Steagul Roşu, octombrie 1966 (Anul 21, nr. 4247-4272)

1966-10-19 / nr. 4262

încă o mărturie a grijii atente ce o poartă PARTIDUL harnicului și talentatului nostru POPOR Cointeresarea materială a cadrelor și stabilitatea lor Recenta Hotărîre a Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român are un caracter pro­fund umanitar fiind rezultatul suc­ceselor înregistrate de harnicul nos­tru popor în construcția socialistă. Măsurile stabilite de partid cu pri­vire la legislația pensiilor au fost primite cu deosebit interes și sa­tisfacție și de colectivul Rafinăriei Dărmănești fiind apreciate ca făcînd parte dintr-un ansamblu de măsuri elaborate de Congresul al IX-lea al partidului. Eu aș vrea să mă refer la o la­tură importantă a prevederilor a­­cestei hotărîri. Ca inginer petrolist, cu o vechime de 25 de ani numai în Moldova, consider că Hotărîrea vine direct în sprijinul nostru, ne cointeresează material prin desfiin­țarea plafonului de pensie, de a ne perfecționa continuu cunoștințele tehnice de specialitate, de a contri­bui activ la organizarea și condu­cerea producției. De asemenea, Ho­­tărîrea Plenarei va contribui efec­tiv la stabilitatea cadrelor, încă nu mă gîndesc la pensie. Consider că rafinerii au nevoie de mine și mai pot munci încă mulți ani chiar și după ce voi împlini vîrsta pensio­nării, legea ne dă dreptul acesta. Dar ca tot omul fac și eu calcule. Cînd voi ieși la pensie, după noua legislație, o să am un venit a­­proape egal cu cel pe care-l cîștig acum. Este și acesta un puternic sti­mulent mobilizator pentru a ne dă­rui toate puterile și capacitatea noastră înfloririi patriei socialiste. ION CHIȚA inginer șef la Rafinăria Dărmănești Am ajuns la Fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris" — Piatra Neamț tocmai cînd în întreprindere se adusese pachetul cu ziarele, în care era publicat Proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări socia­le de stat și a pensiei suplimentare. Puteai citi pe fețele salariaților inte­resul, curiozitatea dar și încrederea și satisfacția. Am stat de vorbă cu cîți­­va din cei care cu o zi înainte parcur­seseră Hotărîrea Plenarei G.G. al P.C.R. în această importantă problemă, cu cei care acum răsfoiau cu înfrigurare zia­rele proaspete. Iată ce mi-a declarat ing. Mihai Ionescu, șeful serviciului C.T.C. din fabrică : — Trebuie să subliniez de la în­ceput că noua hotărîre a conducerii de partid completează ansamblul de măsuri care an după an, urmăresc a­­celași scop: ridicarea sistematică, continuă a nivelului de viată a între­gului nostru popor. In acest spirit, Proiectul noii legi a pensiilor prezintă îmbunătățiri simțitoare, asigură tutu­ror salariaților o bătrînețe lipsită de griji materiale. Mulți salariați vor pu­tea primi pensii care să se apropie sen­sibil de salariile realizate în perioada de activitate, salarii care o accentuez, gîndindu-mă la muncitorii din fabrica noastră — sînt bune, bine calculate, asigurînd satisfacerea necesităților în­tregii familii. Am remarcat că de la 1 ianuarie 1967 se desființează plafonul maxim de 1200 lei al pensiei. E o mă­sură justă. Cuantumul pensiei va fi astfel mai echitabil, se va evita pe vi­itor nivelarea, se vor diferenția pensi­ ile după pregătirea și aportul din timpul activității. Spre exemplu, un om cu pregătire similară cu a mea va pu­tea să ajungă la o pensie de peste 2000 lei, ceea ce este — trebuie să recu­noaștem — răsplata cum se cuvine a muncii de o viață de om. Cu muncitorii Elena Blaga, C. Cio­­banu, N. Maftei și Gh. Liciu am discu­tat despre avantajele continuității ,sta­­bilității în muncă la aceeași unitate. — Lucrez de aproape 39 de ani — spunea Elena Blaga, care se apropie acum de pensionare — N. Maftei de 29, Gh. Liciu de 28 ani. Toți muncim de la început în această fabrică. Consta­tăm cu bucurie că Proiectul noii legi a pensiilor ține cont de acest lucru și acordă un spor destul de substanțial pentru continuitate în muncă. La noi în fabrică, unde s-a lichidat de mult fluctuația, beneficiarii acestei preve­deri sunt foarte frecvenți. Măsura este bună și ne bucură. V. Pricop, conductor de finisaj, este mai tânăr, are 38 de ani. El a ținut să se oprească la o altă prevedere din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. și din Proiectul de lege . — Este bine că baza de calcul a pensiei o va constitui media salariilor tarifare pe 5 ani consecutivi din ul­timii 10 ani de activitate, luați la ale­­gerea angajatului. Această măsură es­te in avantajul nostru: în biblioteca fabricii am găsit-o pe pensionara Elena Gîmpeanu, venită să dea în mod voluntar o mină de ajutor la aranjarea și distribuirea cărților. A muncit în această întreprindere vreme de 30 de ani, de aici s-a pensionat și este legată sufletește de foștii ei tova­răși de muncă. — Să spun cinstit, mie, ca și tuturor oamenilor muncii din țara noastră. Ho­tărîrea partidului ne-a adus o mare bucurie. Și pînă acum am avut o pen­sie bună — 630 lei pe lună. De la 1 ianuarie 1967, la această sumă se va adăuga un spor de 15 la sută. La anii mei, acest spor face mult. Pentru grija pe care partidul și guvernul nostru o au ca să ne asigure o bătrînețe dem­nă, neîmpovărată de grija zilei de mîine, le mulțumim din inimă. N. BISTRICEANU Muncitori de la „Comuna din Paris“ despre Proiectul noii legi a pensiilor C* W lasa tara 'w' parcă • • copii e pustie Reportaj-anchetă în drum spre Săvinești încercam un sentiment stînjenitor de culpabi­litate. Căci tema propusă acestui reportaj-anchetă impunea întrebări care cereau interlocutoarelor noas­tre confesiuni, dezvăluirea unor gîn­­duri și sentimente de cel mai strict ordin personal, amănunte din viața de familie care nu depășesc de obicei acest cerc intim. Am întâl­nit firește și refuzuri. Dar marea majoritate a răspunsurilor — subli­niind cu satisfacție măsurile luate în sprijinul familiilor cu copii, pen­tru creșterea natalității și îmbună­tățirea continuă a ocrotirii mamei și copilului — au dovedit o dată mai mult interesul major pe care l-a stîrnit discuția anunțată de titlu: copiii — bucuria vieții, vîrstă a re­întineririi, copiii — florile vieții. „Căci a-ți dori copil în­seamnă a fi om, spunea A­­NICA C., una din interlocu­toarele noastre. Nici o bucu­rie nu poate echivala prezența în jurul tău a micuților care umplu casa de veselie și zbur­dălnicii. Spun asta ca mamă a 4 copii pe care i-am învățat rînd pe rînd primele cuvinte. Nici nu-mi dau seama cînd a trecut vremea : iată, acum am o fată de 16 ani și un flăcău de 13". Pe VICTORIA V., o îneacă cuvin­tele , ar vrea să ne spună cit mai multe . „Nu pot să vă spun cît sunt de fericită cu ei. Nu pot să-mi închipui o familie fără copii. Noi am fost acasă șapte frați, soțul meu a avut și el 10 frați. Familia noastră, mai mică, e drept, are însă și ea acel sîm­­bure al fericirii, al înțelegerii". „Pînă acum am doi băieți, împreună cu ei am înaintat în viață. Ei mi-au adus acele bucurii nebănuite pe care ți le dă sentimentul de a fi mamă. Și eu și soțul meu mai avem o singură mare dorință: o fe­tiță". (MARIA S.­. ) Am putea relata încă multe ase­menea cuvinte calde, pline de gin­gășie. Mame și viitoare mame ne-au vor­bit sincer, cu pasiune și răspundere despre frumusețea sentimentului matern. în discuție a venit firesc vorba de nădejdi și idealuri, de că­sătorie și familie, de rolul major al acesteia în viața și munca noas­tră. Sunt păreri care oferă o ima­gine cuprinzătoare a responsabili­tății femeii în societatea noastră. Dar a venit vorba și de unele „ca­zuri“ e drept, puține și izolate. Roadele unei înțelegeri înguste, e­­goiste a vieții. De exemplu cazul SILVIEI B. : — „Nu am decît 25 de ani. La vîrsta aceasta copiii mi-ar da bătaie de cap. Vreau să-mi trăiesc tinerețea în libertate. Și soțul meu este de acord că e încă prea devreme. Cred că sarcina m-ar obosi, m-aș simți urîtă și bătrînă. Am evitat de fiecare dată acest lucru“. Silvia B. înțelege că vorbele sale nu ne conving. Caută jenată alte explicații : „Vedeți abia am căpătat a­­partament. Ne trebuie multe. Pe urmă strîngem și bani de mașină. Avem unele greutăți". Și Silvia B. devine brusc irasci­bilă. Poate are dintr-o dată reve­lația propriului ei egoism. E lim­pede că nu ne-a convins. Cu atît mai mult cu cît cunoaștem nume­roasele cazuri cînd mai tîrziu soțul a dorit un copil și a divorțat dato­rită faptului că nu i s-a mai putut îndeplini această dorință. Dar nu numai pe noi. Relatat altor interlocutoare cazul Silviei B. a stîrnit dezaprobare și uneori regrete amare. — „Mai devreme sau mai tîrziu, fiecare femeie dorește să devină mamă, altfel te co­pleșește singurătatea. E cum­plit să-ți dorești un copil și să nu-l poți avea. Și tovarășei a­­cesteia i s-ar putea întîmpla acest lucru. Ar trebui să se gîndească foarte serios la ce a făcut pînă acum“. (MELEN­­TINA T.). Dar cea mai în măsură să replice unui asemenea mod de a gîndi este ȘTEFANIA N. : — „Cînd m-am căsătorit mi s-a părut și mie că e prea de­vreme pentru o sarcină. Apoi am evitat cu o ușurință pe care am să mi-o imput întot­deauna, și altele. De cîțiva ani G. OSTROVEANU (Continuare în pagina a 3-a) Noi pași înainte I pe calea V - V­II bunăstării Cu adîncă satisfacție am luat cu­noștință de Hotărîrea Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român din 12—14 octom­brie a. c. cu privire la majorarea pensiilor și îmbunătățirea sistemu­lui de pensionare. Noile măsuri au o valoare socială deosebită, deoarece prevăd ca fe­meile mame angajate, care au năs­cut și au crescut cel puțin 4 copii pînă la vîrsta de 10 ani, vor bene­ficia de o reducere a vîrstei de pen­sionare cu 1 an, iar pentru cele care au născut și au crescut 5 sau mai mulți copii pînă la vîrsta de 10 ani, limita de pensionare va fi redusă cu doi ani. Principiile pe care este fundamen­tat noul sistem de pensii din țara noastră, sporurile însemnate pe care el le asigură vor avea o influență pozitivă nu numai asupra condiții­lor de viață ale pensionarilor, ci și asupra bugetelor familiilor din care fac parte. Documentele referitoare la majo­rarea tuturor categoriilor de pensii, îmbunătățirea legislației de pensii și instituirea pensiei suplimentare sintetizează grija și prețuirea parti­dului nostru pentru asigurarea unor condiții de viață civilizate și demne celor care în cursul muncii și-au adus contribuția, pe măsura pregăti­rii și capacității lor, la progresul și înflorirea României socialiste. Noi, cadrele didactice, ne expri­măm deplina aprobare fată de mă­surile preconizate de partidul și gu­vernul nostru privind regimul pen­siilor și nu vom precupeți nici un efort pentru perfecționarea continuă a măiestriei pedagogice, pentru edu­carea tinerii generații în condiții tot mai bune. Prof. P. MIRȚU Liceul nr. 1 Bacău Proletari din toate tarile, uniti­va 1 roșu Termocentrala Borzești Fundația primului turbogenerator a fost terminată Cu două luni mai devreme decît era prevăzut în graficul de execuție, constructorii de pe șantierul de extindere a Termocentralei din Borzești au terminat turnarea fundației primului turbogenerator de 200.000 de kilowați din cele două de această putere ce se vor instala aici. Acest important suc­ces se datorește folosirii cofrajelor prefabricate de inventar din togofilm, me­todă ce permite atît scurtarea timpului de turnare a betoanelor, cît și econo­misirea unor importante cantități de cherestea. De asemenea, constructorii de pe acest șantier au terminat și execuția fundațiilor celor două cazane de înaltă presiune. în prezent se lucrează­­ intens la închiderea cu un perete provizoriu sălii turbogeneratoarelor, astfel ca timpul rece să nu-i împiedice pe montori a să înceapă instalarea agregatelor și pe constructori să execute fundația ce­lui de-al doilea grup. Moment autumnal : bucurie solară pentru fiecare generație. Iar pe fundalul anotimpului una dintre marile bucu­rii comunicate de literele tiparului pentru etatea albei bătrineți . Proiectul de lege privind majorarea pensiilor F­oto: ȘIMON POMPEI Anul XXI Nr. 4262 (5741) Miercuri 19 octombrie 1966 4 pagini 35 bani Anticipație la un sezon . Pulsul pregătirilor de iarnă In funcție de specificul producției, al amplasării unei bune părți a insta­lațiilor în aer liber, a modului de aprovizionare cu materii prime și mate­riale, colectivele de mun­că ale întreprinderilor industriei chimice din re­giune au întocmit în a­­cest an, cu mult timp în urmă, planuri de măsuri în vederea pregătirilor de iarnă. De realizarea acestor măsuri în timp optim și la un bun nivel calitativ es­te legată desfășurarea ac­tivității normale a pro­ducției și pe timpul fri­guros. Ce s-a întreprins în acest sens pînă in pre­zent, care este stadiul pregătirilor ? Se cam „jonglează și cu procentele... 380 de măsuri cuprinde planul pre­gătirilor de iarnă la Combinatul chi­mic Borzești, ne informează ing. Ma­rin Mateescu, adjunctul serviciului mecanic șef din întreprindere. Se cu­noaște exact ce s-a făcut pînă acum, lucrările sunt de calitate ? Serviciul mecanic-șef, care coordo­nează această acțiune, nu prea este pus la punct cu situația din secțiile și instalațiile combinatului. S-a făcut o analiză cu o lună în urmă, pe sec­ții, în care s-a „jonglat“ prea mult cu procentele, în informarea prezentată atunci am întîlnit și asemenea „pre­cizări" : „au realizat lucrările în pro­cent de 100 la sută, cu excepția unei lucrări". Este și nu este 100 la sută... Un asemenea mod de urmărire a gra­ficului de lucrări nu va da posibili­tatea serviciului mecanic-șef să inter­vină la timp în lichidarea eventuale­lor rămîneri în urmă cu o anumită ca­tegorie de operațiuni, să-și dozeze în condiții optime potențialul de care dis­pune. Trecînd peste aceste „capricii" ale modului de urmărire a planului de pregătire, trebuie apreciat faptul că în multe secții ale combinatului stadiul lucrărilor este avansat. Maistrul Valentin Mancioc, șeful instalației pentru fabricarea acidului clorhidric, arăta că, așa cum sînt pre­gătiți în prezent, „iarna poate veni și mîine“. Sînt aproape încheiate și lucrările de pregătire de la H.C.H., relata maistrul Gheorghe Botez, șeful instalației. Surprinzător a fost „bagajul cunoș­tințelor" maistrului Andrei Deneș, șe­ful instalației monoclorbenzen și de­­toxan, despre stadiul pregătirilor de iarnă în sectorul de activitate pe care îl conduce. „Eu sunt cu partea tehno­logică" — arăta maistrul Deneș. Dar „partea tehnologică" nu trebuie să cu­noască și să urmărească cum este pre­gătită „avuția pe care o exploatează" în vederea funcționării și în condiții mai deosebite ? N-am vrea să antici­păm, dar este cazul să amintim șefului instalației, nu obligațiile pe care le are, ci un proverb: „Plînge rîsul de-astă vară"... Timpul încă mai este îngăduitor, așa că... mai bine acum, decît mai tîrziu. Elemente noi despre stadiul pregăti­rilor în cadrul Combinatului chimic Borzești am aflat și din convorbirea avută cu inginerii Horia Chelaru și Ion Burlacu de la serviciul A.T.M. Ți­­nîndu-se cont de specificul activității acestui compartiment, pregătirile au fost orientate spre verificarea încălzirii tablourilor exterioare, punerea la punct a circuitelor de măsurat debitul și presiunea, repararea traseelor de impuls pneumatic. Se așteaptă o intensificare a execu­tării lucrărilor de pregătire pentru se­zonul rece în perioada de oprire a u­­zinei p.c.v. Pînă atunci să nu se uite însă, „procentele neexecutate" la ce­lelalte secții. Toamna trece, comenzile râmîn... La Combinatul de cauciuc sintetic și produse petrochimice din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej din progra­mul cuprinzător al temei luate în dis­cuție ne-am oprit asupra unui singur capitol: spațiile de depozitare a ma­teriilor prime și a materialelor. Aici se cuvine să facem o paranteză. Cu un an în urmă ne puneam întrebarea­­ cine va plăti risipa de bunuri „depo­zitate" ? Acum însă ne este plăcut să facem o apreciere : în depozite au ve­nit bunii gospodari. Dar să revenim la problema pregă­tirilor de iarnă. Nu vom insista asupra necesității asigurării condițiilor optime conservării materiilor prime și a ma­terialelor pe timpul friguros, a păstră­rii calității lor. Vom insista însă asu­pra modului în care cei în drept răs­pund comenzilor de lucru legate de a­­ceastă acțiune. In depozitul de peroxizi, anul trecut a fost făcută o instalație de încălzire. Fiind executată la un slab nivel cali­tativ, caloriferele s-au spart și apa a inundat de vreo trei ori magazia. De o lună s-a făcut comanda către atelierul mecanic pentru a revizui a­­ceastă instalație și nu s-a întreprins nimic de atunci.­­Printre altele, în no­ta de lucru s-a specificat: este o lucra­re foarte urgentă, deoarece peroxizii la temperaturi joase au proprietăți ex­plozive. Să mai așteptăm?!). Iată și alte exemple de „promptitu­dine" în onorarea comenzilor : o con­ductă exterioară este spartă de doi ani și nici acum n-a fost reparată (să mai numărăm aite reveniri s-au făcut la nota inițială?),­ pentru montarea unui v­entilator de perete de la magazia de piese de schimb la magazia de sub­stanțe toxice și reactivi au fost nece­sare 4 ștampile, o viză pe nota de co­mandă, o rezoluție și... totul a rămas ca înainte. Cu tăcere „s-a răspuns" și la comanda din 10 iunie a.c. în care se solicita completarea geamurilor la toate magaziile. Toamna trece și comenzile venite de la depozitele combinatului rămîn doar ca piese în dosare. Nimeni nu contestă că se fac și altfel de pregătiri pentru iarnă în combinat, dar nu tre­buie neglijate cele legate de asigura­rea condițiilor optime păstrării mate­riilor prime și materialelor. DAN DRAGULESCU Aspect din camera de comandă a Hidrocentralei „V.I. Lenin“ din Bicaz m ms La Piatra Neamț Contractare­a produselor de arta populară și artizanat în perioada 17 și 25 octombrie au loc la Piatra Neamț operațiuni pen­tru contractare pe scară republica­nă a produselor de artă populară și artizanat pentru anul 1967. La consfătuirea care a precedat această importantă acțiune și care a fost condusă de tovarășul inginer R. Acațiu, vicepreședinte al Uniunii centrale a cooperativelor meșteșu­gărești au participat: reprezentanți ai Ministerului Comerțului Interior, șefi de servicii din UCECOOM, președinți și vicepreședinți ai uniu­nilor regionale ale cooperativelor meșteșugărești, președinți, conducă­tori tehnici și creatori de la coope­rative producătoare, merceologi și tehnicieni din rețeaua de desfacere a produselor de artizanat. Lucrările consfătuirii au fost des­chise de către tovarășul Lazăr Frantz, președinte al U.R.C.M. Ba­cău. Despre sarcinile actuale ale dezvoltării produselor de artă populară și artizanat, a vorbit apoi tovarășul M. Liveanu director al Di­recției de aprovizionare și desfacere al UCECOOM, în vederea desfășurării operațiuni­lor de contractare. Unitaarea centrală a cooperativelor meșteșugărești a or­ganizat în sala de festivități din com­plexul comercial M-3 un pavilion în care își expun produse 21 cooperati­ve meșteșugărești din întreaga țară precum și cîteva unități ale indus­triei locale. Piedici în realizarea unor investiții în gospodăriile agricole de stat Pentru anul acesta gospodăriile de stat Care-i stadiul construcțiilor zootehnice ? în multe unități terminarea la timp a acestor obiective a consti­tuit o preocupare de cea mai mare importantă știut fiind că darea în exploatare la vreme­a construcții­lor și în special a celor zootehnice, condiționează în bună măsură des­fășurarea normală a procesului de producție. Ca rezultat, pînă acum s-a realizat peste 70 la sută din pla­nul de investiții. Un exemplu bun în această privință îl constituie Gos­podăria agricolă de stat Răcăciuni. Aici, au fost construite în vara aces­tui an două grajduri pentru vaci, o creșă de viței și două îngrășătorii pentru porci. Pentru construcțiile prevăzute în planul pe anul 1966 conducerea gospodăriei s-a aprovi­zionat din vreme cu materialele ne­cesare, a organizat o brigadă com­plexă de constructori și a început lu­crările chiar din primele zile ale primăverii. Așa se face că în pre­zent construcțiile sunt terminate și date în exploatare. Zilele trecute au fost puse la punct toate instalațiile necesare de iluminat, muls mecanic, adăpători automate și pentru trans­portul furajelor și gunoiului de grajd. Din cele relatate de tovarășul A­­lexandru Nevschi șeful serviciului construcții de la Trustul Gostat Ba­cău și la Gospodăria de stat Săn­­duleni treburile se desfășoară în­­tr-un ritm susținut. De altfel, a­­ceastă unitate a avut un volum des­tul de mare de investiții, peste patru milioane de lei. De remarcat că gos­podăria nu are nici pînă acum teh­nician constructor. Dar cu toate a­­cestea, datorită preocupării condu­cerii unității, a­ici lucrurile merg bine. Brigada de constructori, con­dusă de Ștefan Ignat, și-­a luat răs­punderea să execute toate obiecti­vele la termen, și de calitate bună. Rezultatele se văd : două grajduri pentru taurine, rămase din anul tre­cut au fost terminate și date în fo­losință, cele patru planificate pentru acest an sunt în stadiu de finisaj. Deși o bună bucată de vreme le-au lipsit materialele necesare, construc­torii au reușit să ridice un grajd în numai două luni de zile. Acum se lucrează la executarea reparațiilor capitale la alte trei grajduri pentru taurine și la construcția celor două saivane pentru oi. Și alte unități ca cele din Girov, Dumbrava, Pufești, și altele au reușit să realizeze în mare parte investi­țiile prevăzute pentru acest an. Așa­dar, acolo unde există preocupare, unde munca este bine organizată, iar sprijinul primit din partea Trus­tului a fost operativ, susținut, rezul­tatele sunt satisfăcătoare. Cauze obiective sau subiective ? Trebuie spus însă că un ansamblu, pe regiune situația realizării planu­lui de investiții nu este mulțumitor. Deși ne aflăm în ultimul trimestru din acest an, un număr însemnat de con­strucții, fie ele zootehnice, sau so­­cial-culturale sunt mult rămase în urmă. Să ne referim mai întîi la construcțiile zootehnice de care de­ GH. Z­AH­ARIA (Continuare în pag. a 3-a) din regiunea noastră și­ au prevăzut la ca­pitolul investiții o sumă ce depășește 21,5 mili­oane de lei. Cea mai mare parte din acești b­ani sunt destinați con­­­­strucțiilor, precum și dezvoltării producției vegetale și animale. Camioanele nu-și realizează productivitatea Cooperativele agricole au de tran­sportat spre propriile lor magazii, sau la diverși beneficiari, sute de mii de tone de produse. Deși dispun și ele de un însemnat parc de camioane, iar D.R.T.A. le-a pus la dispoziție alte cî­teva sute de mașini, totuși ritmul tran­sportului produselor agricole este ne­satisfăcător. Pînă acum numai la sfe­clă, spre exemplu, din cantitatea eva­luată s-a transportat din cîmp abia ju­mătate, sub media realizărilor pe re­giune situîndu-se 74 C.A.P. Analizînd productivitatea realizată de camioanele D.R.T.A. în săptămîna trecută rezultă că la Adjud se lucrea­ză cu jumătate din randamentul pre­văzut. Aproape aceeași situație se prezintă la Roman și Piatra Neamț, ceea ce înseamnă că puteau fi tran­sportate alte peste 10.000 tone produ­se, și aceasta în cazul realizării aces­tui indicator. Dar el putea fi și depă­șit ? Ce frînează buna desfășurare a tran­sporturilor din cîmp ? Ce se poate fa­ce ? Iată întrebări la care am căutat răspuns făcînd o scurtă anchetă. Mai întii trebuie spus că unitățile agricole și îndeosebi C.A.P., nu și-au organizat această latură a multiplelor sarcini de sezon. Produsele nu sînt strînse în grămezi mari și la margini de tarlale, așa cum e normal; încăr­cătorii sînt „găsiți" în pripă ; de foar­te multe ori vin camioanele și nimeni nu știe de unde, ce să încarce și cu cine. La Gîdinți (Roman) luni 17 oc­tombrie, camioanele au fost întoarse din drum, din lipsă de încărcături, la Tămășeni 10 camioane au așteptat în­cărcături de la ora 6 pînă la ora 8, la transportul produselor agricole Deficiențe, mărunte la prima vedere, mai sunt­ și la fabricile de zahăr. La cea din Sascut o basculă ce trebuia da­tă în folosință în iulie mai era de ne­folosit și duminica ce a trecut. Tot aici nu se corelează numărul descărcăto­­rilor cu acela al mașinilor ce, vin. U.R.C.A.P. Adjud a organizat la înce­put cîteva brigăzi din care acum au mai rămas 8-9 oameni ceea ce înseam­nă foarte puțin în condițiile cînd nici fabrica nu asigură descărcători. Toate acestea înseamnă staționări de ore pentru zeci de camioane. Același lucru se petrece și la Roman deși este clar că 8-9 oameni nu pot face față șirului de camioane ce vin la descărcat. O deficiență la fabrica de aici este și a­­ceea că nu se asigură condiții pentru însilozatul sfeclei și după orele 17 (descărcători, iluminat). E de neînțeles și de ce la Vinalcool Bacău, la O.R.V.L.F. Bacău, Piatra Neamț și din alte localități, nu se a­­sigură descărcatul camioanelor după orele 16, imobilizîndu-se astfel însem­nate mijloace de transport pînă a doua zi la orele 7-8. ț­ Avînd în vedere și faptul că ua­de volumul produselor sînt încă insuficiente mijloacele, evident situația trebuie schimbată. C.A.P. tre­buie să asigure condiții ca mașinile să fie încărcate operativ cu menționarea orelor de sosire și plecare, în felul a­­cesta putîndu-se urmări exact numărul de curse, timpul de încărcare-descăr­­care. De asemenea uniunile raionale ale C.A.P. să asigure numărul de oa­meni la descărcat în fabricile de za­hăr. Același lucru (asigurarea descăr­catului după anumite ore) și în cele­lalte unități incit productivitatea ma­șinilor să fie nu numai realizată, ci și depășită. Pentru aceasta se cere răs­pundere din partea tuturor celor de care depinde sporirea vitezei de rulaj a camioanelor.

Next