Steagul Roşu, octombrie 1963 (Anul 18, nr. 3317-3343)
1963-10-19 / nr. 3333
u. -4 Proletari din toate tarile uniti vá ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Nr. 3.333 (4.812) SÎMBATA 19 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani Vizita conducătorilor de partid și de stat la Hidrocentrala „16 Februarie" de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alți conducători ai partidului și statului nostru au vizitat Valea Argeșului, examined amplasamentul și schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele construcții ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeșului a început să se desfășoare activitatea însuflețită caracteristică marilor șantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Argeș își va trimite prețioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șantierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeș. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activiști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de șantiere, oaspeții au fost întîmpinați de ministrul minelor și energiei electrice Bujor Almășan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert director general al întreprinderii de construcții hidrotehnice, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaube, inginer-șef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-șef al ISPH, Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al șantierelor, de ingineri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și celorlalți conducători de partid și de stat le-au fost prezentate de către șeful proiectului, ing. Mircea Lipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în întregime în țara noastră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere instalată de 220 MW, iar producția ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potențialul hidroenergetic al Argeșului va fi utilizat pe o distanță de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul și alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiștii hidrocentralei au relevat și alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Argeșului, vor fi ferite de inundații importante suprafețe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui șantier care se întinde pe o lungime de 25 km. .Mașinile urcă spre fabrica de betoane pe șoseaua nouă tăiată în stincă, străbătînd tunele și trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală și măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate și ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reușit, învingînd serioase greutăți, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiștii au arătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate prin comanda electropneumatică, vor asigura cantitățile mari de beton cerute de construcția barajului. La cota 834 la punctul numit Vidraru, unde s-a amplasat coronamentul barajului, conducătorii de partid și de stat au discutat cu ing. Radu I’rișcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din ISPH, despre felul cum s-au proiectat și organizat lucrările. Barajul —■ de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economică în comparație cu alte variante studiate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit atît de principiul economicității, cît și de cel al obținerii unui grad ridicat de siguranță a construcțiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumusețea slăbatică a cheilor Argeșului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri. Infruntind natura aspră, cățărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golașe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriașul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeții coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria șantierului: începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, șeful acestui șantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori așteaptă cu nerăbdare. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară muncitorul benist, Alexandru Ojog, un veteran al marilor șantiere ale socialismului și inginerul mecanic șef Ladislau Rákosi, unul din îndrăzneții constructori care a adus o contribuție de seamă la pregătirea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului pe care Argeșul le-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantități de beton. In aplauzele întregii asistențe „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii șantierului baraj, se urează succes în muncă și îi asigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții această lucrare de mare proporție. Este vizitat apoi șantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeți în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem vastă încăpere subterană, săpată între în stincă, este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Nicolau dau explicații amănunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuș Traian, Moșneguțu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai și alții sunt bine cunoscute pentru realizările obținute. Irimuș Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarășului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanța și frumusețea acestei munci, arătînd că pentru proiectanții și constructorii hidrocentralei acest șantier este un prilej de valorificare a priceperii și capacității lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacții. La ieșirea din subteran, ca și pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestație de dragoste și atașament, ovaționînd îndelung pentru partid și guvern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forțe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiții a acestei mărețe construcții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Stațiunea agricolă experimentală Ștefănești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări și plantări cu viță de vie, a unor terenuri slab productive. Însoțiți de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de directorul stațiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid și de stat s-au deplasat la terasele Golească și Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2000 ha de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în stațiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri și a arătat că ea trebuie continuată și dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeș — la Pitești, Curtea de Argeș și Î1 numeroase alte localități — populația, aflînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternice uzate și oferindu-se flori. La Casa agronomului din Ștefănești a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid și de stat, miniștri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere și specialiști, constructori și proiectanți ai hidrocentralei de pe Argeș, specialiști de la Stațiunea agricolă experimentală Ștefănești. (Agerpres). Cu însămînțările terminate începute la 25 septembrie, însămînțările la G.A.S Șerbești, raionul Bacău, s-au terminat la 9 octombrie. Deși repede, treaba nu s-a făcut ușor și nici de proastă calitate. Cele 367 hectare însămînțate au necesitat un volum mare de lucrări. Pentru a asigura un interval de timp cît mai mare între lucrările de bază și semănat s-a muncit în două schimburi. Atît calitatea lucrărilor executate, cît și faptul că solul a fost îngrășat cu cîte 300 kg superfosfat și 100 kg azotat de amoniu la hectar asigură condiții optime obținerii unei producții sporite de cereale la hectar în anul viitor. Mecanizatorii și-au înțeles pe deplin sarcina. Au lucrat zi și noapte, pe întrecute. Despre tractoriștii Gheorghe Herniuc și Ion Nichita —, comuniști și Emil Prepeliță și Grigore Apostol, utemiști avea numai cuvinte de laudă inginerul Constantin Gherghi. Primii doi la însămînțări și ceilalți doi la arături — au făcut mai mult decît li se putea cere. A depus multă strădanie și brigadierul Nicolae Radu care era tot timpul preocupat și de nivelul agrotehnic al lucrărilor. Ocupîndu-se personal de ritmul și calitatea lucrărilor de însămînțări, directorul gospodăriei de stat Șerbești, Grigore Stratula, a făcut ca lucrările să meargă în ritm susținut, întregul colectiv a primit cu satisfacție vestea realizării acestei sarcini din actuala campanie de toamnă. De altfel, colectivul de muncitori din gospodărie și-a cheltuit cu dărnicie energia terminînd deja toate lucrările de recoltare a produselor agricole. Delegație de experți români în Iugoslavia BELGRAD 18 (Agerpres). O delegație de experți români în domeniul construcțiilor, în frunte cu Traian Ispas, director general în Ministerul industriei construcțiilor, a sosit vineri la Belgrad. Membrii delegației vor pleca la Skoplje pentru a studia condițiile de construire a celor 100 de apartamente și a policlinicii donate de guvernul român pentru victimele catastrofei care a distrus această localitate. Angajamentele au fost sporite Printre frumoasele realizări ale rafinerilor din Dărmănești, se remarcă și faptul că volumul economiilor crește continuu. In numai 8 luni din acest an la Rafinăria Dărmănești s-au obținut economii suplimentare în valoare de 1.953.000 lei la prețul de cost și beneficii peste plan în valoare de 2.473.000 lei. Angajamentul anual de a realiza economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 1.200.000 lei a fost mărit recent cu 800.000 lei. Aceste economii și beneficii peste plan se vor putea realiza pe seama valorificării superioare a tonei de țiței, a reducerii consumurilor cifice, precum speși pe seama reducerii pierderilor de fabricație și manipulare. GH. GORBAN șeful serviciului plan-organizarea muncii de la Rafinăria Dărmănești finind seama de gustul cumpărătorilor Cea de-a doua expoziție organizată în acest an de I.C.R.T.I. Bacău, în colaborare cu Direcția comercială regională, dă posibilitatea ca, pe baza unei largi și competente consultări a merceologilor, vînzătorilor și cumpărătorilor, să se poată contracta în cele mai bune condiții fondul de mărfuri pentru semestrul 1 al anului viitor. Expunerea în cadrul acestei expoziții, deschisă în după-amiaza zilei de 17 octombrie, a unor noi modele de încălțăminte și confecții pentru bărbați, femei și copii, a stîrnit un viu interes în rîndul participanților, care au apreciat pozitiv strădania colectivelor de muncă ale fabricilor producătoare din întreaga țară, strădanie îndreptată spre satisfacerea mereu crescîndă a gustului pentru frumos și util al masei largi de cumpărători. Din gama bogată de încălțăminte realizată în culori pastelate, s-a remarcat îndeosebi noul model de cizmulițe pentru femei. Fiind căptușite și avînd talpa din microporoi, noile cizmulițe pentru sezonul de iarnă s-au bucurat de o caldă primire. De asemenea, din încălțămintea pentru iarnă, o bună impresie a lăsat gheata bărbătească din fețe sofzi, căptușită, cu talpă din microporci, realizată de fabrica „Ardeleana" din Alba Iulia. Colecția de pantofi a fost lărgită prin prezentarea de noi modele pentru bărbați și femei, avînd talpa din duraflex și microdur (buni înlocuitori ai tălpii din bovine), pantofi care sunt ușori, elastici și eleganți. La capitolul modele noi prezentate în cadrul acestei expoziții se mai poate vorbi și despre papucii fabricați din material plastic. Fabricile „Bihoreana" dinghita, regiunea Crișana și „8 Mai" Maidin Mediaș sunt furnizorii acestui apreciat gen de papuci. Încălțămintea pentru bărbați, femei și copii ce va fi contractată pentru semestrul 1 al anului 1964, aduce prin forma ei trapezoidală, o noua linie a modei. Produsă la un preț accesibil masei largi de cumpărători și în fabrici care se bucură de un bun renume ca „Dîmbovița“ București, „Banatul" Timișoara, „Solidaritatea" Oradea, „Select" Cluj etc., încălțămintea anului 1964 va fi și mai aproape de cerințele cumpărătorilor. Din modelele de confecții prezentate, se remarcă raglanele treisferturi pentru bărbați, cu șlif în părți și căptușite cu tricot, pardesiile și paltoanele pentru bărbați și femei din stofă în carouri, flanșată. De asemenea, costumele bărbătești cu pantaloni fără manșetă și sacourile de vară din țesături de bumbac au lăsat o bună impresie. Mereu mai trainice și mai aspectuoase, produsele de lenjerie ale fabricii de confecții din Brăila au primit calificative bune. Confecții noi pentru copii, realizate din țesături din fire fine, într-un bogat sortiment, s-au bucurat de mult succes. Dintre furnizorii micilor cumpărători, o notă bună se cuvine fabricii „Mondiala" din Satul Mare. Invitate să-și spună părerea despre noile mărfuri prezentate în cadrul expoziției, salariate și gospodine din toate cartierele orașului Bacău, mobilizate de comitetul orășenesc al femeilor și invitate de I.C.R.T.I. și-au adus o prețioasă contribuție la contractarea cu fabricile producătoare, ale celor mai adecvate mărfuri pentru primul semestru al anului viitor. C. PIRNOIU Să se folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole ! ! . Dimineață de toamnă, în punctul „Văleni" al gospodăriei colective din Măgirești, și-au dat „întîlnire" cîțiva colectiviști cu tractoriștii Vasile Diaconu și Vasile Mărtinaș. Mai erau de semănat în acest punct vreo 20 hectare cu grîu și după ce au umplut coșurile cu sămînță, au verificat, dacă tuburile au greutățile necesare și... la lucru. Tot timpul pe tarla a stat tehnicianul agronom al gospodăriei, tovarășa Maria Olteanu. După cîteva ore au venit aici tovarășii Ioan T. Jigău, președintele gospodăriei și Vasile Bîntu inginerul agronom. La această gospodărie, semănatul celor 315 hectare cu cereale de toamnă se apropie de sfîrșit, datorită ritmului viu în care s-a lucrat zi de zi. Este rezultatul bunei organizări a muncii, al folosirii mașinilor cu toată capacitatea lor și a muncii neobosite a mecanizatorilor și colectiviștilor. Și la gospodăria colectivă din Berești-Tazlău, însămînțările se fac în ritm susținut. Consiliul de conducere al gospodăriei, sub îndrumarea organizației de partid, a luat din vreme măsuri tehnico-organizatorice, care, aplicate, au dus la grăbirea lucrărilor agricole de toamnă. Terenul a fost repede eliberat de culturile de toamnă, s-au făcut arături și discuiri repetate pentru sfărîmarea bulgărilor de pămînt, iar apoi s-a trecut la semănat. Sămînța, selecționată și tratată cu atenție, a fost zilnic transportată pe cîmp la capătul tarlalelor, în felul acesta semănătorile au lucrat din plin. Trebuie remarcat că tot timpul, pe cîmp, la pregătirea terenului și semănat, stă tovarășul Scarlat Bîclea, inginerul agronom al gospodăriei. Și la gospodăriile colective din Grigoreni și Scorțeni s-au obținut rezultate bune la efectuarea însămînțărilor, datorită preocupării permanente pe care o au conducerile gospodăriilor colective și organizațiile de partid. La gospodăriile colective amintite realizările la semănat sînt frumoase, în altele însă ritmul de lucru e așa de încet, încît nu se poate să nu te întrebi : cînd vor termina aceste gospodării, semănatul griului ? Iată cîteva exemple. La gospodăria colectivă din Pîrjol sînt de semănat în această toamnă cu grîu secară 380 hectare. Pînă în seara zilei de 17 octombrie, se semănaseră abia 113 hectare. Ritmul de lucru e așa de încet, încît îți dai seama că la Pîrjol semănatul nu se bucură de atenția cuvenită. Zilele epocii optime de semănat sunt pe sfîrșite. Cînd va fi gata această lucrare la Pîrjol , în altă comună, la Solonț, s-au semănat doar 111 hectare, din cele 250 hectare planificate. Ritm de meri , în trei zile s-au însămînțat 13 hectare. Tot cîte patru hectare pe zi se seamănă și la gospodăria colectivă din Strugari. Tocmai datorită acestui lucru, raionul Moinești este rămas în urmă la semănatul cerealelor de toamnă. Deși este planificată, la semănat, o viteză zilnică de 150 hectare, ea nici pe departe nu-i realizată. Așa, spre exemplu, în ziua de 16 octombrie s-au semănat 87 hectare, iar în ziua următoare viteza a fost de 75 hectare. Unde trebuie căutate cauzele ritmului anevoios cu care se lucrează la însămînțări pe ogoarele raionului Moinești ? S.M.T. Onești a trimis în gospodăriile colective din acest raion 78 tractoare și 27 semănători. De folos însă, dacă nu toate funcționează din plin. Zile în șir semănători și tractoare stau nefolosite din cauza deselor defecțiuni ce se ivesc. La Scorțeni și Solonț, sunt tractoare care s-au defectat chiar de la începutul campaniei agricole de toamnă. Zilele trecute, la gospodăria colectivă din Poduri, în punctul „Micleasa", lucrau două semănători din cele trei existente. A treia se „odihnea" din cauza lipsei unei bucșe. La g.a.c. din Strugari, în punctul „Siliște" doar a semănătoare lucra. Cealaltă „aștepta" atelierul mobil al S.M.T. care din păcate se mișcă cam greu prin raionul Moinești. Așadar, una din cauzele principale ale ritmului scăzut de lucru este și nefolosirea din plin a mașinilor. Dar sînt gospodării colective ca cele din Tescani, Pîrjol și-n special Solonț, unde consiliile de conducere privesc semănatul ca pe o lucrare obișnuită, fără să se gîndească că dacă nu te încadrezi în epoca optimă, recolta va fi diminuată. Aceasta își găsește expresia în slaba organizare a muncii, neantrenarea forțelor existente la lucrările care cer urgență etc. în general, semănatul se face de bună calitate. Poate fi evidențiată preocuparea inginerului agronom de la g.a.c. din Petricica, tovarășa Virginia Ciobanu, care se află tot timpul pe tarlale, acordînd asistența tehnică necesară și supraveghind felul cum se face semănatul. Dar s-au găsit și cazuri cînd specialiștii nu s-au preocupat de acest lucru. Astfel, la g.a.c. din Ardeoani, în punctul „Ghețărie", se însămînța grîu în teren prost pregătit. Inginerul Aurel Ionescu însă nu cunoștea acest lucru, ocupîndu-se în ziua aceea de alte treburi. Și la gospodăria colectivă din Scorțeni se fac uneori lucrări de proastă calitate. Arătura și discuitul nu se făcuseră cum trebuie. A fost nevoie de intervenția consiliului agricol raional ca pe 6 hectare aceste lucrări să fie refăcute. Pentru a termina semănatul păioaselor de toamnă se cere din partea consiliului agricol raional și a conducerilor gospodăriilor colective măsuri grabnice, care să ducă la recuperarea răminerii în urmă. Este necesar să se introducă schimbul doi pe toate tractoarele, să se remedieze rapid defecțiunile ivite, să se organizeze mai bine munca la semănat. MOIAR LUM TȘENT I Școala serală de maiștri energeticieni La Bacău, a fost deschisă de curînd o școală serală de maiștri energeticieni cu durata de 3 ani. La această școală participă un număr de 30 de elevi, iar profesorii sînt recrutați dintre inginerii cei mai bine pregătiți în domeniul energiei electrice. Printre profesorii ingineri se numără comuniștii: Ioanberg, Victor Țurcanu, Ioan Vizen- Nedelcu și alții. întreprinderea regională de electricitate Bacău a creat elevilor cele mai bune condiții pentru a învăța. O nouă universitate muncitorească La fabrica „Proletarul“ din Bacău, joi, și-a deschis cursurile, în cadru festiv, o nouă universitate muncitorească. Cu acest prilej, peste 100 cursanți au audiat cu viu interes primele lecții intitulate: „Ce este literatura și caracterul ei de clasă" și „Despre fibrele sintetice" — susținute de către tovarășele Tasla Badea, profesoară și Maria Dron. Ingineră. Excursii prin O.N.T. „Carpați“ An de an crește numărul oamenilor muncii care fac frumoase excursii prin țară și în străinătate. Numai prin agenția O.N.T. „Carpați“ din orașul Bacău au plecat anul acesta în excursie pe traseele: Bacău—București—Litoralul Mării Negre sau Bacău—Brașov—Valea Oltului etc. peste 63.000 de oameni ai muncii. De asemenea, 6650 de persoane au plecat în stațiuni balneare la odihnă și tratament. Alți iubitori ai excursiilor au plecat în străinătate vizitînd localități din U.R.S.S., R. P. Ungară, R. P. Bulgaria. In trimestrul IV al anului curent, agenția O.N.T „Carpați“ din orașul Bacău va organiza noi excursii. La ele vor lua parte și numeroși colectiviști. ION ARHIRE, funcționar In curînd meciul de fotbal „Dinamo“ București — Real Madrid MADRID 18 (Agerpres). — Vineri,în localitatea Tarragona (Spania) s-a întrunit comitetul executiv al Uniunii europene de fotbal. Cu acest prilej au fost trase la sorți meciurile pentru optimile de finală ale „Cupei campionilor europeni la fotbal. Echipa Dinamo București va întîlni cunoscuta formație spaniolă Real Madrid, cîștigătoarea primelor cinci ediții ale acestei cupe. Din echipa Real Madrid, care a eliminat recent pe Glasgow Rangers (1—0 și 6—0) fac parte numeroși internaționali: Di Stefano, Gento, Amancio, Pacini, Santamaria, Evaristo. Potrivit tragerii la sorți, primul meci dintre cele două echipe va avea loc la București. 0 sarcini importantă și mereu actuali: CREȘTEREA NIVELULUI PROFESIONAL AL CADRELOR Din experiența colectivului Combinatului de îngrășăminte cu azot—Piatra Neamț Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț este una dintre marile unități noi ale industriei noastre chimice. Combinatul este utilat cu mașini și instalații de mare productivitate, automatizate în mare parte. O problemă de mare importanță pentru buna funcționare a combinatului a constituit-o pregătirea cadrelor, astfel încît să fie capabile să mînuiască instalațiile moderne. Acțiunea de recrutare și pregătire a tuturor categoriilor de cadre tehnice a îmbrăcat forme variate în funcție de instalațiile pe care ele aveau să le deservească, precum și nivelul calificării lor în specialitățile de care era nevoie. Marea majoritate a cadrelor din secțiile de bază ale combinatului sînt tinere, fără experiență de producție, venite direct de pe băncile școlilor profesionale, tehnice, sau ale institutelor de învățămînt superior. Paralel cu pregătirea acestora trebuie dusă o acțiune susținută pentru asigurarea muncitorilor necesari secțiilor de deservire și auxiliare. Neputînd completa necesarul de muncitori calificați pentru aceste secții, s-au înființat școli de calificare pentru unele meserii ca: electricieni, macaragii, lăcătuși mecanici instalatori rețele de gaz etc. In general, organizarea pregătirii cadrelor s-a făcut corespunzător fiecăreia dintre etapele parcurse pînă la punerea în funcțiune și aducerea instalațiilor la capacitățile din proiect. Astfel, în perioada lucrărilor de montaj s-a pus un accent deosebit pe antrenarea întregului personal de exploatare în muncă efectivă alături de echipele de constructori, ducerea la îndeplinire a unor sarcini concrete în legătură cu operațiunile de recepție, efectuarea unor lucrări care cădeau în sarcina beneficiarului. In același timp s-au desfășurat cursurile de pregătire teoretică, precum și instructajele de exploatare pe baza instrucțiunilor provizorii de lucru elaborate din timp,de către șefii de instalații împreună cu conducerile secțiilor. Mulți muncitori, maiștri și ingineri au fost trimiși să lucreze pe anumite perioade la alte unități cu profil asemănător, înainte de începerea probelor tehnologice, simularea manevrelor de exploatare a fost practicată de fiecare muncitor, iar maiștrii care conduceau instruirea au fost în acest timp supravegheați și verificați cu atenție de către inginerii șefi de instalații. Autorizarea muncitorilor și încadrarea lor pe posturi s-a făcut pe bază de examen teoretic și practic în fața comisiilor numite de către conducerea combinatului. Un rol important l-au avut cursurile de ridicare a calificării. La aceste cursuri au fost prelucrate în mod sistematic toate deficiențele constatate în orientarea practică a muncitorilor : anumite dereglări la instalații, aplicarea defectuoasă a normelor de tehnica securității, legătura cu celelalte instalații, completarea datelor de evidență, interpretarea acestor date și totodată luarea măsurilor necesare. Pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe, al maiștrilor și inginerilor tehnologi în legătură cu insalațiile de automatizare, în cadrul cursurilor de ridicare a calificării a funcționat un curs de automatizare industrială. O importanță deosebită s-a dat în această etapă pregătirii maiștrilor și inginerilor pentru aprofundarea cunoștințelor de organizarea și planificarea producției industriale, cursul organizat în acest scop tratînd probleme legate de specificul activității combinatului. De un real folos în această privință au fost și lecțiile de economie concretă organizate pe grupe de maiștri și ingineri, de către comitetul de partid. Dar problema pregătirii cadrelor în combinatul nostru nu s-a pus numai sub aspectul profesional. Majoritatea muncitorilor fiind începători și nedeprinși cu disciplina de producție, a trebuit dusă în paralel o muncă atentă pentru formarea simțului de răspundere, pentru respectarea cu strictețe a disciplinei de producție. In această direcție, organizația U.T.M., organele sindicale și conducerile secțiilor au adus un aport substanțial, acționînd în mod unitar și analizînd de la caz la caz unele specie negative care s-au ivit pe parcurs. Analizele periodice făcute de către comitetul de partid al combinatului, cît și de către Comitetul orășenesc de partid Piatra Neamț, au constituit un permanent și prețios ajutor în îmbunătățirea muncii de formare a cadrelor. Sub îndrumarea comitetului de partid, organizațiile U.T.M., organele sindicale și conducerile secțiilor au acționat cu perseverență pe linia aplicării cu strictețe a disciplinei tehnologice și a disciplinei de producție. Au fost folosite în acest scop forme variate de muncă cu cadrele: gazetele de perete, analizarea de către birourile organizațiilor de bază P.M.R., din secții a referatelor prezentate de maiștrii și ingineri, folosirea stației de radioficare și a brigăzii artistice de agitație, discuții în cercuri restrînse cu muncitorii de la anumite locuri de muncă etc. Etapa punerii în funcțiune a instalațiilor a constituit pentru întregul colectiv, primul, dar și cel mai însemnat examen în activitatea de pregătire profesională. încadrarea definitivă pe posturi și încredințarea răspunderii s-a făcut în raport cu nivelul de pregătire dovedit de fiecare muncitor, maistru și inginer în această perioadă. de Promovarea cu încredere în posturi răspundere a cadrelor tinere a dat rezultate pozitive și putem afirma că s-a reușit să se închege colective bine pregătite, capabile să conducă instalații moderne, de un înalt nivel tehnic. Muncitori ca: C. Ciobanu, V. Chipăruș, I. Savin, S. Neagu, I. Sandu sînt doar cîțiva din sutele de tineri care au reușit în scurt timp să-și însușească tehnologia avansată, dînd dovadă de o bună pregătire profesională. Mulți dintre ei, deși n-au depășit vîrsta de 21 de ani, pe lîngă școala profesională au absolvit sau urmează cursurile serale ale școlilor medii de cultură generală. Și personalul tehnic cu pregătire medie deține același interes în munca de pregătire profesională. Maiștrii ca Ștefan Boboc, Stela Valentin, Bica Aurel,letcu Ionel, Apostol Constantin și mulți alții, deși tineri, s-au impus încă de la început prin cunoștințele lor și au adus o contribuție importantă la instruirea muncitorilor. Trebuie amintită și seriozitatea cu care s-au pregătit și fac față astăzi în bune condițiuni. sarcinilor de producte tinerii ingineri ai combinatului. Peste două treimi din inginerii combinatului nu depășesc cinci ani vechime în producție. Cu toate acestea mulți dintre ei au munci de răspundere. Ei conduc laboratoare, instalații, secții sau servicii. Astfel, inginerul Mircea Turtureanu care a absolvit facultatea în 1960, este astăzi șef de instalație inginerul Ioan Nica abia a împlinit 4 ani de producția și este tehnologul șef al secției de amoniac; inginerii Mihai Vicol, Costin Dumitru, Ioan Sechi și alții sînt conducători de fabrici, iar Constantin Sam, Emil Antohi, Mircea Mîndrilă sînt șefi de servicii. Eforturile depuse pentru pornirea combinatului, înfruntarea greutăților și rezolvarea problemelor care le-au stat în față, le-au oferit voința și le-au întărit încrederea în posibilitățile lor. Apreciindu-se meritele acestor tineri, crescuți sub îndrumarea partidului, mulți dintre ei au devenit candidați sau membri de partid. Munca cu cadrele a dus la rezultate pozitive nu numai pe latura îmbunătățirii condițiilor de exploatare a instalațiilor. Oamenii au început să gîndească mai matur, să se intereseze de lărgirea sferei lor de cunoștințe. Astfel, numărul muncitorilor înscriși la cursurile serale și fără frecvență de la școlile medii din Piatra Neamț și Buhuși a crescut la peste 200 anul trecut, iar în anul școlar 1963—1964 numărul lor aproape s-a dublat. In consfătuirile de producție altele sînt acum aspectele sub care se poartă discuțiile, problemele de ordin tehnic avînd preponderență față de cele legate de disciplina în producție cum era la început. Acest lucru se poate constata și din planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru pregătirea condițiilor necesare îndeplinirii și depășirii planului pe anul 1964. Marea majoritate a acestor măsuri privesc îmbunătățiri funcționale ale instalațiilor, creșterea capacității, îmbunătățirea calității produselor prin rezolvarea cu competență a unor probleme de producție care cer o temeinică pregătire profesională. De exemplu, colectivul format din inginerul Florin Goilan și maistrul Ioan Popa întocmește un studiu pentru asigurarea cantității de bioxid de carbon necesar capacității mărite la fabrica de uree, inginerii Dumitru Costin, Constantin Sum Beno Katz, vor pune în practică introșiducerea de oxigen în amestecul armoniac-aer pentru creșterea capacității fată de proiect a fabricii de acid azotic , inginerii Nicolae Căplescu și Ioan Nica studiază problema măririi capacității turbo-compresoarelor de aer. Sunt doar cîteva dintre sarcinile, pe care colectivul nostru s-a angajat să le realizeze pentru asigurarea îndeplinirii, și depășirii planului pe anul care urmează. S-a înregistrat de asemenea o îmbunătățire importantă pe linia dezvoltării mișcării de inovații. In întreg anul IVAN GHEORGHE șeful serviciului personal și învățămînt al C.I.A. — Piatra Neamț (Continuare in masina a 11-a)