Steagul Roşu, august 1963 (Anul 18, nr. 3266-3291)

1963-08-02 / nr. 3267

Profetan din toate tarile unu­i va­l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 3.267 (4.746) VINERI 2 AUGUST 19634 pagini 20 bani Lucrărilor agricole de vara — ritm intens / !n reionul Moinești: toate forjele pentru urgentarea treierișului! Dacă străbați raionul Moinești, în lung și in lat, constați că colectiviștii, mecanizatorii, inginerii și tehnicienii a­­gronomi din mai toate gospodăriile co­lective dau zor cu muncile agricole de vară. In gospodăriile agricole colective cum ar fi: Bucșești, Grigoreni, Pîrjol etc, recoltatul păioaselor s-a terminat în întregime. Unde munca este bine or­ganizată, și treierișul se desfășoară în condiții satisfăcătoare. In această direc­ție mai avansate sînt gospodăriile agri­cole colective din localitățile Berești , STazlău, Poduri și altele. Cu toate aces­tea însă, față de forțele existente față de­ stadiul în care au ajuns grînele în raionul Moinești treierișul este mult întîrziat. In unele gospodării agricole colective, cum ar fi cele din Ardeoani, Solonț, se mai găsește încă greu nere­coltat. Pe ariile altor gospodării agri­cole colective, ca cele din satele Stru­­gari, Scorțeni, Tescani, Bucșești, mun­ca se desfășoară cu încetineală. Bato­zele nu funcționează cu întreaga lor capacitate de lucru. Organizarea defec­tuoasă a muncii și desele defecțiuni în­­tîlnite la unele tractoare și batoze sînt cauza care face ca treierișul să întîrzie. Iată cîteva exemple. In comuna So­lonț, pe aria nr. 1 (tractorist Benone Popovici) în zilele de 25, 26 și 27 iulie batoza n-a treierat decît 1000 kg grîu. Motivul ? Desele defecțiuni produse. Tre­buie arătat că nici comitetul executiv al sfatului popular comunal nu sprijină în suficientă măsură treierișul. In ziua de 31 iulie, de exemplu, în timp ce treie­rișul se desfășura la voia întîmplării, președintele comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, Mihai Turtu­­reanu, se ocupa cu alte lucrări mărun­te, lipsite de interes în această etapă. Pe aria de la brigada Rachitis, aparți­­nînd gospodăriei colective din satul Pe­­tricica, s-a instalat batoza pe ziua de -----------------------------------------------24 iulie. Din cauză că tractorul care ur­ma să acționeze batoza fusese defect, ea a stat nefolosită 4 zile. De aseme­nea, de la începutul campaniei și pînă acum, batoza de pe aria satului Petri­­cica n-a reușit să treiere, în fiecare zi, mai mult de 5000 kg grîu. La această batoză curelele se rup des iar tractoris­tul nu are nici un fel de cheie pentru a strînge șuruburile. Ce au de spus to­varășul Vasile Șendrea, director și to­varășul Mircea Cruceanu, inginerul șef al S.M.T. Hemeiuși, care deservește și raionul Moinești, despre această sta­re de lucruri ? Ar fi necesar ca tova­rășii din conducerea S.M.T. Hemeiuși să se deplaseze mai des și prin această parte a raionului Moinești. Din situația centralizată la consiliul agricol raional reiese că pînă în ziua de 31 iulie a.c. în raionul Moinești se treierase recolta de pe numai 1022 hec­tare, ceea ce înseamnă 29 la sută din plan. Ritmul nesatisfăcător în care se des­fășoară treierișul în raionul Moinești trebuie să constituie un semnal de a­­larmă pentru consiliul agricol raional (președinte tovarășul Mihai Diaconu), pentru sfaturile populare comunale și organizațiile de partid de la sate. In zilele care urmează este necesar să se mobilizeze toate forțele în scopul ur­gentării treierișului păioaselor. C. STOICESCU Colectiviștii din satul Poiana Petrii,­­ raionul Bacău, la treierișul ultimilor snopi Foto: TEODOR STANCIU Au terminat treierișul Colectiviștii din Davideni Mobilizați de organizația de partid, colectiviștii din satul Davideni, raio­nul Tg. Neamț, au desfășurat o mun­că plină de străduință la strînsul grî­­nelor și, cu sprijinul mecanizatorilor au izbutit ca in ziua de 1 august să termine și treierișul păioaselor. Timp de cîteva zile la cele două arii bato­zele au funcționat fără întrerupere fiind deservite din plin de schimbu­rile organizate de colectiviști. Grîul­­secară de pe suprafața de 310 ha a fost treierat în cîteva zile. La obține­rea acestui frumos succes și-au adus contribuția mecanizatorii Nicolae C. Bălan, Anton Cucu și Ion S. Manole din brigada de tractoare condusă de Vasile Mosor, de la S.M.T. — Tg. Neamț, precum și colectiviștii din brigada de cîmp condusă de Constan­tin Arădăvoaicei. PUIU CONSTANTIN președintele G.A.C. „Viață nouă“ Davideni VASILE BĂLAN secretarul organizației de bază P.M.R. Membrii G. A. C. „30 Decembrie“ din Buhuși Ieri la print, colectiviștii din ora­șul Buhuși au terminat treierișul ce­realelor păioase. Aceasta se datorește muncii intense pe care ei au depus-o, avînd și sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Podoleni. Printre mecaniza­torii care merită evidențiați se nu­mără Ioan Ursu, Petru Gherghina și alții.­­ Acum, pe ogoarele gospodăriei, se lucrează din plin la executarea ară­turilor adinei de vară. Mai multă atenție efectuării arăturilor de vară Pe ogoarele gospodăriilor colecti­ve din regiunea noastră, mai ales în cele din nord, în aceste zile se sece­ră ultimii snopi de grîu. In cele mai multe unități această lucrare s-a ter­minat. Dar, în această perioadă, la sate sînt și alte munci care se cer efectuate tot la timpul optim. Să luăm de pildă, treierișul Pentru a evita pierderile nu e deajuns ca să seceri griul, el trebuie și treierat și pus la adăpost în cel mai scurt timp. Și ară­tura de vară este de asemenea, o lu­crare care, dacă nu se execută în cel mai scurt timp, după recoltare, își micșorează din efectul ei pozitiv asu­pra sporirii producției. Pentru a se putea efectua arăturile de vară trebuie eliberat terenul de snopi — acolo un­de s-a secerat manual — sau de paie acolo unde s-a recoltat cu combina. Și alte munci se cer a fi efectuate în mo­mentul de față pe ogoarele regiunii­­noastre. Concluzia este cît se poate de limpede, pentru ca toate aceste lucrări să fie făcute de bună calitate și în timpul optim se cere, în fiecare uni­tate agricolă socialistă, o temeinică organizare a muncii, folosirea cît mai completă a tractoarelor, combinelor, batozelor și a celorlalte mașini agri­cole. Unitățile agricole socialiste dispun­­ în această direcție de posibilități su­ficiente. Anul acesta, în comparație cu anii precedenți, pe tarlalele colec­tiviștilor lucrează un număr mai mare de tractoare. In prezent, pe ogoarele gospodăriilor colective din regiunea noastră lucrează 1830 de tractoare, 700 de combine, 300 de batoze și alte mașini agricole. De asemenea, consi­liile de conducere ale gospodăriilor colective, în majoritatea lor, dispun de mai multă experiență. Alături de consiliile de conducere, umăr la u­­măr cu acestea muncesc cadrele de ingineri agronomi în acele unități unde munca fost temeinic organizată, unde pe trac­a­toare s-a organizat schimbul doi și, alături de tractoarele și mașinile sta­țiunilor de mașini și tractoare, s-au folosit cu maximum de randament ate­lajele și brațele de muncă din gospo­dăriile colective, acolo s-au obținut atît la treierat cît și la efectuatul a­­răturilor de vară rezultate bune. Practic și pe cale științifică s-a sta­bilit că arăturile de vară efectuate la momentul indicat, respectîndu-se și celelalte reguli stabilite de știința a­­gricolă, conduc la realizarea unor producții mult sporite la hectar. Fe­lul cum se prezintă recolta anul a­­cesta în majoritatea gospodăriilor co­lective ilustrează pe deplin acest lu­cru. Cultura de pe tarlaua de porumb a colectiviștilor din Porcești, raionul Roman, semănată în arătură de vară este mult mai frumoasă decît cea se­mănată în arătură de primăvară. La orzoaică, sporul de producție este de apropae 400 kg la hectar. Experiența a dovedit că arătura de vară a adus sporuri însemnate la cul­turile de porumb, sfeclă, cînepă etc. La cultura porumbului, de exemplu, s-a obținut un spor de producție ce variază intre 700-1000 kg la­ hectar. Aceasta ca un rezultat al faptului că arătura de vară dă posibilitate să se acumuleze și să se păstreze în sol o mare cantitate de apă. Experiențele oamenilor de știință arată că la un hectar de teren în stra­tul de sol de 30 de cm și cu o greu­tate de 4200 tone, dacă in urma ară­turilor se adună numai cu 1 la sută mai multă apă, aceasta înseamnă 42 de tone apă la hectar, înseamnă can­tități de cereale mai mari la hectar. Arătura de vară contribuie la descom­punerea cu mai multă ușurință a res­turilor vegetale, punîndu-se în felul a­­cesta la dispoziția plantelor o mare cantitate de substanțe organice. Iată de ce unele consilii de condu­cere ale gospodăriilor colective au fă­cut eforturi susținute ca paralel cu e­­xecutarea celorlalte lucrări agricole de sezon să se facă și arăturile de vară. Ultima situație centralizată la Con­siliul agricol regional (din 31 iulie), arată că in această direcție cele mai bune rezultate s-au obținut în raioa­nele Buhuși, unde pină la data amin­tită se realizase 40 la sută din plan și Roman cu 36 la sută din plan. Mult rămase în urmă cu această lucrare sunt raioanele Tg. Neamț (15 la sută din plan), Moinești (cu 24 la sută din plan) și altele. Faptul că nu în toate gospodăriile colective s-au luat măsuri pentru a se elibera deîndată terenul, că condu­cerile stațiunilor de mașini și tractoa­re nu s-au îngrijit să organizeze schim­bul doi pe tot mai multe tractoare a făcut ca pe regiune situația să fie nesatisfăcătoare. Regiunea noastră, așa cum se arată și în articolul de fond din ziarul Scînteia din 30 iulie, se numără printre regiunile rămase în urmă la arături. Pentru a recupera rămînerea în ur­mă la executarea arăturilor de vară, consiliile agricole raionale, cadrele de ingineri agronomi au datoria să indice consiliilor de conducere ale gospodă­riilor colective cele mai nimerite mă­suri care să ducă la îmbunătățirea muncii în acest sector de activitate. Atenția trebuie îndreptată spre folo­sirea din plin a tractoarelor. Aceasta prin organizarea și completarea schimbului doi. Tractoarele trebuie să lucreze fără întrerupere ziua la treie­rat și noaptea la arat. Trebuie pus capăt mișcării fără rost a tractoarelor de la o tarla la alta, sau după diferite treburi mărunte de aprovizionare etc, treburi care pot fi rezolvate cu ate­lajele gospodăriilor colective. De a­­semenea, conducerile gospodăriilor colective trebuie să asigure mecaniza­torilor hrana pe ogor, la lucru, evi­­tîndu-se astfel deplasările în gol. Consiliile de conducere ale gospodă­riilor colective trebuie să ia măsuri urgente pentru a elibera terenul. A­­semenea cazuri ca cel întîmplat la gospodăria colectivă din comuna Cor­­dun — Roman, unde din cauza că nu s-a eliberat terenul, tractoarele au stat fără să lucreze mai multe zile în șir, nu trebuie să se mai repete. •> Pentru ca arătura să aibă o efica­citate mare și să contribuie la spo­rirea recoltelor e necesar să fie făcu­tă diferențiat, după natura terenului. In acest scop cadrele de ingineri a­­gronomi din gospodăriile colective au datoria să țină seama de recomandă­rile Institutului central de cercetări agricole. Adîncimea arăturii trebuie stabilită în funcție de umiditatea so­lului în așa fel încît ea să nu iasă bolovănoasă. Cu ci­ arătura de vară este mai adîncă (25-30 cm), cu atît este mai bună. Pe un sol podzolit sau pe un pod­zol se recomandă ca arătura cu răs­turnarea brazdei să se facă pînă la adîncimea orizontului cu humus, iar mai jos să se execute o afînare de 10 cm cu scormonitorul. Scormonitorul poate fi folosit și pe solurile cu o­­rizontul cu humus subțire fie că ele sînt sau nu în pantă, sau pe terenu­rile unde s-a format talpa plugului groasă de peste 5-6 cm. Pe terenurile în pantă lucrarea tre­buie executată pe curba de nivel. Arătura trebuie întreținută pînă la semănat. Cînd se formează crusta groasă trebuie aplicată o lucrare cu grapă cu colți, iar cînd au apărut bu­ruieni mai multe și solul s-a îndesat pe o adîncime mai mare este nece­sar să se folosească grapa cu discuri. Comitetele raionale de partid, consi­liile agricole sînt chemate să recorde aceeași importanță arăturilor de vară ca și strîngerii recoltei­ WGIU Vedere din crescătoria de păstrăvi din Slănic-Moldova. i mi­i ...............— 1 ■ [UNK] Hîrtie și celuloză mai multa și de bună calitate Măsuri eficiente — rezultate valoroase Semestrul I al acestui an, pentru co­lectivul de muncă de la fabrica de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“, a fost rodnic atît pe linia creșterii pro­ducției de hîrtie și celuloză, cit și pe linia îmbunătățirii calității produse­lor. De la începutul anului, harnicul co­lectiv de muncă al fabricii „Steaua roșie“ din Bacău, a ridicat marca fa­bricii la un nivel superior în ce pri­vește calitatea. Astfel, netezimea la hîrtia de ziar a ajuns în prezent la 51 de secunde față de 45 secunde cu­­ește angajamentul, iar impuritățile au scăzut față de angajamentul luat cu 35. Rezistența hîrtiei de țigarete a ajuns la 5633 metri față de 4700 me­tri angajament. Angajamentul la re­ducerea impurităților din celuloză a fost și el depășit. De altfel, îmbunătățirea calității hîrtiei își găsește expresia și în 222 tone hîrtie cu cît a fost redus bracul tehnic admis în primele 6 luni ale a­­nului. Aceste rezultate se datoresc preocupării conducerii întreprinderii și comitetului sindicatului îndrumate de organizațiile de partid care au în­trebuințat în scopul mobilizării tutu­ror salariaților pentru îmbunătățirea calității diferite metode printre care : introducerea fișelor de calitate, vitri­na cu rebuturi, popularizarea prin pa­nouri a principalelor caracteristici ale hîrtiei și semifabricatelor comparativ cu prevederile normelor și angaja­­mentelor luate, ridicarea pregătirii tehnico-profesionale și altele. Aplicarea la timp a măsurilor pre­văzute în planul de măsuri tehnico­­organizatorice și-a adus din plin con­tribuția la obținerea acestor realizări bune. Punerea în funcțiune a presei „Ofset“ de la mașina nr. 2 pentru mărirea capacității de deshidratare, montarea de motoare cu turație re­glabilă la calandrele nr. 1 și 3, mon­tarea de radiații cu raze infraroșii pentru mărirea capacității de uscare, construirea instalației pentru dom­na­­rea apei industriale, sunt numai o parte din cele 32 de măsuri care au fost aplicate în semestrul I al aces­tui an. In fruntea întrecerii pentru o cali­­tate superioară s-a situat secția de semifabricate care a livrat produse cu un grad alb sporit, iar calitatea pas­tei mecanice a fost mult îmbunătăți­tă comparativ cu anul trecut. Din a­­ceastă secție se pot evidenția tovară­șii: Vasile Munteanu, Grigore Con­­durat, Petrache Lehăduș, Ion Negri­ șoiu și mulți alții. ANUȚA SANEA responsabila postului nostru de corespondenți voluntari de la Fabrica „Steaua roșie“ Bacău croidiei calitatia. La fabrica de hîrtie și celuloză „Reconstrucția“ din orașul Piatra Neamț, îmbunătățirea calității produ­selor constituie o preocupare de sea­mă. Acest lucru este confirmat de în­săși realizările obținute în primul se­mestru care a trecut din acest an, b­. această direcție. La celuloza sul­fat, lungimea de rupere în metri, rea­lizată în primele șase luni, este de 9.682 m, cu 1.682 m mai mult față de­cît prevăd normele. Numărul de duble îndoituri realizat a fost de 1382, cu 382 de duble îndoituri mai mult față de sarcina primită. Realizări bune au fost obținute și în ce privește sa­­tinajul hîrtiei veline, obținîndu-se o netezime de 142 secunde, în loc de 100 secunde cît a fost planificat. Și la hîrtia pentru saci s-au reali­zat indici calitativi superiori. In loc de o rezistentă la rupere de 5,9 kg cît era prevăzut s-a realizat 6,48 kg, iar numărul de duble îndoituri a a­­­juns la 712. Obținerea de indici calitativi supe­riori la produsele fabricii de hîrtie și celuloză „Reconstrucția“ din Piatra Neamț se datorește mai multor fac­a­tori, printre care și aplicării la timp măsurilor tehnico-organizatorice, ridicării calificării profesionale a mun­citorilor,­­ precum > și folosirii de noi procedee t­ehnologice. Iată cîteva mă­suri tehnico-organizatorice care au prins viață în perioada sus-amintită și care și-au dovedit eficacitatea: în­locuirea sulfului cu sulfat de sodiu, în­ obținerea celulozei sodă-sulf, contribuit din plin la îmbunătățirea a calității celulozei, precum și a hîrtiei. O altă măsură eficientă este intro­ducerea unei noi linii tehnologice la finisajul mecanic al hîrtiei. Prin in­troducerea acestei linii­ tehnologice s-a reușit să se obțină un satinaj su­perior la unele produse și în special la hîrtia pergamin­ătă fină. Tot pen­tru îmbunătățirea satinajului la hîr­tie, la secția hîrtie s-a introdus un ne­tezitor. Cu ajutorul acestuia s-a putut obține o îmbunătățire simțitoare a sa­tinajului la hîrtia velină. Vizită la Casa-muzeu de la Moinești Pentru documentarea oamenilor mun­cii, în ceea ce privește cunoașterea tre­cutului de luptă al partidului, din ini­țiativa comitetului de partid de la fa­brica „Proletarul“ Bacău, a fost orga­nizată vizitarea Casei-muzeu din orașul Moinești, unde a locuit în primii ani ai tinereții tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. Cu dragoste și emoție grupul de mun­citori textiliști printre care erau Ele­na Ancuța, Miron Olimpia, Neculai Șerbănescu, Aurel Mărcuț, Natalia Da­mian și alții, au pășit pragul Casei-mu­zeu în care și-a petrecut o parte a ti­nereții scumpul nostru conducător, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ei au văzut exponatele din Casa-mu­­zeu care înfățișează lupta partidului, luptă căreia tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej i-a închinat întreaga sa acti­vitate. In cartea de onoare a Casei-muzeu, peste 100 de textiliști băcăuani și-au trecut impresiile lor. ION IEPURE din postul de corespondenți volun­tari al ziarului „Steagul roșu“ de la fabrica „Proletarul“ din Bacău Sesiunea Sfatului popular comunal Gâiceana De curînd a avut loc lucrările celei de-a VI-a sesiune a Sfatului popu­lar din comuna Găicea­­na, raionul Adjud, cu care prilej s-a analizat felul cum se desfășoară muncile agricole de vară. Din referatul prezen­tat de către tovarășul Costache Lazăr, vicepre­ședinte al comitetului e­­xecutiv al sfatului popu­lar comunal și din dis­cuțiile purtate de parti­cipanții la sesiune a re­ieșit că în comuna Găi­­ceana s-au obținut o se­rie de realizări aprecia­bile privind desfășurarea muncilor agricole de vară. Așa de pildă, se­cerișul griului și a or­zului s-a terminat la timpul inițial stabilit. In această acțiune s-au e­­vidențiat în mod deose­bit colectiviștii Emil Re­begea, Cernica Ferenți, Simion Gheorghe, Mihai Bociu, Gheorghe Ghera­­sim și alții. Sesiunea sfatului popu­lar comunal a adoptat noi măsuri menite să contribuie la desfășura­­rea în cele mai bune condițiuni a campaniei de treieriș. ALECU BOGHIAN colectivist Pe șantierul de construcții de locuințe din Buhuși Pregătiri pentru noul an școlar In orașul Piatra Neamț se dă bă­tălia pentru terminarea in termenul planificat a școlilor care sunt în curs de construcție. Putem spune că unele construcții, prin grija comitetului e­­xecutiv al sfatului popular orășenesc au ajuns intr-un stadiu destul de a­­vansat. De exemplu, localul școlii cu 24 de clase din strada Bicazului care este construit din fonduri centrale, va fi dat in folosință in preajma zilei de 15 august a.c. Tot pentru anul școlar 1963-1964 a mai fost prevăzută construcția a 3 săli de clasă in satul Dumbrava Vale din satul Săvinești, construcție care se face prin contri­buția voluntară a colectiviștilor de aici. Comitetul executiv al sfatului popular comunal s-a ocupat îndea­proape de aprovizionarea șantierului cu materialele necesare, de mobiliza­rea cetățenilor, precum și de achita­rea îndatoririlor bănești pentru ter­minarea construcțiilor in timpul sta­bilit. T. STAVAR — operator chimist Schimb de experiență Conducerea întreprinderii împreună cu comitetul sindical de la Fabrica de postav din Buhuși a organizat un schimb de experiență foarte util. Circa 48 de maiștri și ajutori, ingineri ino­vatori fruntași au vizitat timp de trei zile cele mai importante fabrici textile din țară, făcînd un prețios schimb de experiență, cu alți textiliști. Deplasarea fiind făcută cu autocarul ei au putut admira și frumusețile patriei noastre, întorși în fabrică, vor căuta să pună în practică tot ce au văzut nou în­alte­­ întreprinderi pentru îmbunătățirea pro­­­­cesului de producție.

Next