Steagul Roşu, februarie 1966 (Anul 21, nr. 4041-4064)
1966-02-23 / nr. 4060
00 OA va/ vizita utilă Preludiul „mesei rotunde" l-a constituit vizitarea sectorului zootehnic al gazdelor. Participanții au fost plăcut impresionați de amplasarea în complex a construcțiilor : grajduri înșirate la linie, gospodărește construite, destul de spațioase, iluminate electric și cu instalația de apă în exploatare. Tineretul bovin grupat în încăperi separate de cele ale vitelor adulte, boxele comune pentru cei mai mici și individuale pentru vițejii de pînă la 20 de zile , echipamentul de protecție al îngrijitorilor , furajeria în care a fost remarcată prezenta unui cîntar adecvat și îndeosebi complexul de preparare centralizată a furajelor (încă neterminat) au satisfăcut pe specialiști, compensîndu-le efortul. Se poate aprecia că a fost o vizită de documentare. Specialiștii prezenți au apreciat eforturile depuse pentru găsirea soluției de preparare centralizată a furajelor printr-un complex. Aceasta presupune eficiență economică atît sub aspectul costului preparării, cît și al consumării lor cu plăcere de către animale. Astfel, se poate rezolva mai concret și echilibrul în substanțe nutritive al rației, livrarea lor după specie, categorie de vîrstă, după producții. Singura observație critică la adresa construcției grajdurilor a fost aceea că in pereți nu au fost prevăzute orificii de admisie a aerului pentru asigurarea unei ventilații optime. Observație făcută de un medic veterinar, întemeiată și de altfel însușită de către gazde. Reporterul, prezent și el, a reținut lipsa de împrejmuire a furajeriei, ușoara dîră de furaje pînă la tocătoare și grajduri. Dialog pe tema întrecerii NICOLAE PINTILIE, secretarul comitetului de partid de la Cooperativa agricolă din Măgirești, a vorbit despre desfășurarea și rezultatele întrecerii socialiste în sectorul zootehnic. Deși ascultat cu atenție, cuvîntul său a fost cel mai... împănat cu intervenții din partea celor prezenți. Reproducem : — Am obținut o producție de 2.034 litri lapte pe vacă furajată. Veți spune că e o producție bună, iar noi spunem că se poate și mai mult și iată de ce. Intrecerea socialistă la noi incepe cu o minuțioasă analiză a tuturor factorilor de care depinde producția, stabilim sarcina anuală, o defalcăm pe trimestre, luni și pe Ioturi incit fiecare cooperator din sectorul nostru zootehnic să știe ce are de făcut începînd cu o zi și terminînd cu bilanțul anual. Ca la orice „masă rotundă“, discuțiile nefiind de protocol, ci de elucidare a problemei pusă în dezbatere, din rîndul participanților se face o intervenție : Cum stabiliți planul producției de lapte, care sînt criteriile ? (Ing. I. TABLAN de la Consiliul agricol Piatra Neamț). In funcție de vîrstă, stare fiziologică, producția anterioară și perioada de lactație — răspunde V. BÎNTU, inginerul cooperativei din Măgirești. La început ni s-a părut greoaie evidenta in ansamblul ei. Cu eforturi, ne mindrim acum cu o evidență strictă și apreciez că evidența își spune din plin cuvîntul în producția realizată. Secretarul comitetului de partid 1 continuă : Lunar, brigadierul zootehnic ține consfătuiri de producție Cum hrănim și îngrijim animalele în timpul iernii — aceasta a fost cuprinzătoarea temă a „mesei rotunde” inițiată de către redacție și organizată cu sprijinul Consiliului agricol regional. Secția creșterii animalelor. Gazda a fost Cooperativa agricolă de producție Măgirești, raionul Moinești — cooperativă în care producția de lățite pe vacă furajată a depășit 2000 litri. Prin participarea unui grup de ingineri zootehniști, medici veterinari, ingineri agronomi din cooperative a- gricole, președinți și brigadieri zootehnici, îngrijitori — redacția și-a propus de fapt să ridice problema asigurării tuturor condițiilor pentru ca și în timpul iernii, al primăverii timpurii — producția de lapte, sporul in greutate al tineretului taurin — să se mențină la același nivel cu realizările din timpul verii. Cuvîntul invitaților, intervențiile, discuțiile în ansamblul lor (ca de altfel și rîndurile de față), au avut și au drept scop extinderea experienței bune, evitarea unor neajunsuri constatate sau reieșite cu prilejul ,,mesei rotunde“, concretizarea cîtorva dintre soluțiile ce pot duce pe calea — cine ar putea spune, ușoară ? — a succeselor. III III! I cu toți îngrijitorii la care participăm și noi cei din comitetul de partid, din consiliul de conducere. Nu se face doar o confruntare între cifrele de plan și realizări, ci se face o analiză temeinică a muncii , punîndu-se în balanță realizările, lipsurile. Oamenii își spun cuvîntul și consiliul de conducere al cooperativei ține seama de problemele ridicate, se rezolvă — creînd astfel condiții din ce în ce mai bune pentru realizarea și depășirea planului de producție. Am văzut la îngrijitorii dumneavoastră echipament de protecție. Cum ați rezolvat această problemă ? — întreabă tovarășa ANDONE — brigadier zootehnic la cooperativa din Grigoreni ? Și aceasta a fost o problemă ridicată de îngrijitori. Și de rezolvarea ei, am socotit noi, depind rezultatele din sectorul zootehnic — a continuat secretarul. După cum ați văzut, îngrijitorii au cizme de cauciuc, halate, șorturi. E adevărat costă, deși nu prea mult: îngrijitorii suportă jumătate din valoarea cizmelor întrucît le folosesc și în afara programului. Dar gîndiți-vă că e mai igienic și pentru ei, și pentru lapte, și pentru animale, omul lucrează mai cu tragere de inimă. Așa se face că cei mai mulți dintre îngrijitori își depășesc sarcinile de plan, iar pe cooperativă am putut vinde I.C.I.L.ului aproape 20.000 litri lapte peste contract. Printre cei mai buni amintesc pe Maria Gh. Balan, care a obținut în 1965 de la lotul său de vaci o producție medie de 2203 litri lapte pe cap de vacă furajată, soții D. și Ghejan, 2140 litri, Maria Maftei — 2166 litri, Ioan Iftimie — 2139 litri. Față de media pe 1965 — 2034 litri — planul pe anul in curs a fost stabilit la 2000 litri și avem convingerea că va fi chiar și depășit. Ne bizuim pe zootehniștii noștri. Sînt oameni de nădejde, care se simt răspunzători de sarcinile ce le revin și își aduc aportul în netezirea drumului spre succese. Am să dau un exemplu. In vară, cînd se furajau vacile cu secară masă verde, la un moment dat a scăzut producția de lapte, îngrijitorii ne-au sesizat. Mergînd la fața locului s-a constatat că secara îmbătrînise, scăzîndu-i valoarea nutritivă, ceea ce ne-a determinat s-o înlocuim cu lucernă și borceag masă verde. Cu asemenea oameni nu se poate să nu ceea ce ne-am stabilit depășim prin plan, și-a încheiat cuvîntul secretarul comitetului de partid. Așa scrie 9 la carte... Discuțiile asupra problemei: „Cum alcătuim rațiile de furajare" au suscitat interesul multora dintre participanți. Cum e și firesc, teoretic, Ora prînzului pentru vițeii îngrijiți de Claudia Iacob. STEAGUL ROȘU Miercuri 23 februarie 1966 cere ciÂP§^cs € ii\țe, pusiuvie, c £ txA § € strupufoimie * _____________________ au fost prezentate rații ideale pentru animale pe specii, categorii de vîrste, direcții de exploatare. Dar între teorie și realitate, intre posibilități și strădanie pentru crearea acestor posibilități sunt unele... diferențe. Inginerul SCARLAT BICLEA de la Cooperativa agricolă Berești-Tazlău, raionul Moinești, a prezentat rațiile care se folosesc aici (cooperativa Berești-Tazlău) în furajarea vitelor. Nici medicii veterinari și nici inginerii zootehniști prezenți la masa rotundă n-au avut obiecții: rații echilibrate, furaje variate care, calculate, reprezintă 8,92 unități nutritive (U.N.) la vacile cu lapte și gramajul corespunzător de albumină digestibilă (A.D.). La fel pentru tineretul bovin pe categorii de vîrstă, la ovine. Sub aspect cantitativ, ca variație , furajele la Berești-Tazlău nu reprezintă o problemă. Aici, în concordanță cu condițiile naturale specifice și efectivele de animale cooperativa asigură prin plan furaje suficiente. (Circa 20 la sută din suprafața arabilă a cooperativei este destinată bazei furajere). Care este proporția între culturile furajere anuale și perene, pe care le socotiți mai eficiente ? (Inginer C. CREȚU, activist al Comitetului regional de partid). Borceagul, alte amestecuri — dau producții mai mari la hectar, dar conținutul în albumină e mai mic decit la perene și pe care le consider mai eficiente. Completînd răspunsul inginerului Scarlat Bîclea, inginerul V. Bintu a spus: Este mai ridicat prețul de cost al plantelor de cultură anuale. Pentru a asigura consumul, noi, la Măgirești, am cultivat borceag și după el am insămințat în cultură succesivă — porumb, tot pentru a fi consumat ca masă verde și considerăm că — acolo unde situația o impune — soluția este acceptabilă, chiar economicoasă. O altă intervenție, a fost aceea a inginerului MIHAI DIACONU — președintele Consiliului agricol raional Moinești, care, in cunoștință de practica folosirii furajelor la cooperativa din Berești-Tazlău, a spus : Nu faceți totuși o furajare rațională — în sensul că de cele mai multe ori tocătorile de nutreț stau, iar vitelor le dau furaje nepreparate. Pe de altă parte se știe că lipsa de continuitate în ce privește administrarea de furaje preparate se răsfrînge negativ asupra producției de lapte, a creșterii în greutate. Așa se face că aveți o producție de numai 1690 litri lapte — producție medie pe cooperativă Din discuții s-a conturat concluzia că în toate acestea au de spus un cuvînt de greutate permanentizarea oamenilor, ridicarea calificării acestora. La Berești-Tazlău — spunea inginerul — vechimea celor de la taurine este de 3—4 ani, calificați (o parte) la cursuri de scurtă durată la Casa agronomului. Toți îngrijitorii sînt cuprinși, sau au absolvit, cursurile de zootehnie în cadrul învățămîntului agrozootehnic de 3 ani, reprezintă un instrument in munca de ameliorare a animalelor, o bază sigură in formarea muncii și retribuirea ei. Evidența producției de lapte se ține prin jurnalele de mulsori și, benzinal, se evidențiază pe animale. In privința sporului in greutate aceasta se face după situațiile lunare de cântărire, iar a produșilor prin registrul de evidență. La început ni s-a părut complicată aceasta treabă, dar ne-am convins in scurt timp de necesitatea și avantajele ei in mai buna organizare a muncii, a întrecerii socialiste și retribuției. Deși am făcut-o cu timiditate, totuși, in anul trecut s-a aplicat și retribuția suplimentară in sectorul zootehnic (40 la sută din valoarea producției peste plan) ceea ce — putem spune cu convingere — a contribuit din plin la realizările anului 1965. Sunt sigur că nimeni nu va susține că poate aplica retribuția suplimentară fără o strictă evidență a producției și a muncii. Și această evidență noi o ținem prin brigadierul zootehnist și personalul tehnico-veterinar. zi Ținerea unei evidențe corecte, la cere eforturi dar înlătură eventualele nemulțumiri din partea îngrijitorilor, dă și satisfacție. Pledez entuziast și convins pentru necesitatea unei stricte evidențe — care se poate ține cu forțele din sectorul zootehnic, cazanele de țuică. In cele mai dese cazuri mortalitatea este de neinlăturat în asemenea situații. Privitor la igiena adăposturilor am observat că la grajdurile cooperativei din Măgirești ventilația tiu este cea mai corespunzătoare. In raionul Tg Ocna sub aspectul ventilației, cinci dintre unități întrunesc această cerință. Și se știe că metabolismul este favorizat, sau dimpotrivă, și de acești factori (lumină, ventilație). V COSTEA medic veterinar Evidenta , întrucît discuțiile în jurul problemei evidentei au fost largi, am solicitat inginerului V BINTA de la cooperativa gazdă a „mesei rotunde" să facă unele precizări pe care le transcriem din carnet. Evidența producției de lapte, a sporului in greutate se cere a fi ținută cu strictețe, la zi, intrucit Igiena și producția Igiena corporală a animalelor este impusă de înseși funcțiile pielii. Neintreținerea ei duce la apariția tricofiției, a paraziților. Prin țeselat, periat, se înlătură mătreața, firele de păr ce cad, murdăria de la suprafață și in același timp se accelerează circulația singelui. Se incepe printr-un masaj cu un șomoiog de paie urmind țesălatul, apoi periatul. Acestea se fac acolo unde îngrijitorii dovedesc conștiinciozitate, dragoste de animale. Dar omul se deprinde. Așa că insistînd la cursurile de zootehnie, ori de cite ori stăm de vorbă cu oamenii din sectorul zootehnic la locul lor de muncă, demonstrându-le cu răbdare și argumente pe bază de calcule — vom reuși ca această operațiune să devină regulă generală. Câteva cuvinte despre igiena ugerului și cozii. Ugerul trebuie spălat cu apă călduță și șters apoi cu o clipă curată — înaintea fiecărei mulsuri. Nu se aplică decit pe alocuri — dar trebuie făcut! Igienii cozii i se acordă și mai puțină atenție, deși are o mare importanță dacă avem în vedere că prin mișcarea ei in timpul mulsului se pot împrăștia microbi, iar laptele este un excelent mediu de înmulțire a acestora. Firește, chiar și curățată, coada ar trebui legată de picior pe durata mulsului. Există și igiena furajării. In raionul nostru. (Tg. Ocna) la două cooperative agricole am avut cazuri de intoxicări, cauzate de neghina din gazuri. Experiența dovedește că proporția de 5 la sută neghină în gazuri nu duce la intoxicare. Prin obișnuință treptată proporția mai poate fi mărită insă nu cu mult. Mai frecvente sunt intoxicările la porcine cu SOLANINA, datorită nespălării cartofilor, fierberii lor intr-o singură apă. Cartofii trebuie spălați, scoși din apa in care au fiert în primul clocot și fierți de-a binelea în apă curată și administrați apoi în amestec cu concentrate. Alte intoxicări se pot produce prin consumarea borhotului de la Cum se folosesc grosierele? Această întrebare pusă de redacție a primit răspunsuri din partea președinților cooperativelor agricole de producție de la Grigoreni, raionul Moinești și Helegiu, raionul Tg. Ocna și a inginerului ION TARLAN. Față de efectivele animalelor pe care le avem noi — a spus ION SCORȚANU de la Cooperativa din Grigoreni — finurile nu sunt suficiente. Ne incredem însă în conștiinciozitatea, în spiritul de buni gospodari al îngrijitorilor. Spun aceasta pentru că brigadierul și noi, ceilalți din consiliu, nu vom fi de față la fiecare tuin pentru a vedea dacă furajele sunt gospodărite cum trebuie de către fiecare îngrijitor în parte. Tocmai de aceea (pentru că finurile sunt insuficiente — n. r.) ne străduim să folosim cu chibzuință și grosierele. A fost o perioadă cînd grosierele erau date în hrană fără a fi preparate. Am reparat tocătoarea și acum grosierele se dau numai în stare tocată, saramurate cu o zi înainte de a fi date spre consum animalelor. De asemenea, dăm vitelor lucernă sub formă de făină cîte un kg pe zi și in general furajele se distribuie pe bază de cîntar. Și președintele Cooperativei din comuna Helegiu, raionul Tg. Ocna, a susținut ideea necesității preparării furajelor (îndeosebi a grosierelor). Noi tocăm nu numai grosierele, ci și lucerna deși avem asigurate suficiente furaje. Totuși, așa cum procedează bunii gospodari — strîngem sacul de la gură, nu facem risipă. Sînt cunoscute și ale modalități de ridicare a valorii nutritive a furajelor în general și a grosierelor in special. Se aplică asemenea metode în vreuna din unitățile pe care le reprezentați ? Noi am obținut rezultate foarte bune in anul trecut, îndeosebi la îngrășarea animalelor, folosind ureea — a răspuns ing. Ioan Tablán. Prepararea furajelor în adaosul cărora intră și ureea este o treabă intr-un fel simplă, pe care specialiștii, chiar și inginerii agronomi, o cunosc. Nu intru în amănunte. Și folosirea apelor amoniacale dă rezultate foarte bune. Acestea pot fi procurate în cadrul regiunii și cu puțină strădanie vom avea satisfacții depline. Pagină realizată de : Toma DUDAU Fotografii de : C. BURSUC Prin creșterea tineretului taurin de astăzi asigurăm efectivele de producție și reproducție de miine. Dacă acest tineret se bucură de o îngrijire corespunzătoare normelor științifice de creșterea animalelor el se va dezvolta progresiv armonios, va intra în producție la timp și cu rezultate bune — spre binele cooperativelor și cooperatorilor și satisfacția zootehniștilor. Această treabă nu este ușoară. Cere multă atenție, multe cunoștințe, eforturi. Mulți consideră alăptarea artificială o problemă simplă deși aceasta impune o bună pregătire profesională, mare atenție în respectarea regulilor de igienă privind folosirea ustensilelor necesare, ale igienei spațiului de cazare. Laptele trebuie încălzit înainte de a-1 da în hrană vițeilor, retinele controlate și păstrate în locuri foarte curate. După 20 de zile de la fătare, vițeiii trec de la îngrijitorii de vaci la cei care se ocupă de tineret, unde, pe subgrupe de vîrstă, vor primi pînă la 5—6 luni, lapte tras. La noi, în Cooperativa din Roznov, am încercat două metode: 1) trecerea vițeilor din subgrupă în subgrupă de vîrstă și deci prin miinile mai multor îngrijitori pînă la 1 luni și, 2) îngrijirea lor de către același om pînă la 6 luni. Am ajuns la concluzia că specializarea îngrijitorilor pe grupe de vîrste e cea mai bună — ultima metodă dînd rezultate doar atunci cînd fătările se produc în bloc ceea ce, bineînțeles, nu este indicat întrucît fătările în bloc afectează eșalonarea producției și veniturile cooperativei. De la subgrupă la subgrupă, de la un îngrijitor la altul — la noi s-au constatat diferențe în privința sporului mediu zilnic în greutate. Unii îngrijitori obțin sporuri între 800 și 900 grame zilnic, alții sub 500 grame — ceea ce e puțin (în ultimul exemplu) și va duce la dezamăgiri în momentul intrării acestui tineret în producție. Avînd în vedere greutățile de care ne lovim în îngrijirea și furajarea tineretului taurin din grupa 0—6 luni sugerez redacției deschiderea unei rubrici de opinii referitoare la această problemă întrucît nici în publicațiile de specialitate nu se intră în amănunte. S-ar veni în ajutorul nostru, al zootehniștilor. GHEORGHE PREOTU inginer zootehnist la Cooperativa agricolă de producție Roznov — Piatra Neamț O PIMII Tineretul taurin de azi - efectivele de producție de mîine Optez pentru maternitate N. R. Una dintre problemele controversate în desfășurarea discuțiilor de la „masa rotundă“ a fost și aceasta: să fie sau să nu fie internate vacile în maternități special amenajate ? Redacția consideră oportun momentul de a preciza că din experiența gospodăriilor de stat și a unor cooperative agricole rezultă ca fiind necesare astfel de maternități, unele putîndu-se crea condiții optime de zooigienă, de specializare a 1—2 îngrijitori. In rîndurile ce urmează redăm opinia unuia dintre specialiștii participanți la „masa rotundă". Cooperativa agricolă din Borlești, raionul Piatra Neamț, are in proprietate obștească în jur de 1000 taurine. Se înțelege, avem multe vaci de lapte, sunt multe fătări , dar avem și multe pierderi la viței. Pierderile se datoresc, in primul rind, condițiilor de adăpostire. Noi am luat măsuri de îmbunătățire a condițiilor de adăpostire încă din anul trecut și îndeosebi pentru tineret. Optez pentru asigurarea de maternități vacilor. In maternități se pot crea condiții, de fapt indispensabile, care să ducă la evitarea oricăror pierderi inerente in cazul cînd vacile fată în grajduri la un loc cu celelalte. Recomandabil este ca vițejii pînă la o lună să aibă boxe separate în profilactoriu (parte de grajd separată in cadrul maternității), sau, în cazul că nu sunt condiții și vacile fată in grajduri, să fie amenajate boxe intr-unul din capetele grajdului respectiv, izolate printr-un perete. De asemenea, la ovine este absolut necesar să fie amenajate camere speciale pentru fătări. Dacă în general adăposturile condiționează realizările, apoi lipsa camerelor de fătări la oi este însoțită de pierderi mari de miei — știut fiind faptul că majoritatea oilor fată in lunile februarie-martie. Trebuie ca după fătare, oile cu miei să fie adăpostite și hrănite separat de celelalte. In felul acesta se poate face și o furajare diferită, iar mieilor li se pot crea condiții mai bune pentru mișcare etc. VASILE VACARU inginer zootehnist la Cooperativa agricolă din Borlești, raionul Piatra Neamț Participanți la discuție ION SCORȚANU președintele C.A.P. Grigoreni — Moinești. SCARLAT BICLEA Ing. agronom la C.A.P. Berești-Tazlău — Moinești. NICOLAE PINTILIE secretarul comitetului de partid dela C.A.P. Măgirești — Moinești. VASILE VACARU Ing. zootehnist, C.A.P. Borlești - Piatra Neamț. VASILE COSTEA medic veterinar — raionul Tg. Ocna. Se pot obține producții constante în tot timpul anului și sporite de la un an la altul, mobilizînd toți factorii ce concură la realizarea producției animale. Așa cum a ieșit în evidență și cu prilejul „mesei rotunde" de la Măgirești, permanentizarea, ridicarea nivelului de cunoștințe și cointeresarea materială a îngrijitorilor ; o bună organizare a întrecerii socialiste — sînt factorii hotărîtori în realizarea de producții sporite. O atenție deosebită trebuie acordată asigurării furajelor — cantitativ și calitativ — care constituie de fapt baza materială a producției. Perenele sunt mai economicoase decît anualele . Rezultatele în zootehnie sunt influențate foarte serios de calitatea adăposturilor în special la animalele tinere. Deci atenție amenajării celor existente, construcțiilor viitoare . Nu trebuie uitat faptul că în producția de lapte, adăpatul reprezintă 25 la sută din producție , în plus, dacă se face corect, în minus cînd nu se face corect (în ipoteza că ceilalți factori au fost luați în considerare). Zootehniștii (nu numai specialiștii, ci și îngrijitorii) trebuie să ia măsuri de prevenire și combatere a bolilor parazitare, infecto-contagioase și de altă natură — cu rigurozitate și răspundere. O evidență bine pusă la punct este absolut necesară în toate unitățile cooperatiste atît în vederea retribuirii muncii cît și a efectuării lucrărilor de selecție.