măsuri al conducerii întreprinderii in vederea pregătirii cit mai bune a trecerii în noul an forestier — 1962-1963. Ținută în a doua jumătate a lunii septembrie, într-o perioadă nu prea apropiată dar nici prea depărtată de intrarea în noul an forestier, plenara a constatat că din partea conducerii întreprinderii s-a manifestat o atentă preocupare pentru asigurarea celor mai bune condiții de îndeplinire a sarcinilor de producție în anul 1963. Comuniștii din conducerea întreprinderii au căutat și descoperit noi rezerve interne, care să contribuie în mod concret la transpunerea în viață a sarcinilor trasate colectivelor de muncă din economia forestieră și în special celor din exploatări, de Congresul al Ill-lea al partidului nostru. Sarcinile privind exploatarea masei lemnoase la întreprinderea forestieră din Piatra Neamț pentru anul 1963 sînt simțitor superioare celor din anul 1962.De exemplu, indicele de utilizare a masei lemnoase de fag va trebui să ajungă la 80 la sută față de numai 61 la sută ,realizat în primele 8 luni din anul în curs. Cîștigul de lemn de lucru în urma creșterii indicelui de utilizare a masei lemnoase se va ridica la peste 20.000 m.c. La sortimentele principale printre care,bușteni pentru derulaj.de fag, bușteni pentru gater și altele proporția va trebui să ajungă la 60 la sută față de numai 46 la sută cit s-a realizat în primele 8 luni din acest an. Un pas hotărît prin valorificarea cumi oă a masei lemnoase în exploatări urmează să fie făcut prin reducerea pierderilor de exploatare în așa măsură incit acestea să nu întreacă 2,5 la sută din volumul masei exploatate ceea ce va însemna ca în circuitul economic să intre cel puțin 3000 m.c. masă lemnoasă. Suntem deci în posesia cîtorva exemple care evidențiază cit se poate de bine pasul pe care trebuie să-l facă forestierii pietreni pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile de plan. Este drept că sarcinile nu sînt ușoare insă de pe acum se vede clar faptul că la Din experiența întreprinderii forestiere de la Piatra Neamț rezolvarea lor se simte din plin preocuparea pentru ușurarea muncii forestierilor. De pildă, în anul 1963 intr-un mare număr de parchete printre care: Secu Vaduri, Trestia, Doamna, Sarata, Gloduri, Dosul-Lacului și Chitele, munca de exploatare se va efectua în întregime mecanizat,iar în celelalte parchete va crește în mod simțitor numărul mecanismelor. Citeva cifre pot contura mai viu nivelul de mecanizare a muncilor din exploatărileforestiere ale acestei întreprinderi în anul 1963. Astfel, la doborît și secționat indicele de mecanizare va ajunge la á3 la sută, la scos apropiat peste 35 la sută, iar la încărcat mai bine de 36 la sută. Se înțelege lesne numai din aceste cîteva exemple ci de atențtă este grija par'Mo’ni nostril centru a ajuta pe forestieri în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Ceea ce insă li se cere muncitorilor din exploatările forestiere din Întreprinderea de la Piatra Neamț este ca să-și organizeze in mod temeinic munca, să folosească cu multă atenție și să gospodărească mecanismele și instalațiile primite pentru ușurarea muncii. Rezerve in această direcție sunt nenumărate la fiecare loc de muncă! Ele trebuie insă descoperite la timp și aplicate cu multă operativitate. Comuniștii și în primul rând cei din fruntea organizațiilor de bază au un bun prilej de manifestare a apmasei largi de muncitori, tehnicieni și ingineri forestieri în lupta pentru indeplinirea importantei sarcini de gospodărire cit mai chibzuită a fondului forestier. In plenara care a avut loc s-au indicat căi pe care comuniștii să canalizeze forțele întregului colectiv de muncă. Ceea ce este important de reținut este faptul că din aceste căi nu se poate alege una mai de seamă ca cealaltă, ci toate sînt la fel de prețioase. Urmează să fie aplicate in mod creator la fiecare loc de muncă in funcție de specificul ce-l are fiecare parchet și sector. De exemplu, constituirea unor gestiuni mici care să nu întreacă 7001 m.c masă lemnoasă își va contura din plin superioritatea în valorificarea nit mai bună a fiecărui m.c. de masă lemnoasă. Prin această măsură fiecare maistru va supraveghea personal, toate operațiunile ce se execută. Ceea ce-i va crea largi posibilități de a-și dovedi interesul pentru a valorifica rit mai gospodăresc și cu cheltuieli cil mai reduse masa lemnoasă. Aplicarea .-o exploatare io loan Diaconu Secretar al . comitetului, de partid de la IF Piatra Neamț i (Continuare in pagina a 11-a) Spre Tazlăul sărat (4) TITEI Am auzit în schelele dintre Moinești și Lucăcioaia că sonde vechi se numesc chiar cele de’anul trecut." Iată un poem concis dar magnific al ritmului exigenței! Vindem petrol, de mult, dar azi știe oricine cât de prețuit este și utilajul nostru petrolier pe mai multe continente. Ioan Țncabărău (numele poate însuși să fie un element biografic al spiței, nici el, nici strămoșii nu aveau ce incălța, și de aceea nici deprinderea de a se încălța bine), acest Ion, fecior de cărăuș, orfan de la opt ani, a fost întîi argat la oi („că eram copil năcăjit"), apoi, de la zece ani (vîrsta primelor iluzii!), muncitor la fabrica de cherestea. Ii citesc toată copilăria in cutele frunții peste care au trecut de treizeci și patru de ori cite patru anotimpuri. E sondor șef, la intervenție, îmi explică amănunțit cum se scoate țițeiul dintr-o sondă intrată în faza finală și se mîndrește că sistemul injecțiilor cu apă este invenție romînească. Uitîndu-mă la acest bărbat viguros cu față prelungă, și interceptîndu-i sentimentul de voluptate a muncii la sondă, înțeleg și mai bine de ce calendarele noastre cuprind și o zi a petrolistului. Ca să înțeleg mai bine acest sens nou, m-am gîndit la istoria descoperirii petrolului în aceste ținuturi. Ars în opaițe, folosit in gospodăriile țărănești, ungîndu-se cu el osii de căruțe, utilizat și ca unsoare terapeutică (de fapt, la Tescani spre Bacău există unnt.țiței aromat, cu belșug de iod, pe care-l prelucrează industria farmaceutică), fusese cunoscut din vechime. Să citim în Descrierea Moldovei. Dimitrie Cantemir zice: „Pe Tazlăul sărat, nu departe de satul Măinești in ținutul Bacăului, EȘnește, dintr-un izvor, cleopyssa sau bitumen amestecat cu apă, cu care țăranii noștri ung roțile carelor. Locuitorii îi zic păcură și spun că, dacă i se scoate apa, poate să fie întrebuințată la nevoile de casă mult mai bine decît aceea care se face din copaci", adică rășina. Ca să înțeleg mai bine de ce i se poate spune unei sonde de anul trecut că e veche, m-am uitat lung la o fotografie decolorată din jumătatea a doua a veacului trecut, in care se vede cum, sub o șandrama rezemată nesigur pe niște schelete de lemn ca acelea pentru bătutul covoarelor, un om scheletic el însuși intra pe frînghie în puțul sufocant, să ia țiței. Aerul îi era trimis (ridicolul instalației era mai curîrnd tragic!) cu niște foaie... Sondorii cu care stăteam de vorbă aveau obrajii neteziți de aerul îmbelșugat din jur: pompele lucrau singure, numai supravegheate. Un om, cum zic ei, la vite o tufă de patru-cinci sonde. De aceea, de-acolo, m-am dus să admir Lucăceștii. Ieșind din Moinești spre o rîpă de o plasticitate pitorească, dar care curînd va fi mult mai frumoasă, transformată în trepte de dale, am zărit peste un mic platou unde porumbul era de aur lustruit, sub masivele scunde ale munților ornați cu sonde, un orășel vînjuțt și colorat. Dau cifre: 25 de clădiri (locuințe in blocuri, școală, policlinică,, magazine, cinematograf, club). Dau alte cifre : biblioteca are 14.000 de cărți și 1.400 de cititori. Cinematograful are 500 de locuri. Lucăcești e un cartier, o colonie a petroliștilor, însă aspectul general e de orășel cu autonomie citadină. Mai mult, e înconjurat de un foarte lung zid de beton, cu ritmice decupaje longitudinale, sub care se rotește un trotuar de lespezi paralel cu o șosea pavată. Dar nu e zid de cetate, căci toate porțile sunt deschise. Zăbovind în nesățioasă contemplare pe aleile dintre peluze, care sînt străzi in Lucăcești, sub balcoanele exterioare cu aer de stațiune de munte, s-a făcut noapte. M-am întors. Cînd am ajuns din nou sus,pe malul rîftos care în curînd va fi parc, mî-a răsărit sub ochi un peisaj festiv , neașteptat, parcă toți munții purtau, luminați din brazi de Anul Nou, deși era belșug, abia toamnă. Tîrziu mi-am dat seama, că erau sondele. Așa sînt ,totdeauna. Așa stau, încărcate de lumini în fiecare seară, ca niște arbori sărbătorești, metalice și zvelte, luminînd și valea plină de clădiri. Așa stau sondele, ca niște brazi de Anul Nou, de cînd s-a construit acest confortabil orășel petrolist în ținutul glorioaselor greve și lupte muncitorești din trecutul de fundamentare a timpului nostru nou de azi. Lumina lor este perenă. Victor Kembach