Steagul Roşu, august 1964 (Anul 19, nr. 3576-3601)

1964-08-02 / nr. 3577

V. Proletar! din toate țările uniti­vii! Nr. 3.­7.B^!(5.056) DUMINICĂ 2 AUGUST 1964 4 pagini 20 bani în cinstea zilei de 23 August Pe frontul larg al întrecerii socialiste Printre brigăzile care și-au însușit experiența valoroasă a brigăzii sondei 400 B se află și brigada condusă, de comunistul Nicolae­­ffiără etec,­ care lu­crează­­ la sonda 7S7 di­n ca­dru­ T ^Wrep Frrîde Hi­ll­e foraj Tg. Ocna fie carte v-o prezentăm în fotografia de față. In plină campanie agricolă de Țară Rodnică activitate în gospodăriile agricole de stat Mobilizați de organizațiile de partid, lucrătorii din gospodăriile de stat ale regiunii noastre, lucrează cu elan spo­rit pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de gri­ne și pentru a pune baze trainice producțiilor anu­lui viitor. Succese frumoase au fost ob­ținute pînă în prezent la recoltatul griu­lui. După cum suntem­ informați de către Trustul regional Gostat, pînă în seara zilei de 1 august un număr de 16 gos­podării de stat au terminat recoltatul griului. Pînă la aceeași dată griul fu­sese recoltat pe întreg trustul de pe su­prafața de 7100 hectare. După ce terenul a fost eliberat de snopi, imediat mecanizatorii au trecut la efectuarea arăturilor de vară. Pînă ieri seara fusese executată această lu­crare pe suprafața de 2900 hectare. In activitatea de strîngere a recoltei și executarea arăturilor de vară cele mai bune rezultate le-au dobîndit lucrătorii din gospodăriile agricole de stat Letea Veche, Pufești, Zănești și altele. Cu secerișul griului terminat Muncind cu entuziasm pentru strînge­rea la vreme­a grînelor, colectiviștii și mecanizatorii din raionul Buhuși au în­cheiat secerișul griului și al secarei de pe cele 7631 hectare. In rîndul gospodăriilor colective care au terminat printre primele această lu­crare se află cele din Bahna, Rediu, Costișa, Podoleni, Cîndești și altele. Principalele forțe și combinele eliberate de la seceriș lucrează acum la­ treieriș. Pentru obținerea în anul viitor a unor producții agricole bogate, membrii­ gos­podăriilor colective din raion, conduși de organizațiile de partid și sprijiniți de mecanizatori, lucrează din plin la efectuarea arăturilor de vară. Treieră de zor Colectiviștii din comuna Răchiteni, raionul Roman, muncesc de zor la tre­­ierîșul păioaselor. Organizîndu-și bine munca pe brigăzi și echipe colectiviștii au reușit să termine în scurt timp de recoltat toate cele 316 hectare cu orz și griu. Imediat după ce au terminat cu recol­tatul păioaselor pe ariile amenajate din vreme au început să desfășoare treieri­­șul. Batoza de pe aria principală a sa­tului Răchiteni lucrează ziua și noaptea. Dintre brigăzile de cîmp care au obținut succese deosebite în muncă se numără brigada nr. 1 condusă de tovarășul Va­sile Iacob. Rezultate bune a înregistr­­­t și brigada nr. 3 de cîmp. Secerișul și treierișul la Davideni Pe meleagurile raionului Tg. Neamț, datorită așezării geografice, grînele se coc totdeauna mai tîrziu. Pregătindu-se temeinic, colectiviștii din Davideni au trecut la secerișul grîului imediat ce a­­cesta a dat­ în pîrgă. Muncind cu entu­ziasm membrii acestei gospodării au strîns numai în primele trei zile de lucru peste 240­ hectare cu grîu. La seceriș s-au evidențiat colectiviștii­ din brigada nr.­ 2 de­­ cîmp care au terminat sece­ratul precum, și cei din brigada nr. 1 , de cîmp. In prezent, în gospodăria noa­stră, se­­ treieră : din.., plin. O grijă deosebită se­ acordă pregătirii recoltelor viitoare. Printre jumătățile făcute de colectiviști, așezate în rînduri drepte s-au transportat peste 400­ tone gunoi de grajd, iar mecanizatorii au în­tors brazde leagăne. Pe suprafața de 100 hectare se va însămînța porumb în cultură, dublă pentru completarea bazei furajere. MIHAELA MANU ingineră la G.A.C. Davideni Realizări ale cimentiștilor de la Bicaz încheierea bilanțului celor 7 luni care au trecut din acest an le-a pri­lejuit cimentiștilor de la Bicaz bucuria îndatoririi îndeplinite. Cu 23 de zile înaintea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei ei au constatat că angajamentele luate în cinstea marii sărbători au fost deja depășite. Au dat peste plan, de la începutul anului și pînă la 1 august, 27.100 tone clincher, față de 26.000 cît se angajaseră, precum și 22.100 tone ciment și 13.500 m p plăci de azbociment. In primul semestru economiile înscrise la prețul de cost se ridicau la 747.000 lei, iar beneficiile la 4.664.000 lei. Sporurile de producție, ca și economiile, au fost obținute datorită preo­cupărilor susținute ale întregului colectiv al fabricii, de a crește necontenit indicii intensivi și extensivi ai capacităților de producție, de a economisi cu grijă materialele, astfel ca în întrecerea socialistă să se realizeze succese cît mai mari. In continuare, întrecerea socialistă se desfășoară sub lozinca depășirii sub­stanțiale a planului la toți indicii. Succese de seamă Desfășurînd o activita­te entuziastă, muncitorii, inginerii și tehnicienii Fa­bricii „Steaua roșie“ din Bacău au realizat de la începutul anului, 905.000 lei economii la prețul de cost depășind astfel anga­jamentul de 800.000 lei luat în cinstea zilei de 23 August. Economiile obținute sunt urmarea creșterii produc­tivității muncii și depăși­rii planului fizic la hîrtie și celuloză. Astfel, de la începutul anului­­ și pînă în prezent, productivita­tea muncii a crescut cu 10,19 la sută și s-au dat peste plan 479 tone hîr­tie și 554 tone celuloză. In această perioadă s-a acordat o atenție cu totul deosebită descoperirii și valorificării rezervelor in­terne. Modernizarea ma­șinii nr. 6, montarea de centrioliniere la instala­ția de la moara de pas­tă, mecanizarea descăr­cării lemnului din vagoa­ne, mărirea vitezei ma­șinii nr. 8, punerea în funcțiune a stației de co­nexiuni la centrala de forță și altele au influen­țat pozitiv sporirea pro­ductivității muncii, redu­­­­cerea prețului de cost. Re­ducerea consumului de materiale și materii pri­me au contribuit, de ase­menea, la obținerea de e­­conomii, întregul colectiv, din rîndurile căruia se eviden­țiază în primul rînd : Gh. Farcaș, Vasile Muntea­­nu, Eugenia Ivan, Elena Teleagă, Constantin Ba­­toșanu, Genoveva Descu și mulți alții, depune e­­forturi susținute pentru obținerea de noi succese în cinstea măreței sărbă­tori care se apropie. ANUȚA SANEA funcționară VIZITA DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE IN FRANȚA CHAMBORD 1. — Trimisul special Agerpres, Mircea Moarcăș, transmite : Delegația guvernamentală romînă, condusă de Ion Gheor­­ghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a părăsit sîmbătă Parisul, plecînd într-o vizită de două zile în cîteva localități din Franța. In cursul dimineții, delegația a sosit la Gien, localitate situată în vecinătatea re­giunii Sologne, la 146 km de Paris. Oaspeții au vizitat „Mu­zeul internațional de vînătoare cu pușca și cu șoimul“, in­stalat în castelul din Gien. In sunetul cornurilor de vînă­toare, ei au fost întîmpinați de directorul muzeului, Henri de Linares. Membrii delegației au privit cu interes nu­meroasele obiecte expuse, arme de vînătoare de toate tipu­rile, o rară colecție de piese de vînătoare cu șoimul, ta­blouri și obiecte de artă evocînd vînătoarea. Oaspeților le-a fost relatată istoria orașului, care în Evul Mediu era unul din vestitele orașe de pe Loara. De la Gien, cortegiul oficial, încadrat de o gardă de o­­noare pe motociclete, s-a îndreptat spre localitatea Les Be­­zards, unde membrii delegației au luat prînzul. După-amiază, delegația și-a continuat drumul spre Cham­­bord, pe o șosea încadrată, de o parte și de alta, de nu­meroase castele celebre. La Orleans, oaspeții s-au oprit pen­tru scurtă vrem­e pentru a admira monumentele istorice cele mai importante din oraș. Prefectul, Pierre Dupuch, care a întîmpinat delegația romană la Gien, însoțind-o în călătoria pe Valea Loarei, a evocat povestea Ioanei d’Arc și a victoriei obținute de armatele franceze la Orleans. Spre seară, cortegiul oficial a sosit la Chambord, unde membrii delegației au vizitat castelul înconjurat de un zid lung de 3 km, renumit pentru mărimea lui. Apoi oaspeții au asistat la spectacolul de „sunet și lumină“ prezentat, într-un cadru feeric, în mijlocul marii păduri de stejari. De „Ziua Marinei" Sărbătorirea „Zilei Marinei" în prima duminică a lunii august prilejuiește pen­tru flota noastră comercială o trecere în revistă a succeselor dobîndite în dezvol­tarea transportului naval. Și în anul a­­cesta la a 20-a aniversare a eliberării pa­triei noastre, bilanțul este rodnic. La sfîr­­șitul lunii iulie planul în transporturile fluviale a fost depășit cu 7 la sută. In anii regimului de democrație popu­lară transportul naval, maritim și fluvial a cunoscut o continuă dezvoltare. Acest lucru a fost posibil datorită creării unei puternice industrii constructoare de nave. Astfel, șantierele navale de la Galați, Ol­tenița, Brăila, Tr. Severin construiesc vase de mare capacitate la nivelul tehni­cii navale moderne, vase de 4500 tdw, de 1.600 tdw, de 1.100 tdw, remorche­re de 1.200 C.W. în curînd se va trece la executarea în serie a unui tip de vas de 10.000 tdw pentru transportul minereului pe Dunăre. O atenție deosebita s-a acordat siste­matizării și modernizării porturilor flu­viale și maritime. La Constanța au fost modernizate și sistematizate platformele, s-au executat noi drumuri de acces, rețele de căi ferate, instalații de apă și lumină. S-au construit, de asemenea, noi magazii și alte spații necesare depozitării mărfuri­lor. In portul Galați s-a refăcut bazinul de lemnărie, s-au pavat platformele și s-a extins rețeaua de căi ferate, apă, lumină și canalizare și s-a amenajat un amont de portu un front de dane de 100 m lungi­me, dotat cu macarale portal. La Cerna­vodă s-a amenajat un nou bazin portuar pentru încărcări-descărcări la nave și a­­dăpostirea lor pe timpul iernii, iar Giurgeni-Vadul Oii s-au executat 2 cape­la te de pod cu platforme pentru asigurarea trecerii mijloacelor rutiere de transport între cele două maluri ale Dunării. Im­portante lucrări au mai fost executate în porturile Giurgiu, Corabia, Orșova și al­tele. Pentru a face față cerințelor sporite ale nevoilor populației cît și a turismului, flota de călători a fost dotată în ultimii (Continuare în pag. 4-a) Adunarea festiva consacrată sărbătoririi „Zilei Marinei“ R. P. Romane La Casa de cultură din orașul Man­galia a avut loc sîmbătă după-amiază adunarea festivă consacrată sărbători­rii „Zilei Marinei" R.P. Române. Au participat general locotenent Ion Ioniță, adjunct al ministrului forțelor armate ale R.P. Române, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P. M. R., general maior Ion Dincă secretarul Consiliului politic superior al forțelor armate, re­prezentanți ai organelor regionale și locale de partid și de stat, contraami­rali, generali, ofițeri și alți militari. Au participat, de asemenea, atașați militari acreditați în țara noastră. Despre importanța „Zilei Marinei“ și succesele cu cpre marinarii flotei noas­tre maritime militare și civile au în­tîmpinat această zi a vorbit contraami­ralul Grigore Marteș, comandantul ma­rinei militare. În încheiere, echipa artistică ostă­șească „Albatrosul" a prezentat un fru­mos program de cîntece și dansuri. Cu prilejul „Zilei Marinei“ R. P. Ro­mâne, Studioul de creații plastice al armatei a organizat la Casa Ofițerilor din Constanța expoziția: „Patria noas­tră și apărătorii ei, oglindite în arta plastică“. (Agerpres) Săptămîna poeziei Intre 1 și 7 august a.c., în întreaga țară se desfășoară „Săptămîna poe­ziei“, închinată celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei, măreață săr­bătoare a poporului nostru. In cadrul acestei manifestări, în re­giunea noastră, oamenii muncii din în­treprinderi, instituții, gospodării agri­cole colective, cei aflați în stațiunile de odihnă, vor avea prilejul să parti­cipe la șezătorile literare organizate cu scriitorii Nina Casian, Victor Koro­­bach, Leonida Neam­țu, Ioan Miron Scorobete, Iosif Naghiu, Acsan, din partea Uniunii Scriitorilor, precum și cu scriitori băcăuani ca: Radu Cîr­­neci, Sergiu Adam, I. Gh. Destelnica, M. Sabin, C. Th. Ciobanu­, R. Felecan și alții. Romașcanii și pietrenii, bunăoară, vor participa azi la astfel de șezători literare, iar mîine colectiviștii din Pău­­neștii și Pănceștii Adjudului. Intîlnirile continuă în tot cursul săptămînii. S-au închis cursurile externe ale Școlii populare de artă Ieri, s-au închis cursurile externe ala Școlii populare de artă din Bacău. Ele au fost frecventate de peste 150 acti­viști din cadrul căminelor culturale să­tești. Școala a funcționat în perioada de vară cu clasele de regie teatru și bri­găzi, dirijat cor și coregrafie. Un număr de 30 cursanți, absolvenți ai școlii, a primit diplomele cuvenite. Cu prilejul închiderii cursurilor de vară, elevii școlii au prezentat la Tea­trul de vară din Bacău un interesant program artistic. Gata pentru începerea noului an de învățămînt încă din primele zile ale vacanței au început pregătirile pentru deschi­derea noului an școlar. In majoritatea școlilor s-au luat măsuri din vreme pentru repararea și curățenia localuri­lor de școală, pentru punerea la punct a mobilierului, materialului didactic. In raionul Bacău, bunăoară, la data de 1 august, 58 de școli de 8 și 4 ani erau gata pentru începerea cursurilor. In unele școli s-a trecut deja la pa­voazarea sălilor de clasă așa cum s-a procedat, de pildă, la școala de 8 ani din Cleja. Peste cîteva zile alte noi școli vor termina pregătirile pentru deschiderea noului an. PETRE JUVERDEANU inspector la Secția de învățămînt a Sfatului popular raional Bacău Culturale • In fiecare duminică pentru oa­menii muncii din satele comunelor raionului Tg. Neamț se organi­zează zile cultural-sportive. Astfel de manifestări au avut loc dumi­nica trecută în comunele Drăgă­­nești și Războieni, unde colectiviș­tii au putut audia buletine ale G.A.C., seri de calcul, simpozioa­ne, consacrate celei de-a XX-a a­­niversări a eliberării patriei, con­cursuri „Cine știe, cîștigă". Nu­meroși colectiviști au luat parte și la interesantele competiții spor­tive menite să contribuie la petre­cerea timpului lor liber în mod cît mai plăcut. Programele artistice din comu­nele învecinate, precum și cele de la centru de raion au cuprins bu­căți de muzică populară rom­îneas­­că din folclorul nou, frumoase sui­te de dansuri cu specific ideal. • In cadrul festivalului filmului romînesc, în comuna Bălțătești a avut loc un simpozion pe tema „Dezvoltarea cinematografiei romî­­nești“. Cu acest prilej a fost pre­zentat filmul artistic „Un surîs în plină vară", vizionat de un număr însemnat de participanți.­­ In perioada 16-23 august în raionul Tg. Neamț se va desfășu­ra festivalul „a XX-a aniversare a eliberării“, cu participarea tuturor formațiilor artistice din raion. Festivalul va da posibilitatea ar­tiștilor amatori din satele raionu­lui — în număr de aproape 2000 — să-și manifeste prin cîntec și joc bucuria de a trăi mărețul eve­niment. MIHAI ROȘCA , directorul Casei raionale de cultură Tg. Neamț Plenara comitetelor raional și orășenesc Piatra Neamț de Cruce Roșie De curînd, a avut loc plenara comitetelor raio­nal și orășenesc Piatra Neamț de Cruce Roșie. Plenara a constituit un valoros schimb de expe­riență în îmbunătățirea muncii de Cruce Roșie și un prilej de analiză asu­pra felului cum se desfă­șoară activitatea secțiilor și comitetelor de circum­scripție. Totodată s-au fă­cut prețioase propuneri care să ducă la îmbună­tățirea activității de vii­tor. Pentru întîmpinarea zi­lei de 23 August cu rea­lizări importante și în a­­cest domeniu de activita­te, numeroși participanți la discuții s-au angajat să organizeze seri de în­trebări și răspunsuri, concursuri „Sanitarii pricepuți“, conferințe, să atragă noi membri în a­­ceastă organizație. In încheierea lucrărilor plenarei a fost adoptat un plan de măsuri care să ducă la îmbunătățirea pe mai departe a activității de Cruce Roșie în ora­șul și raionul Piatra Neamț. Dr. N. APETROAIE coresp. Noi drumuri forestiere Pentru o valorificare superioară a pădurilor din bazinul Ozana—Cracău — regiunea Bacău — care au o su­prafață de peste 40.000 hectare — se prevede construcția eșalonată a 126 km drumuri auto în interiorul acestor pă­duri. Lucrările de construcție se execută în antrepriza I.C.F. Piatra Neamț, în­treprindere specializată în drumuri fo­restiere. Pînă în prezent s-au dat în exploatare 10 km drum, urmînd ca tot în cursul anului 1964 să se mai ter­mine încă 34 km. Lucrările se desfă­șoară din plin, înregistrindu-se lună de lună depășiri de plan. Ing. ANDREI CIREȘ D­e pe dealul FercMului, din apro­pierea Oneștiului, cu­ vezi cu o­­chii, incepînd de la Combinatul de cauciuc și pînă departe, la Combi­natul chimic, sclipește noaptea o mare de lumini. Nu-s stele. E viguroasa măr­turie a puterii omului in luptă cu na­tura. Sînt lămpile lui Ilid în mii și mii de exemplare. Nu-i prea mult timp de cînd pe lo­cul unde se înalță Termocentrala Bor­­zești era o moșie boierească. Mulți din­tre cei ce muncesc azi cu atîta spor aici, nici nu-și dădeau pe atunci sea­ma cită putere au brațele lor ajutate de mașini și ci­ de iscusită, cit de in­ventivă le va deveni mintea în creato­rul proces al muncii libere. Termocentrala Borzești, care a împli­nit peste so­ati de cînd i s-a pus piatra de temelie, a crescut ca­păt Fru­mos din basme și va mai crește încă. Realitatea pregnantă, biruitoare prin faptele omului, a minunat încă de la început pe martorii care au participat la primele măsurători topometrice. Din pămintul nisipos și sterp de pe malul Trotușului a început să se înalțe im­punătoare construcția centrului ener­getic cu toate instalațiile lui de înaltă tehnicitate Locuitorii vechii așezări rurale așteptau cu nerăbdare produce­rea primei scîntei electrice. Și iată că în vara lui 1956 lampa lui Ilich s-a aprins. Scînteia electrică și-a luat in primire îndatoririle pentru care a fost creată, în acel moment, puterea insta­lată a centralei era de 25.000 kW. An de an, au intrat in funcțiune noi tur­­bogeneratoare a căror putere totalizea­ză in prezent 175.000 kW. Termocentrala — o adevărată inimă de oțel a complexului oneștean — fur­nizează energie electrică și aburi pen­tru toate unitățile industriale existente pe aceste locuri. In același timp, fiind conectată la sistemul energetic națio­nal, ea livrează energie orașelor Galați, Brăila, Focșani, Bacău și altele. Turbinele termocentralei sunt de o înaltă tehnicitate; cazanele de mare presiune sunt la nivelul celor mai mo­derne din lume. Întreaga instalație este condusă automat și chiar atunci cînd termocentrala va funcționa cu întreaga ei capacitate nu va fi nevoie pentru conducerea ei decit de un număr re­­strîns de oameni. Cine vizitează termo­centrala rămîne plăcut impresionat de ordinea și curățenia ce domnesc aici. Și dacă vreți intr-adevăr să cunoașteți termocentrala și oamenii săi să por­nim la drum. — De fapt, putem începe de aici. ...Făcusem primii pași spre interiorul uzinei. Anume expus, ca să poată fi privit din orice unghi, panoul de o­­noare, prezintă pe cei mai harnici mem­bri ai colectivului termocentralei, frun­tașii întrecerii socialiste. Ne oprim. Stăm și privim. Sunt multe fotografii aici pentru că după cine ne informea­ză tovarășul Gheorghe Petrescu, mem­bru în biroul organizației de bază, mulți sunt acei care timp de un an de zile au dăruit producției din tot ce au mai bun. Și acum sunt tot în frunte. S-au întîlnit la panoul de onoare reprezentanți din toate secțiile, cu pro­fesii diferite : mașiniști principali, me­canici, laboranți, maiștri tehnicieni, in­gineri, sudori. ...Vasile Telembeci este deținătorul insignei de fruntaș pe anul 1963. In 1964 a fost declarat lună de lună evi­dențiat în întrecere. El, alături de Du­mitru Zgherea și alți mecanici de la secția cazane, obține cei mai buni pa­rametri tehnici de exploatare. Aburul nu are voie să plece spre turbine sub o temperatură de 500 grade C și o presiu­ne de 100 de atmosfere. El este dirijat cu ajutorul instalațiilor de mare precizie după voia omului. Altfel s-ar produce pierderi de energie. Înalta calificare ce o posedă, atenția și perseverența ce-l caracterizează, fac din comunistul Va­sile Telembeci un exemplu demn de ur­mat. La turbine, acolo unde energia ter­mică este transformată în energie me­canică, iar o parte din aburul extras din prizele turbinelor la o presiune de 10-18 atmosfere este dirijat spre beneficiari, n-ai să întîlnești acel dute-vino carac­teristic altor unități industriale. Fieca­re muncitor stă la masa de lucru, ur­mărind cu atenție mișcările indicatoa­relor de pe zeci de cadrane ce alcătuiesc tablourile de comandă. Nu le poți sus­trage atenția. Și chiar dacă vrei să discuți, zgomotul produs de turbine și alte agregate ajutătoare îți înlesnește doar o înțelegere tacită, prin semne, u­­neori repetate. Cel care n-are loc sta­bil este maistrul. Controlul, această principală îndatorire, ii dictează să fie prezent peste tot, chiar dacă de cele mai multe ori nu-i solicitat. In hala mare, lingă turbina a 4-a de 50.000 kW am recunoscut după foto­grafia expusă­ la panou, figura maistru­lui șef de schimb Constantin Leț. Era, în exercițiul funcțiunii. Se făcea o re­vizie la turbină și prezența lui era necesară. Minute în șir am discutat a­­supra avantajelor ce le prezintă pentru producție recentele sale două inovații, pentru că trebuie să vă spunem că acest maistru este un pasionat animator al noului. Prima inovație, deja aplicată, are menirea să mărească siguranța in exploatare și să micșoreze temperatura în condensatori, atunci cînd aceștia sînt spălați, de la 6oc C la circa 350-400 C. Cea de-a doua inovație se referă la spă­larea prin barbetaj cu aer comprimat și apă a răcitorilor de ulei și a conden­satorilor. In esență, de pe urma noului procedeu se evită spargerea conductelor de răcire, micșorîndu-se pierderile de ulei și cel mai important este faptul că și curățirea răcitoarelor de ulei este făcută în timpul funcționării acestora de către personalul turei, scurtîndu-se timpul de efectuare de la 3 ore la 15 minute. Tot la turbine lucrează și maistrul șef de schimb Senteș Titus. Ridicarea calificării profesionale îl preocupă în mod deosebit. Iată de ce, în tura sa o seamă de muncitori, printre care meca­nicii de pompe Vasile Țurel, Ion Rohz­­man, Valeriu Mocanu și alții — deși au o vechime nu prea îndelungată în meserie — reușesc să se achite cu mul­tă pricepere de sarcinile profesionale. Dar nu numai la pompe sunt băieți buni. Sunt și la de­gazoare, un loc de ț- ,, , producție destul de­­ important. De aici, am notat numele lui Ioan Aborițci,­­ un muncitor conști­­i­incios cu dragoste­­ de meserie. Fluxul tehnologic­­ ne poartă și spre secția electrică, cu­­ alte cuvinte spre „creierul uzinei". De aici se dirijează, la cererea dispece-­ț­iilor, puterea pe ge­nerator, reglindu-se­­ parametrii de bază,­­ tensiune și frecven­­­­ță. Multă precizie. I o înaltă calificare, i iată ce se cere in­­ primul rînd celor­­ ce veghează com­­­­plexul aparataj. Bir­­­­san Ioachim, mai­ I­stru și Ion Nistor , electrician principal,­­ satisfac în întregime aceste cerințe. Alături de exploatare, întreținerea este alt compartiment de activitate în termocentrală. Sunt secții cu delimitări precise : reparații termomecanice, ca­zane, turbine, electrică, de instalații pentru tratarea apei și încă altele care contribuie în mod efectiv la realizarea sarcinilor de producție. In cinstea zi­lei de 23 Au­gust, pe graficul îndeplini­rii angajamentelor luate de termocen­trală și-au înscris contribuția în mod efectiv I­lie Pașcanu, Gh. Oprea, Spiri­don Bobeică, Vasile Radu, Ion Vasi­­loiu, Neculai Roșculeț, Ion Ostatie, Va­sile Alexandru, Gheorghe Lazăr și ase­menea enumerări mai pot fi făcute. Unindu-se de peste tot, aceste efor­turi, preocupări, căutări zilnice de nou au format un adevărat fluviu de fapte, de rezultate închinate din­ 23 August. Așa se face că colectivul termocentralei se prezintă după numai 6 luni de în­­suflețitoare întrecere cu timpul, cu un bilanț de realizări meritorii. Planul ia valoarea producției globale este îndepli­nit în proporție de 100,48 la sută; pro­ductivitatea muncii a crescut cu mai mult de 1 la sută. Dar la economii, be­neficii, consumuri specifice ? Se stă bi­ne și aici și încă cum ! Mergem pe ur­mele cuvîntului dat și consemnăm: an­gajament la economii 1.400.000 lei. Realizat : 1.574.000 lei. Încă ceva : 3.015 tone combustibil convențional economisit, consumul specific de ulei pentru turbine redus cu 12 procente. Termocentrala Borzești. Un punct marcat pe harta țării cu o stea roșie, luminoasă ca orice măreață realizare din planul de electrificare. Una dintre înfăptuirile socialismului biruitor, după 20 de ani de cînd, energia descătușată a poporului eliberat este folosită spre propria lui fericire și luminare. MIHAI PAULIUC D. CIOCA In fotografie: Termocentrala de la Borzești. t nevoii descătușate. ...£';£ A-'ZfC .■"-'L ..." <

Next