Steagul Roşu, august 1964 (Anul 19, nr. 3576-3601)
1964-08-02 / nr. 3577
V. Proletar! din toate țările unitivii! Nr. 3.7.B^!(5.056) DUMINICĂ 2 AUGUST 1964 4 pagini 20 bani în cinstea zilei de 23 August Pe frontul larg al întrecerii socialiste Printre brigăzile care și-au însușit experiența valoroasă a brigăzii sondei 400 B se află și brigada condusă, de comunistul Nicolaeffiără etec, care lucrează la sonda 7S7 din cadru T ^Wrep Frrîde Hille foraj Tg. Ocna fie carte v-o prezentăm în fotografia de față. In plină campanie agricolă de Țară Rodnică activitate în gospodăriile agricole de stat Mobilizați de organizațiile de partid, lucrătorii din gospodăriile de stat ale regiunii noastre, lucrează cu elan sporit pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de grine și pentru a pune baze trainice producțiilor anului viitor. Succese frumoase au fost obținute pînă în prezent la recoltatul griului. După cum suntem informați de către Trustul regional Gostat, pînă în seara zilei de 1 august un număr de 16 gospodării de stat au terminat recoltatul griului. Pînă la aceeași dată griul fusese recoltat pe întreg trustul de pe suprafața de 7100 hectare. După ce terenul a fost eliberat de snopi, imediat mecanizatorii au trecut la efectuarea arăturilor de vară. Pînă ieri seara fusese executată această lucrare pe suprafața de 2900 hectare. In activitatea de strîngere a recoltei și executarea arăturilor de vară cele mai bune rezultate le-au dobîndit lucrătorii din gospodăriile agricole de stat Letea Veche, Pufești, Zănești și altele. Cu secerișul griului terminat Muncind cu entuziasm pentru strîngerea la vremea grînelor, colectiviștii și mecanizatorii din raionul Buhuși au încheiat secerișul griului și al secarei de pe cele 7631 hectare. In rîndul gospodăriilor colective care au terminat printre primele această lucrare se află cele din Bahna, Rediu, Costișa, Podoleni, Cîndești și altele. Principalele forțe și combinele eliberate de la seceriș lucrează acum la treieriș. Pentru obținerea în anul viitor a unor producții agricole bogate, membrii gospodăriilor colective din raion, conduși de organizațiile de partid și sprijiniți de mecanizatori, lucrează din plin la efectuarea arăturilor de vară. Treieră de zor Colectiviștii din comuna Răchiteni, raionul Roman, muncesc de zor la treierîșul păioaselor. Organizîndu-și bine munca pe brigăzi și echipe colectiviștii au reușit să termine în scurt timp de recoltat toate cele 316 hectare cu orz și griu. Imediat după ce au terminat cu recoltatul păioaselor pe ariile amenajate din vreme au început să desfășoare treierișul. Batoza de pe aria principală a satului Răchiteni lucrează ziua și noaptea. Dintre brigăzile de cîmp care au obținut succese deosebite în muncă se numără brigada nr. 1 condusă de tovarășul Vasile Iacob. Rezultate bune a înregistrt și brigada nr. 3 de cîmp. Secerișul și treierișul la Davideni Pe meleagurile raionului Tg. Neamț, datorită așezării geografice, grînele se coc totdeauna mai tîrziu. Pregătindu-se temeinic, colectiviștii din Davideni au trecut la secerișul grîului imediat ce acesta a dat în pîrgă. Muncind cu entuziasm membrii acestei gospodării au strîns numai în primele trei zile de lucru peste 240 hectare cu grîu. La seceriș s-au evidențiat colectiviștii din brigada nr. 2 de cîmp care au terminat seceratul precum, și cei din brigada nr. 1 , de cîmp. In prezent, în gospodăria noastră, se treieră : din.., plin. O grijă deosebită se acordă pregătirii recoltelor viitoare. Printre jumătățile făcute de colectiviști, așezate în rînduri drepte s-au transportat peste 400 tone gunoi de grajd, iar mecanizatorii au întors brazde leagăne. Pe suprafața de 100 hectare se va însămînța porumb în cultură, dublă pentru completarea bazei furajere. MIHAELA MANU ingineră la G.A.C. Davideni Realizări ale cimentiștilor de la Bicaz încheierea bilanțului celor 7 luni care au trecut din acest an le-a prilejuit cimentiștilor de la Bicaz bucuria îndatoririi îndeplinite. Cu 23 de zile înaintea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei ei au constatat că angajamentele luate în cinstea marii sărbători au fost deja depășite. Au dat peste plan, de la începutul anului și pînă la 1 august, 27.100 tone clincher, față de 26.000 cît se angajaseră, precum și 22.100 tone ciment și 13.500 m p plăci de azbociment. In primul semestru economiile înscrise la prețul de cost se ridicau la 747.000 lei, iar beneficiile la 4.664.000 lei. Sporurile de producție, ca și economiile, au fost obținute datorită preocupărilor susținute ale întregului colectiv al fabricii, de a crește necontenit indicii intensivi și extensivi ai capacităților de producție, de a economisi cu grijă materialele, astfel ca în întrecerea socialistă să se realizeze succese cît mai mari. In continuare, întrecerea socialistă se desfășoară sub lozinca depășirii substanțiale a planului la toți indicii. Succese de seamă Desfășurînd o activitate entuziastă, muncitorii, inginerii și tehnicienii Fabricii „Steaua roșie“ din Bacău au realizat de la începutul anului, 905.000 lei economii la prețul de cost depășind astfel angajamentul de 800.000 lei luat în cinstea zilei de 23 August. Economiile obținute sunt urmarea creșterii productivității muncii și depășirii planului fizic la hîrtie și celuloză. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent, productivitatea muncii a crescut cu 10,19 la sută și s-au dat peste plan 479 tone hîrtie și 554 tone celuloză. In această perioadă s-a acordat o atenție cu totul deosebită descoperirii și valorificării rezervelor interne. Modernizarea mașinii nr. 6, montarea de centrioliniere la instalația de la moara de pastă, mecanizarea descărcării lemnului din vagoane, mărirea vitezei mașinii nr. 8, punerea în funcțiune a stației de conexiuni la centrala de forță și altele au influențat pozitiv sporirea productivității muncii, reducerea prețului de cost. Reducerea consumului de materiale și materii prime au contribuit, de asemenea, la obținerea de economii, întregul colectiv, din rîndurile căruia se evidențiază în primul rînd : Gh. Farcaș, Vasile Munteanu, Eugenia Ivan, Elena Teleagă, Constantin Batoșanu, Genoveva Descu și mulți alții, depune eforturi susținute pentru obținerea de noi succese în cinstea măreței sărbători care se apropie. ANUȚA SANEA funcționară VIZITA DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE IN FRANȚA CHAMBORD 1. — Trimisul special Agerpres, Mircea Moarcăș, transmite : Delegația guvernamentală romînă, condusă de Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a părăsit sîmbătă Parisul, plecînd într-o vizită de două zile în cîteva localități din Franța. In cursul dimineții, delegația a sosit la Gien, localitate situată în vecinătatea regiunii Sologne, la 146 km de Paris. Oaspeții au vizitat „Muzeul internațional de vînătoare cu pușca și cu șoimul“, instalat în castelul din Gien. In sunetul cornurilor de vînătoare, ei au fost întîmpinați de directorul muzeului, Henri de Linares. Membrii delegației au privit cu interes numeroasele obiecte expuse, arme de vînătoare de toate tipurile, o rară colecție de piese de vînătoare cu șoimul, tablouri și obiecte de artă evocînd vînătoarea. Oaspeților le-a fost relatată istoria orașului, care în Evul Mediu era unul din vestitele orașe de pe Loara. De la Gien, cortegiul oficial, încadrat de o gardă de onoare pe motociclete, s-a îndreptat spre localitatea Les Bezards, unde membrii delegației au luat prînzul. După-amiază, delegația și-a continuat drumul spre Chambord, pe o șosea încadrată, de o parte și de alta, de numeroase castele celebre. La Orleans, oaspeții s-au oprit pentru scurtă vreme pentru a admira monumentele istorice cele mai importante din oraș. Prefectul, Pierre Dupuch, care a întîmpinat delegația romană la Gien, însoțind-o în călătoria pe Valea Loarei, a evocat povestea Ioanei d’Arc și a victoriei obținute de armatele franceze la Orleans. Spre seară, cortegiul oficial a sosit la Chambord, unde membrii delegației au vizitat castelul înconjurat de un zid lung de 3 km, renumit pentru mărimea lui. Apoi oaspeții au asistat la spectacolul de „sunet și lumină“ prezentat, într-un cadru feeric, în mijlocul marii păduri de stejari. De „Ziua Marinei" Sărbătorirea „Zilei Marinei" în prima duminică a lunii august prilejuiește pentru flota noastră comercială o trecere în revistă a succeselor dobîndite în dezvoltarea transportului naval. Și în anul acesta la a 20-a aniversare a eliberării patriei noastre, bilanțul este rodnic. La sfîrșitul lunii iulie planul în transporturile fluviale a fost depășit cu 7 la sută. In anii regimului de democrație populară transportul naval, maritim și fluvial a cunoscut o continuă dezvoltare. Acest lucru a fost posibil datorită creării unei puternice industrii constructoare de nave. Astfel, șantierele navale de la Galați, Oltenița, Brăila, Tr. Severin construiesc vase de mare capacitate la nivelul tehnicii navale moderne, vase de 4500 tdw, de 1.600 tdw, de 1.100 tdw, remorchere de 1.200 C.W. în curînd se va trece la executarea în serie a unui tip de vas de 10.000 tdw pentru transportul minereului pe Dunăre. O atenție deosebita s-a acordat sistematizării și modernizării porturilor fluviale și maritime. La Constanța au fost modernizate și sistematizate platformele, s-au executat noi drumuri de acces, rețele de căi ferate, instalații de apă și lumină. S-au construit, de asemenea, noi magazii și alte spații necesare depozitării mărfurilor. In portul Galați s-a refăcut bazinul de lemnărie, s-au pavat platformele și s-a extins rețeaua de căi ferate, apă, lumină și canalizare și s-a amenajat un amont de portu un front de dane de 100 m lungime, dotat cu macarale portal. La Cernavodă s-a amenajat un nou bazin portuar pentru încărcări-descărcări la nave și adăpostirea lor pe timpul iernii, iar Giurgeni-Vadul Oii s-au executat 2 capela te de pod cu platforme pentru asigurarea trecerii mijloacelor rutiere de transport între cele două maluri ale Dunării. Importante lucrări au mai fost executate în porturile Giurgiu, Corabia, Orșova și altele. Pentru a face față cerințelor sporite ale nevoilor populației cît și a turismului, flota de călători a fost dotată în ultimii (Continuare în pag. 4-a) Adunarea festiva consacrată sărbătoririi „Zilei Marinei“ R. P. Romane La Casa de cultură din orașul Mangalia a avut loc sîmbătă după-amiază adunarea festivă consacrată sărbătoririi „Zilei Marinei" R.P. Române. Au participat general locotenent Ion Ioniță, adjunct al ministrului forțelor armate ale R.P. Române, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P. M. R., general maior Ion Dincă secretarul Consiliului politic superior al forțelor armate, reprezentanți ai organelor regionale și locale de partid și de stat, contraamirali, generali, ofițeri și alți militari. Au participat, de asemenea, atașați militari acreditați în țara noastră. Despre importanța „Zilei Marinei“ și succesele cu cpre marinarii flotei noastre maritime militare și civile au întîmpinat această zi a vorbit contraamiralul Grigore Marteș, comandantul marinei militare. În încheiere, echipa artistică ostășească „Albatrosul" a prezentat un frumos program de cîntece și dansuri. Cu prilejul „Zilei Marinei“ R. P. Române, Studioul de creații plastice al armatei a organizat la Casa Ofițerilor din Constanța expoziția: „Patria noastră și apărătorii ei, oglindite în arta plastică“. (Agerpres) Săptămîna poeziei Intre 1 și 7 august a.c., în întreaga țară se desfășoară „Săptămîna poeziei“, închinată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, măreață sărbătoare a poporului nostru. In cadrul acestei manifestări, în regiunea noastră, oamenii muncii din întreprinderi, instituții, gospodării agricole colective, cei aflați în stațiunile de odihnă, vor avea prilejul să participe la șezătorile literare organizate cu scriitorii Nina Casian, Victor Korobach, Leonida Neamțu, Ioan Miron Scorobete, Iosif Naghiu, Acsan, din partea Uniunii Scriitorilor, precum și cu scriitori băcăuani ca: Radu Cîrneci, Sergiu Adam, I. Gh. Destelnica, M. Sabin, C. Th. Ciobanu, R. Felecan și alții. Romașcanii și pietrenii, bunăoară, vor participa azi la astfel de șezători literare, iar mîine colectiviștii din Păuneștii și Pănceștii Adjudului. Intîlnirile continuă în tot cursul săptămînii. S-au închis cursurile externe ale Școlii populare de artă Ieri, s-au închis cursurile externe ala Școlii populare de artă din Bacău. Ele au fost frecventate de peste 150 activiști din cadrul căminelor culturale sătești. Școala a funcționat în perioada de vară cu clasele de regie teatru și brigăzi, dirijat cor și coregrafie. Un număr de 30 cursanți, absolvenți ai școlii, a primit diplomele cuvenite. Cu prilejul închiderii cursurilor de vară, elevii școlii au prezentat la Teatrul de vară din Bacău un interesant program artistic. Gata pentru începerea noului an de învățămînt încă din primele zile ale vacanței au început pregătirile pentru deschiderea noului an școlar. In majoritatea școlilor s-au luat măsuri din vreme pentru repararea și curățenia localurilor de școală, pentru punerea la punct a mobilierului, materialului didactic. In raionul Bacău, bunăoară, la data de 1 august, 58 de școli de 8 și 4 ani erau gata pentru începerea cursurilor. In unele școli s-a trecut deja la pavoazarea sălilor de clasă așa cum s-a procedat, de pildă, la școala de 8 ani din Cleja. Peste cîteva zile alte noi școli vor termina pregătirile pentru deschiderea noului an. PETRE JUVERDEANU inspector la Secția de învățămînt a Sfatului popular raional Bacău Culturale • In fiecare duminică pentru oamenii muncii din satele comunelor raionului Tg. Neamț se organizează zile cultural-sportive. Astfel de manifestări au avut loc duminica trecută în comunele Drăgănești și Războieni, unde colectiviștii au putut audia buletine ale G.A.C., seri de calcul, simpozioane, consacrate celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, concursuri „Cine știe, cîștigă". Numeroși colectiviști au luat parte și la interesantele competiții sportive menite să contribuie la petrecerea timpului lor liber în mod cît mai plăcut. Programele artistice din comunele învecinate, precum și cele de la centru de raion au cuprins bucăți de muzică populară romînească din folclorul nou, frumoase suite de dansuri cu specific ideal. • In cadrul festivalului filmului romînesc, în comuna Bălțătești a avut loc un simpozion pe tema „Dezvoltarea cinematografiei romînești“. Cu acest prilej a fost prezentat filmul artistic „Un surîs în plină vară", vizionat de un număr însemnat de participanți. In perioada 16-23 august în raionul Tg. Neamț se va desfășura festivalul „a XX-a aniversare a eliberării“, cu participarea tuturor formațiilor artistice din raion. Festivalul va da posibilitatea artiștilor amatori din satele raionului — în număr de aproape 2000 — să-și manifeste prin cîntec și joc bucuria de a trăi mărețul eveniment. MIHAI ROȘCA , directorul Casei raionale de cultură Tg. Neamț Plenara comitetelor raional și orășenesc Piatra Neamț de Cruce Roșie De curînd, a avut loc plenara comitetelor raional și orășenesc Piatra Neamț de Cruce Roșie. Plenara a constituit un valoros schimb de experiență în îmbunătățirea muncii de Cruce Roșie și un prilej de analiză asupra felului cum se desfășoară activitatea secțiilor și comitetelor de circumscripție. Totodată s-au făcut prețioase propuneri care să ducă la îmbunătățirea activității de viitor. Pentru întîmpinarea zilei de 23 August cu realizări importante și în acest domeniu de activitate, numeroși participanți la discuții s-au angajat să organizeze seri de întrebări și răspunsuri, concursuri „Sanitarii pricepuți“, conferințe, să atragă noi membri în această organizație. In încheierea lucrărilor plenarei a fost adoptat un plan de măsuri care să ducă la îmbunătățirea pe mai departe a activității de Cruce Roșie în orașul și raionul Piatra Neamț. Dr. N. APETROAIE coresp. Noi drumuri forestiere Pentru o valorificare superioară a pădurilor din bazinul Ozana—Cracău — regiunea Bacău — care au o suprafață de peste 40.000 hectare — se prevede construcția eșalonată a 126 km drumuri auto în interiorul acestor păduri. Lucrările de construcție se execută în antrepriza I.C.F. Piatra Neamț, întreprindere specializată în drumuri forestiere. Pînă în prezent s-au dat în exploatare 10 km drum, urmînd ca tot în cursul anului 1964 să se mai termine încă 34 km. Lucrările se desfășoară din plin, înregistrindu-se lună de lună depășiri de plan. Ing. ANDREI CIREȘ De pe dealul FercMului, din apropierea Oneștiului, cu vezi cu ochii, incepînd de la Combinatul de cauciuc și pînă departe, la Combinatul chimic, sclipește noaptea o mare de lumini. Nu-s stele. E viguroasa mărturie a puterii omului in luptă cu natura. Sînt lămpile lui Ilid în mii și mii de exemplare. Nu-i prea mult timp de cînd pe locul unde se înalță Termocentrala Borzești era o moșie boierească. Mulți dintre cei ce muncesc azi cu atîta spor aici, nici nu-și dădeau pe atunci seama cită putere au brațele lor ajutate de mașini și ci de iscusită, cit de inventivă le va deveni mintea în creatorul proces al muncii libere. Termocentrala Borzești, care a împlinit peste soati de cînd i s-a pus piatra de temelie, a crescut capăt Frumos din basme și va mai crește încă. Realitatea pregnantă, biruitoare prin faptele omului, a minunat încă de la început pe martorii care au participat la primele măsurători topometrice. Din pămintul nisipos și sterp de pe malul Trotușului a început să se înalțe impunătoare construcția centrului energetic cu toate instalațiile lui de înaltă tehnicitate Locuitorii vechii așezări rurale așteptau cu nerăbdare producerea primei scîntei electrice. Și iată că în vara lui 1956 lampa lui Ilich s-a aprins. Scînteia electrică și-a luat in primire îndatoririle pentru care a fost creată, în acel moment, puterea instalată a centralei era de 25.000 kW. An de an, au intrat in funcțiune noi turbogeneratoare a căror putere totalizează in prezent 175.000 kW. Termocentrala — o adevărată inimă de oțel a complexului oneștean — furnizează energie electrică și aburi pentru toate unitățile industriale existente pe aceste locuri. In același timp, fiind conectată la sistemul energetic național, ea livrează energie orașelor Galați, Brăila, Focșani, Bacău și altele. Turbinele termocentralei sunt de o înaltă tehnicitate; cazanele de mare presiune sunt la nivelul celor mai moderne din lume. Întreaga instalație este condusă automat și chiar atunci cînd termocentrala va funcționa cu întreaga ei capacitate nu va fi nevoie pentru conducerea ei decit de un număr restrîns de oameni. Cine vizitează termocentrala rămîne plăcut impresionat de ordinea și curățenia ce domnesc aici. Și dacă vreți intr-adevăr să cunoașteți termocentrala și oamenii săi să pornim la drum. — De fapt, putem începe de aici. ...Făcusem primii pași spre interiorul uzinei. Anume expus, ca să poată fi privit din orice unghi, panoul de onoare, prezintă pe cei mai harnici membri ai colectivului termocentralei, fruntașii întrecerii socialiste. Ne oprim. Stăm și privim. Sunt multe fotografii aici pentru că după cine ne informează tovarășul Gheorghe Petrescu, membru în biroul organizației de bază, mulți sunt acei care timp de un an de zile au dăruit producției din tot ce au mai bun. Și acum sunt tot în frunte. S-au întîlnit la panoul de onoare reprezentanți din toate secțiile, cu profesii diferite : mașiniști principali, mecanici, laboranți, maiștri tehnicieni, ingineri, sudori. ...Vasile Telembeci este deținătorul insignei de fruntaș pe anul 1963. In 1964 a fost declarat lună de lună evidențiat în întrecere. El, alături de Dumitru Zgherea și alți mecanici de la secția cazane, obține cei mai buni parametri tehnici de exploatare. Aburul nu are voie să plece spre turbine sub o temperatură de 500 grade C și o presiune de 100 de atmosfere. El este dirijat cu ajutorul instalațiilor de mare precizie după voia omului. Altfel s-ar produce pierderi de energie. Înalta calificare ce o posedă, atenția și perseverența ce-l caracterizează, fac din comunistul Vasile Telembeci un exemplu demn de urmat. La turbine, acolo unde energia termică este transformată în energie mecanică, iar o parte din aburul extras din prizele turbinelor la o presiune de 10-18 atmosfere este dirijat spre beneficiari, n-ai să întîlnești acel dute-vino caracteristic altor unități industriale. Fiecare muncitor stă la masa de lucru, urmărind cu atenție mișcările indicatoarelor de pe zeci de cadrane ce alcătuiesc tablourile de comandă. Nu le poți sustrage atenția. Și chiar dacă vrei să discuți, zgomotul produs de turbine și alte agregate ajutătoare îți înlesnește doar o înțelegere tacită, prin semne, uneori repetate. Cel care n-are loc stabil este maistrul. Controlul, această principală îndatorire, ii dictează să fie prezent peste tot, chiar dacă de cele mai multe ori nu-i solicitat. In hala mare, lingă turbina a 4-a de 50.000 kW am recunoscut după fotografia expusă la panou, figura maistrului șef de schimb Constantin Leț. Era, în exercițiul funcțiunii. Se făcea o revizie la turbină și prezența lui era necesară. Minute în șir am discutat asupra avantajelor ce le prezintă pentru producție recentele sale două inovații, pentru că trebuie să vă spunem că acest maistru este un pasionat animator al noului. Prima inovație, deja aplicată, are menirea să mărească siguranța in exploatare și să micșoreze temperatura în condensatori, atunci cînd aceștia sînt spălați, de la 6oc C la circa 350-400 C. Cea de-a doua inovație se referă la spălarea prin barbetaj cu aer comprimat și apă a răcitorilor de ulei și a condensatorilor. In esență, de pe urma noului procedeu se evită spargerea conductelor de răcire, micșorîndu-se pierderile de ulei și cel mai important este faptul că și curățirea răcitoarelor de ulei este făcută în timpul funcționării acestora de către personalul turei, scurtîndu-se timpul de efectuare de la 3 ore la 15 minute. Tot la turbine lucrează și maistrul șef de schimb Senteș Titus. Ridicarea calificării profesionale îl preocupă în mod deosebit. Iată de ce, în tura sa o seamă de muncitori, printre care mecanicii de pompe Vasile Țurel, Ion Rohzman, Valeriu Mocanu și alții — deși au o vechime nu prea îndelungată în meserie — reușesc să se achite cu multă pricepere de sarcinile profesionale. Dar nu numai la pompe sunt băieți buni. Sunt și la degazoare, un loc de ț- ,, , producție destul de important. De aici, am notat numele lui Ioan Aborițci, un muncitor conștiiincios cu dragoste de meserie. Fluxul tehnologic ne poartă și spre secția electrică, cu alte cuvinte spre „creierul uzinei". De aici se dirijează, la cererea dispece-țiilor, puterea pe generator, reglindu-se parametrii de bază, tensiune și frecvență. Multă precizie. I o înaltă calificare, i iată ce se cere in primul rînd celor ce veghează complexul aparataj. Birsan Ioachim, mai Istru și Ion Nistor , electrician principal, satisfac în întregime aceste cerințe. Alături de exploatare, întreținerea este alt compartiment de activitate în termocentrală. Sunt secții cu delimitări precise : reparații termomecanice, cazane, turbine, electrică, de instalații pentru tratarea apei și încă altele care contribuie în mod efectiv la realizarea sarcinilor de producție. In cinstea zilei de 23 August, pe graficul îndeplinirii angajamentelor luate de termocentrală și-au înscris contribuția în mod efectiv Ilie Pașcanu, Gh. Oprea, Spiridon Bobeică, Vasile Radu, Ion Vasiloiu, Neculai Roșculeț, Ion Ostatie, Vasile Alexandru, Gheorghe Lazăr și asemenea enumerări mai pot fi făcute. Unindu-se de peste tot, aceste eforturi, preocupări, căutări zilnice de nou au format un adevărat fluviu de fapte, de rezultate închinate din 23 August. Așa se face că colectivul termocentralei se prezintă după numai 6 luni de însuflețitoare întrecere cu timpul, cu un bilanț de realizări meritorii. Planul ia valoarea producției globale este îndeplinit în proporție de 100,48 la sută; productivitatea muncii a crescut cu mai mult de 1 la sută. Dar la economii, beneficii, consumuri specifice ? Se stă bine și aici și încă cum ! Mergem pe urmele cuvîntului dat și consemnăm: angajament la economii 1.400.000 lei. Realizat : 1.574.000 lei. Încă ceva : 3.015 tone combustibil convențional economisit, consumul specific de ulei pentru turbine redus cu 12 procente. Termocentrala Borzești. Un punct marcat pe harta țării cu o stea roșie, luminoasă ca orice măreață realizare din planul de electrificare. Una dintre înfăptuirile socialismului biruitor, după 20 de ani de cînd, energia descătușată a poporului eliberat este folosită spre propria lui fericire și luminare. MIHAI PAULIUC D. CIOCA In fotografie: Termocentrala de la Borzești. t nevoii descătușate. ...£';£ A-'ZfC .■"-'L ..." <