Steagul Roşu, august 1967 (Anul 22, nr. 4505-4529)

1967-08-02 / nr. 4506

Y > ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PC­R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU r ANUL XXII — NR. 4.506 (5.985) MIERCURI 2 AUGUST 1967 4 pagini 25 bani fca scurtarea termenului de punere în funcțiune a sondelor la întreprin­­derea de foraj din Tg. Ocna o contributie de seamă își aduce și echipa de mecanici montaj sonde condusă de Stefan Avădanei pe care îl prezen­tăm în fotografia noastră împreună cu Petre Gh. Birtea în timpul centrării pompei de noroi la sonda 43 Larga Foto , C, BURSUC ÎN NUMĂRUL DE AZI r * Rubrica economica <Pa«­a TM-a> 9 Carnet cultural <Pa^aII-a> Castele zidite pe nisip O zi minunată, cu un soare ju­căuș, ce ze­mbie In muncă și voie bună. In sala de așteptare a Tri­bunalului raional Moinești, multă aglomerație. Bărbați­­i femei in­tre 20—27 ani se privesc încrunta­ți, cu fete crispate de neliniște. De curînd căsătoriți, de curînd des­părțiți, nu mai sunt uniți decit prin legătura formală a u­nui act înre­gistrat la oficiul stării civile și de care luptă ca înverșunare să sca­pe cit mai repede. ta cabinetul președintelui aș­teaptă cuminți dosarele subțiri in­tre scoarțele cărora se ascund greșelile și nesocotințele ce /-au adus in fata Instantei. In atmos­feră plutește amarul și dezamăgi­rea unor familii destrămate înainte de a se putea închega, lăsind in urmă cocleala regretelor și spe­ranțelor înșelate cine este vinovat ? ...El... Ea... Alt­ii- Povestea „căsătoriei prin corespondență" I. M. student din București vine in u­mplător la Moinești unde cunoaște pe T­­IA îndrăgostită și o in perspectivă de a se căsători cu altul. Dar asta nu are importantă. Un flirt. Un schimb de scrisori. El o îndrăgește din scrisori (fragmen­te reproduse din autori consacrați). Sosește clipa când T. V. este pă­răsita de iubitul localnic. Orgoliul rănit cere o satisfacție imediată și atunci apelează la dublură. T. M. vine cu primul tren și se căsăto­resc. Noaptea nunții, T. V. măr­turisește că nu l-a iubit niciodată, nu-l poate suferi și a acceptat a­­ceastă căsătorie ca să se răzbune. Nu este suficientă cinstea ce i-a făcut-o ? T. M. pleacă ea primul tren, iar „familia“ își încetează e­­xistența . Istoria unor căsătorii „fulger" „...S-au cunoscut la un bal și după o noapte de jurăminte „e­­terne" s-au oprit la sfatul popu­lar. După o săptămână erau căsă­toriți. După 5 luni despărțiți. A­­cum fiecare trăiește un concubinaj cu altcineva. Ea este contabilă iar el munci­tor, dar a mințit-o că este contabil. Cu altă revoltă spune că a fost mințită, înșelată. Supără minciuna, privind studiile, situația socială dar este suficientă o noapte, săptămînă ca să cunoști un om de o care să-ți legi viata, pe care-l faci soțul tău și tatăl copiilor tăi ? ...Alt dosar, altă căsătorie fulger, alt bal, alt d­ar de lună, altă des­părțire după trei săptămini. Acum trăiesc in concubinaj amindoi ca alte persoane. Se împroașcă cu cu­vinte urile ce oglindesc regretele și revolta in fata acestei căsătorii pripite, terminată atit de repede și atit de dezastruos.­­iind tu­ cum­­­peri o rochie te gindești mai mult. Și ea este profesoară !­­Se poate vorbi copiilor despre însemnăta­tea și trăinicia unei familii ? Ace­eași poveste o înșiră dosarele 1494/966 , 2442/1966 , 301/1967 , 1024/1966­, cunoștințe inu­mplătoa­­re, căsătorii imediate, conviețuiri „trainice" pînă la 3 luni maximum și apoi, inevitabilele despărțiri. Iată și o căsătorie „prin intermediar" a S. S., după o căsătorie neferici­tă sfârșită printr-un divorț, recăsă­torit numai la trei săptămâni prin­ intermediul unui binevoitor. După 2 luni s-a despărțit și de această soție. El se plinge că a fost înșe­lat, nu a cunoscut comportarea so­fiei, căci dacă ar fi știut... Cine l-a împiedicat să știe ? Dosarul 17581 1967 ne dezvăluie o aventură „romantică“. Eroina, elevă, a fugit de la școa­lă, s-a căsătorit și după 2 luni este părăsită de soțul în goană după alte aventuri. Plînge în pumni... ★ Exemplele arătate oglindesc ne­socotința, ușurința, lipsa simțului de răspundere a unor tineri față de ei înșiși și față de societate. Au considerat căsătoria drept un simplu mijloc de distracție, cu o nuanță inedită prin prezentarea la ofițerul stării civile. Dar iată că sosește momentul cind trebuie să se gîndească la importanța actului făcut, cind trebuie să încerce să se cunoască sufletește și să anali­zeze posibilitățile de a realiza In­tr-adevăr însemnătatea familiei noastre bazată pe dragoste și prietenie. Dar de ce să se gindească „după"? De ce sa nu se gîndească înainte ? Se simte nevoia introdu­cerii unui termen de gîndire de 2-3 luni, la încheierea căsătoriei, in perioada dintre introducerea actelor și perfectarea căsătoriei. Și asta pentru ca tinerii să se tre­zească din farmecul unei nopți de bal, din abureala unei beții, din imperativul unei dorințe. Cei care se cunosc se vor cunoaște și mai bine. Cei care sunt și-și rămîn străini își vor da seama de acest lucru și vor renunța la încheierea unei false căsătorii. Dar se mai ridică o problemă. ]Aceea a concubinajului. Acești Haturi ce zboară din floare în floare, după capriciul vintului și al fanteziei, nu se împiedică de o mențiune făcută într-un registru la sfatul popular. Doar concubina­jul este liber. Și atunci zborul con­tinuă, chiar dacă în urmă rămîn copii I Nu au aspectul unor acțiuni an­tisociale aceste legături care lo­vesc în familie și în acelaș încurajează ușurința și lipsa timp de răspundere a celor care nu-și în­țeleg datoriile 1 Nu ar fi normală încriminarea traiului în concubi­naj a celor căsătoriți, sau necăsă­toriți „încă“ ? V. RUXANDRA Reparațiile capitale sub parafa tărăgănării La multe unități industriale din Bacău, reparațiile capitale constituie o problemă căreia i se acordă toată atenția. Conducerile întreprinderilor care acționează astfel au în vedere, indiscutabil, rolul important pe care îl are executarea reparațiilor capi­tale în buna desfășurare a procesu­lui de producție, în obținerea unor sporuri de producție și îmbunătăți­rea calității produselor. Exemplul cel mai elocvent privind realizarea la timp și de calitate a reparațiilor capitale îl constituie fa­brica de hîrtie și celuloză „Letea“ Bacău. Avînd în vedere rolul aces­tor lucrări în creșterea eficienței economice a întregii activități de producție, colectivul de conducere a unității, serviciul mecanic șef, s-au preocupat de buna corelare a planului de aprovizionare cu planul de reparații capitale. Unde a condus acest lucru ? La asigurarea bazei ma­teriale pentru lucrările ce se exe­cută în regie, ceea ce a permis exe­cutarea lucrărilor ritmic și devansa­rea unor obiective. Eficiența eco­nomică în aseme­nea cazuri este substanțială. Ast­fel, prin înlocui­rea pompelor ve­chi, cu uzură a­­vansată și cu ran­dament scăzut cu altele noi, opririle accidentale la ma­șina de fabricație numărul 10 s-au redus, zilnică de producția hîrtie crescînd de la 2.211 kg la 2.241 kg. Asemenea preocupări au existat și există și la Fabrica de postav din Buhuși. Procedeul încetățenit la a­­ceastă unitate de achiziționare materialelor din poziția „avans pre­a curări materiale" a permis înlătu­rarea unor stagnări în execuția lu­crărilor de reparații capitale și deci realizarea lor ritmică și de bună calitate. Desigur, exemplele relatate mai sus nu sunt singulare. La fel au pro­cedat și alte unități ca : întreprinde­rea de morărit „Bicaz", întreprinde­rea industrială Vinalcol și între­prinderea de industrie locală „23 „August" ale căror conduceri și servicii mecanic șef au acționat cu multă promptitudine în realizarea planului de reparații capitale, folo­sind toate pîrghiile care să asigure o eficiență economică cît mai mare a activității de producție. In­discordanță cu preocupările fructuoase relatate mai sus, la unele unități apar serioase deficiențe pe linia realizării lucrărilor de reparații capitale. Analizînd, bunăoară, mo­dul în care sînt efectuate repara­țiile capitale la Fabrica de șuruburi din Bacău constau­ lipsuri care se perpetuează semestru de semestru, an de an. Ele se referă îndeosebi la nerespectarea graficelor de lucrări, la grave deficiențe în direcția unei activități ritmice. Semnificativ pentru a ilustra cîtă importanță acordă conducerea între­prinderii realizării la timp a lucră­rilor de reparații capitale este ur­mătorul exemplu : în trimestrul II al anului acesta din 9 lucrări planifi­cate s-au executat în termen doar 4, restul fiind terminate cu mare în­­tîrziere. Evident, neexecutarea la termen a lucrărilor de reparații ca­pitale a influențat negativ realizarea planului de producție, calitatea unor sortimente, uzarea utilajelor. Tot negativ s-a repercutat asupra unor indicatori și faptul că execu­tarea anumitor lucrări de reparații se face fără simț de răspundere, ca­litatea lor fiind de multe ori ne­corespunzătoare. Verificîndu-se, în ziua de 6 iulie a. c., modul în care funcționează utilajele reparate, s-a constatat că deși era întocmit pro­ces verbal de dare în exploatare, multe din ele nu funcționau. Multe deficiențe în legătură cu problema abordată în cuprinsul ma­terialului persistă și la Uzina meta­lurgică — Bacău. Prezența lor ne­fastă este reliefa­tă de însăși faptul că această unita­te nu realizează planul, de repara­ții capitale nici fi­zic și nici valoric. Nerealizări mari ______s-au înregistrat la grupa clădiri, un­de din valoarea de 140.000 lei plani­ficată a se realiza în trimestrul II, nu s-a realizat nimic. Alt aspect ne­gativ se referă la neritmicitatea rea­lizării planului. Consecințele sînt cît se poate de dăunătoare pentru uzină. Iată un exemplu i a fost dată în ex­ploatare mașina de găurit multa axe. La data analizei nu funcționa insă din cauza uzurii unor piese.­­O slabă preocupare pentru reali­zarea reparațiilor capitale există și la I.I.L. Mărgineni. La această uni­tate planul nu a fost îndeplinit cu 192.000 lei. Firește, în asemenea condiții nu a putut fi realizat nici planul fizic (79 la sută). O astfel de anomalie are o singură explicație , neexecuția la timp a 100 bucăți țevi aerisire limuri la secția drojdie. Fap­tul a avut repercusiuni economice. Folosindu-se în continuare țevi vechi (acestea fiind uzate in tota­litate), s-au depășit consumurile spe­cifice de melasă pe tona de drojdie. In felul acesta prețul de cost, nu­mai în luna mai a. c., a fost depășit cu 472.000 lei. Nepreocuparea con­ducerii întreprinderii pentru realiza­ MARCELA RAICEA inspector principal la direcția orășenească Bacău a Băncii Nationale S. ISTRATE (Continuare în pag. a 2-a) In întreprinde­rile din orașul Bacău Doar cauzele subiective frînează executarea în ritm intens a treierișului și arăturilor! Cifrele centralizate la Consiliul agricol regional și imaginile din te­ren privind desfășurarea arăturilor și treierișului — probleme centrale în agricultură la ora actuală — dove­desc încă serioase lipsuri organizato­rice, în multe cooperative nu s-a terminat de treierat nici orzul și mazărea, iar treieratul griului se desfășoară încă anevoios. Cauza principală constă in slaba organiza­re a transportului spre aici, a mun­cii la aici. De aici și situația neco­respunzătoare la eliberarea terenu­lui în vederea executării arăturilor. Dacă recoltatul griului e aproape terminat pe regiune, apoi între a­­ceastă lucrare și treieriș este un mare decalaj chiar și în raioanele Tg. Ocna, Bacău și Adjud, care au terminat primele recoltatul, în raio­nul Moinești, în urmă cu 2—3 zile doar la trei unități se începuse tre­ieratul cu batozele ; în raionul Pia­tra Neamț din 53 batoze, doar 35 au intrat în funcțiune; la Roman se semnalează defecțiuni frecvente la batoze. Legat de folosirea batozelor, ar mai trebui amintit că se cere fo­losirea întregii lor capacități de lu­cru, întrucît în aceste zile trebuie treierat și unul pentru ulei, lucru ce se br­une a fi terminat în cel mai scurt timp. Conducerile S.M.T sunt chemate să asigure permanenta funcționare a batozelor și combinelor, remedie­rea cît mai operativă a defecțiuni­lor semnalate încît treierișul să se poată intensifica la maximum; în acest scop, o răspundere deosebită revine și consiliilor de conducere ale C.A.P., care trebuie să asigure transportul masiv spre aici și orga­nizarea echipelor pe schimburi pen­tru a se putea treiera ziua și noap­tea fără întrerupere, în același timp să se ia măsuri eficiente de acordare a griului ca avans la zile-muncă, di­rect de la alii, evitînd astfel aglo­merarea magaziilor, transportul și alte lucrări care în final ar spori suma zilelor-muncă neproductive. Privind executarea arăturilor, si­tuația — trebuie s-o spunem — este cu totul nesatisfăcătoare. Pînă în prezent, s-a realizat circa o pătrime din planul stabilit; în cele mai multe unități, realizările sunt sub posibili­tăți. Mijloacele puse la dispoziția u­­nităților nu sunt folosite la întreaga capacitate, ceea ce face ca viteza zilnică planificată să nu fie realizată. Astfel, în săptămînă trecută, pe re­giune, s-au realizat în medie pe zi cîte 1876 ha în loc de 3800 prevă­zut în planul operativ. Și aceasta din cauză că nu se dă atenție elibe­rării terenului de paie sau baloti și snopi. Așa se explică de ce în săptă­­mîna trecută la Tg. Ocna s-a reali­zat doar 3 la sută din viteza zilnică planificată, Tg. Neamț 20 la sută, Moinești 47 la sută, Adjud 49 la sută. Un asemenea ritm scăzut, poate avea repercusiuni asupra realizării planului la arături de vară, asupra pregătirii în bune condiții a patului germinativ pentru însămințările de toamnă. După cum se vede, preocuparea față de crearea condițiilor optime desfășurării în ritm intens a treieri­șului și arăturilor, trebuie să facă obiectul muncii de zi cu zi a consi­liilor de conducere ale C.A.P., a tu­turor factorilor ce pot concura la îm­bunătățirea organizării muncii în C.A.P. Asistenta de laborator Kara Stavrula de la Policlinica Combinatului de cau­­ciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej în timpul unei analize de laborator. 5.914 kg. grîu la hectar 5.914 kg grîu la hectar! Nu cu tot cu paie, ci numai boabe. In­tr-adevăr e o producție record în regiunea noastră și acest record l-au stabilit cooperatorii din comuna Ni­­colae Bălcescu, raionul Bacău. La punctul „Iaz“ au o parcelă de 7 hec­tare de pe care s-a obținut în me­die aproape 6.000 kg grîu din soiul Bezostaia. Terenul respectiv fusese desfundat în toamnă la 40 cm adîn­­cime, s-au administrat îngrășăminte naturale și chimice. Dar, așa cum am aflat de la președintele coopera­tivei, Mihai Mititelu și de la ing. Dumitru Asaftei, toată suprafața cul­tivată cu grîu (260 hectare) s-a bucu­rat de atenție începînd de la pre­gătirea terenului, stabilirea solului, a momentului însămînțării, densita­tea (cel puțin 550 plante la mp) etc. La fiecare hectar din cele 260 culti­vate cu grîu s-au încorporat în me­die cîte 100 kg îngrășăminte chimice substanță activă, întreaga suprafață a fost lucrată în primăvară cu sapa rotativă, iar unele parcele și cu grupa reglabilă — în funcție de tipul de sol. Și încă un amănunt, indica­țiile inginerului agronom sunt literă de lege pentru toți cooperatorii. In­tr-o singură privință nu (fiecare bri­gadă sau echipă ar vrea să folo­sească mai multe îngrășăminte decît cifra stabilită). Sunt în stare să fure îngrășămintele — ne spunea în glu­mă inginerul. La I.G.O. Moinești și autobaza Comănești De ce sînt tolerate abaterile din circuitul transportului ? Zilnic, zeci de autobuze ale I.G.O. Moinești și Autobazei de transpor­turi auto Comănești, circulă pe di­verse trasee din raionul Moinești, transportînd sute de muncitori spre serviciu și casă, spre și de la între­prinderile petroliere și C.I.L. Gemă­­nești, fără să mai amintim despre alți numeroși navetiști care lucrează într-o serie de întreprinderi și in­stituții din orașele Moinești și Șo­­mănești și care apelează la servicii­le celor două întreprinderi. Cum acționează acest mecanism al trans­portului ? „Cind plec dimineața de acasă, cu o oră și ceva mai devreme, nu sunt niciodată sigur că voi ajunge la locul de muncă la ora începerii programului“, ne spunea deunăzi un petrolist moineștean care lucrea­ză la Schela de extracție Medîr­­zău. „Autobaza Comănești ne face mari greutăți în transportul munci­torilor, ne relata cu puțin timp urmă­­tov. Gheorghe Dinu, directo­în rul Schelei de extracție Zemeș. Sunt zile cînd întîrzierile din program a numeroși muncitori petroliști se ci­frează la zeci de ore“. Deficiențe la capitolul transporturi întîlnim și la I.G.®. Moinești. Dereglările în or­ganizarea muncii la I.G.O., faptul că nimeni nu se ocupă cu simt de răs­pundere de această treabă, au re­percusiuni serioase în activitatea C.I.L. Comănești. Directorul Combi­natului pentru industrializarea lem­nului, tovarășul Victor Neagoie, spunea că unii salariați, conducerea I.G.D. Moinești, dau dovadă de mul­tă delăsare în organizarea transpor­tului, lăsînd această treabă la chere­mul șoferilor, iar pagubele neglijen­ței lor sînt suportate de C.I.L. Iată, așadar, cîteva păreri de loc îmbucurătoare în legătură cu trans­portul salariaților la serviciu și spre casă. Plecînd de la neajunsurile e­­xistente am făcut cîteva investigații în circuitul transportului, plecînd de la faptul că această activitate are o strînsă legătură cu folosirea eficien­­­­tă a fondului de timp afectat­ pro­­ducției. Mai mult ca atît, deficiențe­le și anomaliile existente sunt sem­nalate de mai multă vreme, dar nici pînă acum n-au fost luate mă­surile care se cuveneau. La semna­lele critice ale unor întreprinderi, C. MARIAN Í (continuare în pag. a 2-a) Politica externă a partidului și guvernului—expresie a năzuințelor poporului Nutrim sentimente de prietenie pentru toate popoarele Vorbind despre evoluția pozitivă a raporturilor politice, economice, culturale și științifice între Repu­blica Socialistă România și statele cu alte orînduiri sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea sa arată că : „Politica externă a parti­dului și guvernului nostru pornește de la realitatea obiectivă că în lu­mea contemporană există state cu orînduiri sociale diferite, de la ne­cesitatea dezvoltării relațiilor din­tre ele, a schimbului de valori ma­teriale și spirituale, a cooperării in vederea soluționării problemelor in­ternaționale arzătoare, apărării păcii și securității popoarelor". Citind a­­ceste rînduri și urmărind contac­tele largi, schimburile de vizite, con­vorbirile avute de conducătorii noș­tri de partid și de stat cu o seamă întreagă de personalități de seamă dintr-un mare număr de țări, nu poți să nu trăiești simțăminte de o a­dîncă emoție pentru prestigiul de care se bucură țara noastră ca ur­mare a abordării într-un spirit con­structiv a problemelor vieții inter­naționale actuale. Militînd cu perseverență pentru îmbunătățirea continuă a climatului politic, partidul și guvernul dez­voltă și întărește relațiile politice, economice, culturale și tehnico-știin­­țifice cu marea majoritate a țărilor din Europa, Asia, America Latină, Africa. Și eu m-am numărat prin­tre cei care, în cadrul unor schim­buri tehnice-științifice, am mers în Republica Federală a Germaniei. M-am convins acolo de prestigiul de care se bucură relațiile economice, politice și cultural-științifice ale ță­rii noastre. Presa comenta pe larg poziția țării noastre în principalele probleme ale vieții internaționale. Suntem­ apreciați și pe plan eco­nomic. Produsele noastre sunt tot mai mult căutate, pe piața germană. Am avut prilejul să discut cu di­verși specialiști despre caracteristi­cile tractoarelor produse în țara noastră, despre nivelul tehnic supe­rior al instalațiilor pentru extracția și prelucrarea petrolului. Atmosfera generală care caracteriza discuțiile era pentru lărgirea schimburilor co­merciale cu noi. M-am întors în țară cu un sentiment de mîndrie pentru Politica partidului și guvernului nostru, expusă la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale în expune­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu, se bucură de cea mai profundă și deplină aprobare din partea noastră, deoarece ea este politica întregului nostru popor, reflectă interesele fun­damentale ale națiunii noastre, ale cauzei socialismului și păcii. Constatăm și apreciem că datorită tot ceea ce creăm, pentru prestigiul în continuă creștere al țării pe arena internațională. Alături de colectivul în care lucrez voi depune eforturi sporite pentru ca unitatea noastră să devină tot mai puternică, iar pro­dusele tot mai solicitate pe piața in­ternă și externă. ȘERBAN TECULESCU inginer tehnolog — C.I.L. Bacău unei bogate activități dusă de partid și guvern, se întăresc și se multi­plică continuu legăturile trainice de prietenie frățească dintre poporul român și popoarele tuturor celorlalte țări socialiste. Aceasta corespunde întru totul sentimentelor și dorinței noastre de a se întreține raporturi principiale și tovărășești cu toate țările socialiste, pentru care un rol important îl are extinderea conti­nuă a relațiilor de colaborare eco­nomică. Oglindirea în politica externă a partidului și statului nostru a intere­selor întregului popor constituie pentru colectivul Fabricii „Le­­tea“ din Bacău un prețios im­bold pentru intensificarea efor­turilor depuse în realizarea unei producții sporite și de calitate su­perioară. Sîntem convinși că preo­cuparea partidului și statului nostru pe linia dezvoltării relațiilor de prie­tenie cu țările socialiste prin extin­derea relațiilor economice va duce la dezvoltarea cooperării tehnico-ști­­ințifice și în producție, fapt ce va contribui din plin la realizarea de noi succese în economia națională. Muncitorii, inginerii, tehnicienii întreprinderii noastre sunt pe deplin de acord și apreciază la cel mai înalt grad principiile care stau la baza activității României pe plan mon­dial, în slujba întăririi prieteniei și colaborării cu­ țările socialiste, a în­tăririi păcii în lume. Ing. VIORICA DOBRONAUȚEANU Fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“ — Bacău Cooperarea internațională - factor al păcii și înțelegerii

Next