Steagul Roşu, octombrie 1963 (Anul 18, nr. 3317-3343)

1963-10-19 / nr. 3333

u. -4 Proletari din toate tarile uniti vá­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Nr. 3.333 (4.812) SÎMBATA 19 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani Vizita conducătorilor de partid și de stat la Hidrocentrala „16 Februarie" de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alți conducători ai partidului și statului nos­tru au vizitat Valea Argeșului, exami­ned amplasamentul și schema de ame­najare a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele construcții ale socialismu­lui. In scurtă vreme, pe locurile sălba­tice ale cheilor Argeșului a început să se desfășoare activitatea însuflețită carac­teristică marilor șantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Ar­geș își va trimite prețioasa energie elec­trică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 196­3, construc­torii au avut din nou oaspeți dragi. To­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Ch­ivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șan­tierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeș. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului re­gional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, de acti­viști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de șantiere, oaspeții au fost în­­tîmpinați de ministrul minelor și ener­giei electrice Bujor Almășan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adal­bert Gilbert director general al între­prinderii de construcții hidrotehnice, Ni­colae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaube, inginer-șef adjunct, Ale­xandru Nourescu, inginer-șef al ISPH, Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al șantierelor, de ingineri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, tova­rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și ce­lorlalți conducători de partid și de stat le-au fost prezentate de către șeful pro­iectului, ing. Mircea Lipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea acestui im­portant nod hidro-energetic proiectat în întregime în țara noastră, precum și sta­diul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va a­­vea o putere instalată de 220 MW, iar producția ei anuală va fi de 400 mili­oane kWh. Potențialul hidroenergetic al Argeșului va fi utilizat pe o distanță de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doam­nei, Vîlsanul și alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de a­­cumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate mi­liard metri cubi de apă. Specialiștii hi­drocentralei au relevat și alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenerge­tic. Se creează astfel posibilitatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Arge­șului, vor fi ferite de inundații impor­tante suprafețe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele o­­biective ale acestui șantier care se în­tinde pe o lungime de 25 km. .Mașinile urcă spre fabrica de betoane pe șoseaua nouă tăiată în stincă, stră­­bătînd tunele și trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală și măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autoca­mioanele de mare tonaj care aprovizio­nează fabrica de betoane cu agregate și ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reușit, învin­­gînd serioase greutăți, să transporte u­­tilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiștii au arătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate prin comanda electropneumati­­că, vor asigura cantitățile mari de be­ton cerute de construcția barajului. La cota 834 la punctul numit Vidra­­ru, unde s-a amplasat coronamentul ba­rajului, conducătorii de partid și de stat au discutat cu ing. Radu I’rișcu, princi­palul specialist în proiectarea de baraje din ISPH, despre felul cum s-au proiec­tat și organizat lucrările. Barajul —■ de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m­ este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economică în comparație cu alte varian­­te studiate. Conducătorii de partid și de stat au a­­preciat pozitiv faptul că în soluțiile a­­doptate proiectanții s-au călăuzit atît­­ de principiul economicității, cît și de cel al obținerii unui grad ridicat de siguranță a construcțiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumusețea slăbatică a cheilor Argeșului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri. Infruntind na­tura aspră, cățărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golașe, construc­torii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale maca­ralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încăr­cate cu beton, ridicînd în calea apelor u­­riașul scut de 500.000 metri cubi beton al h­idrocentralei. Oaspeții coboară apoi în vatra bara­jului pentru a asista la un eveniment im­portant în istoria șantierului: începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Să­­lăjan, șeful acestui șantier, prezintă or­ganizarea lucrărilor, în jur, sute de con­structori așteaptă cu nerăbdare. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este co­­borîtă prima benă. Cu ea coboară mun­citorul benist, Alexandru Ojog, un vete­ran al marilor șantiere ale socialismului și inginerul mecanic șef Ladislau Rá­kosi, unul din îndrăzneții constructori care a adus o contribuție de seamă la pregătirea mijloacelor mecanizate pen­tru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului pe care Argeșul le-o îmbogățește necon­tenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantități de beton. In aplauzele întregii asistențe „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii șantierului baraj, se urează succes în muncă și îi asigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții această lucrare de mare proporție. Este vizitat apoi șantie­rul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeți în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem vastă încăpere subterană, săpată într­e în stincă, este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Ni­­colau dau explicații amănunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuș Traian, Moșneguțu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai și alții sunt bine cunos­cute pentru realizările obținute. Irimuș Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarășului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a sub­liniat importanța și frumusețea acestei munci, arătînd că pentru proiectanții și constructorii hidrocentralei acest șan­tier este un prilej de valorificare a pri­ceperii și capacității lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacții. La ieșirea din subteran, ca și pretu­tindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestație de dragoste și atașament, ovaționînd îndelung pentru partid și gu­vern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forțe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiții a acestei mă­rețe construcții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Sta­țiunea agricolă experimentală Ștefănești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări și plan­tări cu viță de vie, a unor terenuri slab productive. Însoțiți de tov. Nicolae Gio­­san, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de directorul stațiunii, tov. Constantin Budan, condu­cătorii de partid și de stat s-au deplasat la terasele Golească și Izvorani. In a­­ceste locuri vor fi valorificate prin te­rasări încă 2000 ha de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în stațiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri și a arătat că ea tre­buie continuată și dezvoltată. Pretutin­deni, pe drumul străbătut în regiunea Argeș — la Pitești, Curtea de Argeș și Î1­ numeroase alte localități — popu­lația, aflînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puter­nice uzate și oferindu-se flori. La Casa agronomului din Ștefănești a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid și de stat, miniștri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere și specialiști, constructori și proiectanți ai hidrocentralei de pe Argeș, specialiști de la Stațiunea agri­colă experimentală Ștefănești. (Agerpres). Cu însămînțările terminate începute la 25 septembrie, însămînțările la G.A.S Șerbești, raionul Bacău, s-au ter­minat la 9 octombrie. Deși repede, treaba nu s-a făcut ușor și nici de proastă cali­tate. Cele 367 hectare însămînțate au ne­cesitat un volum mare de lucrări. Pentru a asigura un interval de timp cît mai mare între lucrările de bază și semănat s-a muncit în două schimburi. Atît calitatea lucrărilor executate, cît și faptul că solul a fost îngrășat cu cîte 300 kg superfosfat și 100 kg azotat de amo­niu la hectar asigură condiții optime­ ob­ținerii unei producții sporite de cereale la hectar în anul viitor. Mecanizatorii și-au înțeles pe deplin sarcina. Au lucrat zi și noapte, pe întrecute. Despre tracto­riștii Gheorghe Herniuc și Ion Nichita —, comuniști și Emil Prepeliță și Grigore Apostol, utemiști avea numai cuvinte de laudă inginerul Constantin Gherghi. Pri­mii doi la însămînțări și ceilalți doi la arături — au făcut mai mult decît li se putea cere. A depus multă strădanie și brigadierul Nicolae Radu care era tot timpul preocupat și de nivelul agrotehnic al lucrărilor. Ocupîndu-se personal de rit­mul și calitatea lucrărilor de însămînțări, directorul gospodăriei de stat Șerbești, Grigore Stratula, a făcut ca lucrările să meargă în ritm susținut, întregul colectiv a primit cu satisfacție vestea realizării acestei sarcini din actuala campanie de toamnă. De altfel, colectivul de muncitori din gospodărie și-a cheltuit cu dărnicie e­­nergia terminînd deja toate lucrările de recoltare a produselor agricole. Delegație de experți româ­ni în Iugoslavia BELGRAD 18 (Agerpres).­­ O delegație de experți români în do­meniul construcțiilor, în frunte cu Tra­ian Ispas, director general în Ministe­rul industriei construcțiilor, a sosit vi­neri la Belgrad. Membrii delegației vor pleca la Skoplje pentru a studia con­dițiile de construire a celor 100 de apartamente și a policlinicii donate de guvernul român pentru victimele catas­trofei care a distrus această localitate. Angajamentele au fost sporite Printre frumoasele realizări ale rafinerilor din Dărmă­­nești, se remarcă și faptul că volumul economiilor crește continuu. In numai 8 luni din acest an la Rafinăria Dărm­ănești s-au obținut economii supli­mentare în valoare de 1.953.000 lei la prețul de cost și beneficii peste plan în valoare de 2.473.000 lei. Angajamentul anual de a realiza economii suplimen­tare la prețul de cost în valoare de 1.200.000 lei a fost mărit recent cu 800.000 lei. Aceste economii și beneficii peste plan se vor putea realiza pe seama valorificării supe­rioare a tonei de țiței, a reducerii consumurilor cifice, precum spe­și pe seama reducerii pierderilor de fa­bricație și manipu­lare. GH. GORBAN șeful serviciului plan-organizarea muncii de la Ra­finăria Dărmănești finind seama de gustul cumpărătorilor Cea de-a doua ex­poziție organizată în acest an de I.C.R.T.I. Bacău, în colaborare cu Direcția comercia­lă regională, dă po­sibilitatea ca, pe baza unei largi și competente consul­tări a merceologilor, vînzătorilor și cumpărătorilor, să se­­ poată contracta în cele mai bune con­diții fondul de măr­furi pentru semestrul 1 al anului viitor. Expunerea în cadrul acestei expo­ziții, deschisă în după-amiaza zilei de 17 octombrie, a unor noi modele de încăl­țăminte și confecții pentru bărbați, femei și copii, a stîrnit un viu interes în rîndul participanților, care­ au apreciat pozitiv strădania colectivelor de muncă ale fabri­cilor producătoare din întreaga țară, strădanie îndreptată spre satisfacerea me­reu crescîndă a gus­tului pentru frumos și util al masei largi de cumpărători. Din gama bogată de încălțăminte rea­lizată în culori pastelate, s-a remarcat îndeosebi noul model de cizmulițe pentru femei. Fiind căptușite și avînd talpa din microporoi, noile cizmulițe pentru sezonul de iarnă s-au bucurat de o caldă primire. De asemenea, din încălțămintea pentru­­ iarnă, o bună impresie a lăsat gheata bărbătească din fețe sofzi, căptușită, cu talpă din microporci, realizată de fabrica „Ardeleana" din Alba Iulia. Colecția de pantofi a fost lărgită prin prezentarea de noi modele pentru bărbați și femei, avînd talpa din duraflex și m­icrodur (buni înlo­cuitori ai tălpii din bovine), pantofi care sunt ușori, elastici și eleganți. La capitolul modele noi prezentate în cadrul acestei expoziții se mai poate vor­bi și despre papucii fabricați din material plastic. Fabricile „Bihoreana" din­ghita, regiunea Crișana și „8 Mai" Mai­­din Mediaș sunt furnizorii acestui apreciat gen de papuci. Încălțămintea pentru bărbați, femei și copii ce va fi contractată pentru semes­trul 1 al anului 1964, aduce prin forma ei trapezoidală, o noua linie a modei. Pro­dusă la un preț accesibil masei largi de cumpărători și în fabrici care se bucură de un bun renume ca „Dîmbovița“ București, „Banatul" Timișoara, „Solidari­tatea" Oradea, „Select" Cluj etc., încălță­mintea anului 1964 va fi și mai aproape de cerințele cumpărătorilor. Din modelele de confecții prezentate, se remarcă raglanele treisferturi pentru băr­bați, cu șlif în părți și căptușite cu tricot, pardesiile și paltoanele pentru bărbați și femei din stofă în carouri, flanșată. De asemenea, costumele bărbătești cu panta­loni fără manșetă și sacourile de vară din țesături de bumbac au lăsat o bună im­presie. Mereu mai trainice și mai aspectuoase, produsele de lenjerie ale fabricii de con­fecții din Brăila au primit calificative bune. Confecții noi pentru copii, realizate din țesături din fire fine, într-un bogat sorti­ment, s-au bucurat de mult succes. Din­tre furnizorii micilor cumpărători, o notă bună se cuvine fabricii „Mondiala" din Satul Mare. Invitate să-și spună părerea despre noi­le mărfuri prezentate în cadrul expoziției, salariate și gospodine din toate cartie­rele orașului Bacău, mobilizate de comite­tul orășenesc al femeilor și invitate de I.C.R.T.I. și-au adus o prețioasă contri­buție la contractarea cu fabricile produ­cătoare, ale celor mai adecvate mărfuri pentru primul semestru al anului viitor. C. PIRNOIU Să se folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole ! ! . Dimineață de toamnă, în punctul „Văleni" al gos­podăriei colective din Măgirești, și-au dat „întîlnire" cîțiva colectiviști cu tractoriștii Vasile Diaconu și Vasile Mărtinaș. Mai erau de semănat în acest punct vreo 20 hectare cu grîu și după ce au umplut coșu­rile cu sămînță, au verificat, dacă tuburile au greu­tățile necesare și... la lucru. Tot timpul pe tarla a stat tehnicianul agronom al gospodăriei, tovarășa Maria Olteanu. După cîteva ore au venit aici tova­rășii Ioan T. Jigău, președintele gospodăriei și Va­sile Bîntu inginerul agronom. La această gospodărie, semănatul celor 315 hectare cu cereale de toamnă se apropie de sfîrșit, datorită ritmului viu în care s-a lucrat zi de zi. Este rezultatul bunei organizări a muncii, al folosirii mașinilor cu toată capacitatea lor și a muncii neobosite a mecanizatorilor și colecti­viștilor. Și la gospodăria colectivă din Berești-Tazlău, însă­mînțările se fac în ritm susținut. Consiliul de con­ducere al gospodăriei, sub îndrumarea organizației de partid, a luat din vreme măsuri tehnico-organiza­­torice, care, aplicate, au dus la grăbirea lucrărilor a­­gricole de toamnă. Terenul a fost repede eliberat de culturile de toamnă, s-au făcut arături și discuiri re­petate pentru sfărîmarea bulgărilor de pămînt, iar apoi s-a trecut la semănat. Sămînța, selecționată și tratată cu atenție, a fost zilnic transportată pe cîmp la capătul tarlalelor, în felul acesta semănătorile au lucrat din plin. Trebuie remarcat că tot timpul, pe cîmp, la pregătirea terenului și semănat, stă tovară­șul Scarlat Bîclea, inginerul agronom al gospodăriei. Și la gospodăriile colective din Grigoreni și Scorțeni s-au obținut rezultate bune la efectuarea însămînțărilor, datorită preocupării permanente pe care o au conducerile gospodăriilor colective și organizațiile de partid. La gospodăriile colective amintite realizările la semănat sînt frumoase, în altele însă ritmul de lucru e așa de încet, încît nu se poate să nu te întrebi : cînd vor termina aceste gospodării, semănatul griului ? Iată cîteva exemple. La gospodăria colectivă din Pîrjol sînt de semănat în această toamnă cu grîu­ secară 380 hectare. Pînă în seara zilei de 17 octombrie, se semănaseră abia 113 hec­tare. Ritmul de lucru e așa de încet, încît îți dai seama că la Pîrjol semănatul nu se bucură de atenția cuvenită. Zilele epocii optime de semănat sunt pe sfîrșite. Cînd va fi gata această lu­crare la Pîrjol , în altă comună, la Solonț, s-au semănat doar 111 hectare, din cele 250 hectare planificate. Ritm de meri , în trei zile s-au însămînțat 13 hectare. Tot cîte patru hectare pe zi se seamănă și la gospodăria colectivă din Strugari. Tocmai datorită acestui lucru, raionul Moinești este rămas în urmă la semănatul cerealelor de toamnă. Deși este planifi­cată, la semănat, o viteză zilnică de 150 hectare, ea nici pe departe nu-i realizată. Așa, spre exemplu, în ziua de 16 oc­tombrie s-au semănat 87 hectare, iar în ziua următoare viteza a fost de 75 hectare. Unde trebuie căutate cauzele ritmului anevoios cu care se lucrează la însămînțări pe ogoarele raionului Moinești ? S.M.T. Onești a trimis în gospodăriile colective din acest raion 78 tractoare și 27 semănători. De folos însă, dacă nu toate f­uncționează din plin. Zile în șir semănători și tractoare stau nefolosite din cauza deselor defecțiuni ce se ivesc. La Scorțeni și Solonț, sunt tractoare care s-au defectat chiar­ de la începutul campaniei agricole de toamnă. Zilele trecute, la gospodăria colectivă din Poduri, în punctul „Micleasa", lucrau două semănători din cele trei existente. A treia se „odihnea" din cauza lipsei unei bucșe. La g.a.c. din Strugari, în punctul „Siliște" doar a semănătoare lucra. Cealaltă „aștepta" atelierul mobil al S.M.T. care din păcate se mișcă cam greu prin ra­ionul Moinești. Așadar, una din cauzele principale ale ritmului scăzut de lucru este și nefolosirea din plin a mașinilor. Dar sînt gospo­dării colective ca cele din Tescani, Pîrjol și-n special Solonț, unde consiliile de conducere privesc semănatul ca pe o lu­crare obișnuită, fără să se gîndească că dacă nu te încadrezi în epoca optimă, recolta va fi diminuată. Aceasta își găsește expresia în slaba organizare a muncii, neantrenarea forțelor existente la lucrările care cer urgență etc. în general, semănatul se face de bună calitate. Poate fi eviden­țiată preocuparea inginerului agronom de la g.a.c. din Pe­­tricica, tovarășa Virginia Ciobanu, care se află tot timpul pe tarlale, acordînd asistența tehnică necesară și supraveghind felul cum se face semănatul. Dar s-au găsit și cazuri cînd specialiștii nu s-au preocupat de acest lucru. Astfel, la g.a.c. din Ardeoani, în punctul „Ghețărie", se însămînța grîu în teren prost pregătit. Inginerul Aurel Ionescu însă nu cunoștea acest lucru, ocupîndu-se în ziua aceea de alte treburi. Și la gospodăria colectivă din Scorțeni se fac uneori lucrări de proastă calitate. Arătura și discuitul nu se făcuseră cum trebuie. A fost nevoie de intervenția consiliului agricol raional ca pe 6 hectare aceste lucrări să fie refăcute. Pentru a termina semănatul păioaselor de toamnă se cere din partea consiliului agricol raional și a conducerilor gos­podăriilor colective măsuri grabnice, care să ducă la recupe­rarea răminerii în urmă. Este necesar să se introducă schimbul doi pe toate tractoarele, să se remedieze rapid defecțiunile ivi­te, să se organizeze mai bine munca la semănat. M­OIAR L­UM TȘENT I Școala serală de maiștri energeticieni La Bacău, a fost deschisă de curînd o școală serală de maiștri energeticieni cu durata de 3­ ani. La această școală participă un număr de 30 de elevi, iar profe­sorii sînt recrutați dintre ingine­rii cei mai bine pregătiți în do­meniul energiei electrice. Printre profesorii ingineri se numără comuniștii: Ioan­berg, Victor Țurcanu, Ioan Vizen- Ne­­delcu și alții. întreprinderea regională de elec­tricitate Bacău a creat elevilor cele mai bune condiții pentru a învăța. O nouă universitate muncitorească La fabrica „Pro­letarul“ din Bacău, joi, și-a deschis cursurile, în cadru festiv, o nouă u­­niversitate mun­citorească. Cu acest prilej, peste 100 cursanți au audiat cu viu interes primele lec­ții intitulate: „Ce este literatura și caracterul ei de clasă" și „Despre fibrele sintetice" — susținute de către tovarășele Tasl­a Badea, pro­fesoară și Maria Dron. Ingineră. Excursii prin O.N.T. „Carpați“­ An de an crește numărul oamenilor muncii care fac frumoase excursii prin țară și în străinătate. Numai prin agenția O.N.T. „Carpați“ din orașul Bacău au plecat anul acesta în excursie pe traseele: Bacău—București—Li­toralul Mării Negre sau Bacău—Brașov—Valea­­ Oltului etc. peste 63.000 de oameni ai muncii. De asemenea, 6650 de persoane a­u plecat în stațiuni balneare la odihnă și tratament. Alți iubitori ai excursiilor au plecat în străinătate vizitînd lo­calități din U.R.S.S., R. P. Ungară, R. P. Bulgaria. In trimestrul IV al anului curent, agenția O.N.T „Carpați“ din orașul­ Bacău va organiza noi excursii. La ele vor lua parte și numeroși colecti­viști. ION ARHIRE, funcționar In curînd meciul de fotbal „Dinamo“ București — Real Madrid MADRID 18 (Agerpres). — Vineri,­în localitatea Tarragona (Spa­nia) s-a întrunit comitetul executiv al Uniunii europene de fotbal. Cu acest prilej au fost trase la sorți meciurile pentru optimile de finală ale „Cupei campionilor europeni­ la fotbal. Echipa Dinamo București va întîlni cunoscuta formație spaniolă Real Ma­drid, cîștigătoarea primelor cinci ediții ale acestei cupe. Din echipa Real Ma­­drid, care a eliminat recent pe Glas­gow Rangers (1—0 și 6—0) fac parte numeroși internaționali: Di Stefano, Gento, Amancio, Pacini, Santamaria, Evaristo. Potrivit tragerii la sorți, pri­mul meci dintre cele două echipe va avea loc la București. 0 sarcini importantă și mereu actuali: CREȘTEREA NIVELULUI PROFESIONAL AL CADRELOR Din experiența colectivului Combinatului de îngrășăminte cu azot—Piatra Neamț Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț este una dintre marile unități noi ale industriei noastre chimice. Combinatul este utilat cu mașini și instalații de mare productivitate, auto­matizate în mare parte. O problemă de mare importanță pen­tru buna funcționare a combinatului a constituit-o pregătirea cadrelor, astfel încît să fie capabile să mînuiască in­stalațiile moderne. Acțiunea de recrutare și pregătire a tuturor categoriilor de cadre tehnice a îmbrăcat forme variate în funcție de instalațiile pe care ele aveau să le deservească, precum și nivelul ca­lificării­ lor în specialitățile de care era nevoie. Marea majoritate a cadrelor din sec­țiile de bază ale combinatului sînt ti­nere, fără experiență de producție, ve­nite direct de pe băncile școlilor pro­fesionale, tehnice, sau ale institutelor de învățămînt superior. Paralel cu pregăti­rea acestora trebuie dusă o acțiune susținută pentru asigurarea muncitori­lor necesari secțiilor de deservire și auxiliare. Neputînd completa necesarul de muncitori calificați pentru aceste secții, s-au înființat școli de calificare pentru unele meserii ca: electricieni, macaragii, lăcătuși mecanici instalatori rețele de gaz etc. In general, organizarea pregătirii ca­drelor s-a făcut corespunzător fiecăreia dintre etapele parcurse pînă la punerea în funcțiune și aducerea instalațiilor la capacitățile din proiect. Astfel, în perioada lucrărilor de montaj s-a pus un accent deosebit pe antrenarea în­tregului personal de exploatare în mun­că­ efectivă alături de echipele de con­structori, ducerea la îndeplinire a unor sarcini concrete în legătură cu­ opera­­­țiunile de recepție, efectuarea unor lu­crări care cădeau în sarcina­­ beneficia­rului. In același timp s-au desfășurat cursurile de pregătire teoretică, pre­cum și instructajele de exploatare pe baza instrucțiunilor provizorii de lucru elaborate din timp,de către șefii de­ in­stalații împreună cu conducerile secții­lor. Mulți muncitori, maiștri și ingineri au fost trimiși să lucreze pe anumite perioade la alte unități cu profil ase­mănător, înainte de începerea probelor tehno­logice, simularea manevrelor de exploa­tare a fost practicată de fiecare munci­tor, iar maiștrii care conduceau in­struirea au fost în acest timp supra­vegheați și verificați cu atenție de către inginerii șefi de instalații. Autorizarea muncitorilor și încadrarea lor pe pos­turi s-a făcut pe bază de examen teo­retic și practic în fața comisiilor nu­mite de către conducerea combinatului. Un rol important l-au avut cursurile de ridicare a calificării. La aceste cursuri au fost prelucrate în mod sistematic toate deficiențele con­statate în orientarea practică a munci­torilor : anumite dereglări la instala­ții, aplicarea defectuoasă a normelor de tehnica securității, legătura cu celelal­te instalații, completarea datelor de evidență, interpretarea acestor date și totodată luarea măsurilor necesare. Pentru îmbunătățirea nivelului de cu­noștințe, al maiștrilor și inginerilor teh­nologi în legătură cu insalațiile de automatizare, în cadrul cursurilor de ridicare a calificării a funcționat un curs de automatizare industrială. O importanță deosebită s-a dat în această etapă pregătirii maiștrilor și inginerilor pentru aprofundarea cunoș­tințelor de organizarea și planificarea producției industriale, cursul organizat în acest scop tratînd probleme legate de specificul activității combinatului. De un real folos în această privință au fost și lecțiile de economie con­cretă organizate pe grupe de maiștri și ingineri, de către comitetul de par­tid. Dar problema pregătirii cadrelor în combinatul nostru nu s-a pus numai sub aspectul profesional. Majoritatea muncitorilor fiind începători și nede­­prinși cu disciplina de producție, a tre­buit dusă în paralel o muncă atentă pentru formarea simțului de răspun­dere, pentru respectarea cu strictețe a disciplinei de producție. In această di­recție, organizația U.T.M., organele sin­dicale și conducerile secțiilor au adus un aport substanțial, acționînd în mod unitar și analizînd de la caz la caz unele specie negative care s-au ivit pe parcurs. Analizele periodice făcute de către comitetul de partid al combinatului, cît și de către Comitetul orășenesc de par­tid Piatra Neamț, au constituit un permanent și prețios ajutor în îmbună­tățirea muncii de formare a cadrelor. Sub îndrumarea comitetului de par­tid, organizațiile U.T.M., organele sin­dicale și conducerile secțiilor au acțio­nat cu perseverență pe linia aplicării cu strictețe a disciplinei tehnologice și a disciplinei de producție. Au fost fo­losite în acest scop forme variate de muncă cu cadrele: gazetele de perete, analizarea de către birourile organiza­­țiilor de bază P.M.R., din secții a re­feratelor prezentate de maiștrii și in­gineri, folosirea stației de radioficare și a brigăzii artistice de agitație, dis­cuții în cercuri restrînse cu muncitorii de la anumite locuri de muncă etc. Etapa punerii în funcțiune a instala­țiilor a constituit pentru întregul co­lectiv, primul, dar și cel mai însem­nat examen în activitatea de pregătire profesională. încadrarea definitivă pe posturi și încredințarea răspunderii s-a făcut în raport cu nivelul de pregă­tire dovedit de fiecare muncitor, mais­tru și inginer în această perioadă. de Promovarea cu încredere în posturi răspundere a cadrelor tinere a dat rezultate pozitive și pu­tem afirma că s-a reușit să se închege colective bine pregătite, capa­bile să conducă instalații moderne, de un înalt nivel tehnic. Muncitori ca: C. Ciobanu, V. Chipăruș, I. Savin, S. Neagu, I. Sandu sînt doar cîțiva din sutele de­ tineri care au reușit în scurt timp să-și însușească tehnologia avansată, dînd dovadă de o bună pre­gătire profesională. Mulți dintre­ ei, deși n-au depășit vîrsta de 21 de ani, pe lîngă școala profesională au absolvit sau urmează cursurile serale ale școli­lor medii de cultură generală. Și personalul tehnic cu pregătire me­­die deține același interes în munca de pregătire profesională. Maiștrii ca Ștefan Boboc, Stela Valentin, Bica Aurel,­­letcu Ionel, Apostol Constantin și mulți alții, deși tineri, s-au impus încă de la început prin cunoștințele lor și au adus o contribuție importantă la instruirea muncitorilor. Trebuie amintită și seriozitatea cu care s-au pregătit și fac față astăzi în bune condițiuni. sarcinilor de produc­te tinerii ingineri ai combinatului. Peste două treimi din inginerii combina­tului nu depășesc cinci ani vechime în producție. Cu toate acestea mulți dintre ei au munci de răspundere. Ei conduc laboratoare, instalații, secții sau servicii. Astfel, inginerul Mircea­ Tur­­tureanu care a absolvit facultatea în 1960, este astăzi șef de instalație in­­­ginerul Ioan Nica abia a împlinit 4 ani de producția și este tehnologul șef al secției de amoniac; inginerii­­ Mihai Vicol, Costin Dumitru, Ioan Sechi și alții sînt conducători de fa­brici, iar Constantin Sam, Emil An­­tohi, Mircea Mîndrilă sînt șefi de servicii. Eforturile depuse pentru pornirea combinatului, înfruntarea greutăților și rezolvarea problemelor care le-au stat în față, le-au oferit voința și le-au în­tărit încrederea în posibilitățile lor. Apreciindu-se meritele acestor tineri, crescuți sub îndrumarea partidului, mulți dintre ei au devenit candidați sau membri de partid. Munca cu cadrele a dus la rezultate pozitive nu numai pe latura îmbunătă­țirii condițiilor de exploatare a instala­țiilor. Oamenii au început să gîndească mai matur, să se intereseze de lărgirea sferei lor de cunoștințe. Astfel, numărul muncitorilor înscriși la cursurile serale și fără frecvență de la școlile medii din Piatra Neamț și Buhuși a crescut la peste 200 anul trecut, iar în anul școlar 1963—1964 numărul lor aproape s-a dublat. In consfătuirile de producție altele sînt acum aspectele sub care se­ poartă discuțiile, problemele de ordin tehnic avînd preponderență față de cele le­gate de disciplina în producție cum era la început. Acest lucru se poate constata și din planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru pregătirea condițiilor necesare îndeplinirii și depășirii planului pe anul 1964. Marea majoritate a acestor mă­suri privesc îmbunătățiri funcționale ale instalațiilor, creșterea capacității, îm­bunătățirea calității produselor prin re­­zolvarea cu competență a unor proble­me de producție care cer o­ temeinică pregătire profesională. De exemplu, co­lectivul format din inginerul Florin­­ Goi­­lan și maistrul Ioan Popa întocmește un studiu pentru asigurarea cantității de bioxid de carbon necesar capacității mărite la fabrica de uree, inginerii Dumitru Costin, Constantin Sum Beno Katz, vor pune în practică intro­și­ducerea de oxigen în amestecul­­ arm­o­­niac-aer pentru creșterea capacității fa­tă de proiect a fabricii de­­ acid azo­tic , inginerii Nicolae Căplescu și Ioan Nica studiază problema măririi capaci­tății turbo-compresoarelor de aer. Sunt doar cîteva dintre sarcinile, pe care co­lectivul nostru s-a angajat să le rea­lizeze pentru asigurarea îndeplinirii, și depășirii planului pe anul care urmează. S-a înregistrat de asemenea o îmbu­nătățire importantă pe linia dezvoltării mișcării de inovații. In întreg anul IVAN GHEORGHE șeful serviciului personal și învă­țămînt al C.I.A. — Piatra Neamț (Continuare in masina a 11-a)

Next