Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)

1967-09-12 / nr. 4539

ANUL XXII — NR. 4.539 (6.018) MARȚI 12 SEPTEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani Măsuri eficiente pentru judicioasa folosire a forței de muncă începută la 4 aprilie și încheiată la 20 iulie a.c., prima etapă privind organizarea științifică a producției și a muncii s-a soldat cu importan­te măsuri care atestă infinitele po­sibilități de realizare exemplară a sarcinilor ce revin fiecărui colectiv de muncă. Analizînd cu simț de răspundere și discernămint căile privind desco­perirea și punerea în valoare a re­zervelor interne, găsind soluții efi­ciente a căror aplicare înseamnă ridicarea activității economico-fi­­nanciare a întreprinderii pe o treap­tă superioară, colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni de la fa­brica de hîrtie și celuloză „Letea" Bacău a și trecut, am putea spune chiar din prima zi a acțiunii, la tra­ducerea în viață a măsurilor luate. în rîndurile ce urmează vom evi­denția preocuparea acestui colec­tiv privind aplicarea măsurilor pen­tru care studiile au fost terminate, măsuri ce urmăresc judicoasa folo­sire a forței de muncă în diferite locuri de producție. Raționalizarea lucrului la diferite instalații în două schimburi cu re­nunțarea la cel de-al treilea, iar în alte cazuri renunțarea chiar la două schimburi cum este cazul ascenso­rului care deservește mașina nr. 2 au permis reducerea unui impor­tant număr de posturi. Așa de e­­xemplu, prin cuplarea unui auto­mat de protecție la sfărîmătorul de caolin, instalația de sulfat de alu­miniu funcționează în condiții tot atît de bune, deși au fost reduse trei posturi. De asemenea, la coler­­gane s-a constatat, printr-un studiu amănunțit, că se poate renunța la o întreagă formație de lucru. De fapt aici a și fost redus un post, urmând ca în anul viitor alte două să-și înceteze activitatea, firește fă­ră nici o repercusiune pentru pro­cesul de producție. Creșterea indicilor de calitate a hârtiei a permis, ca o consecință fi­rească să se renunțe la serviciile unei sortatoare, iar în sala de ale­gere toparea hîrtiei se execută în prezent cu două posturi mai pu­țin. Realizându-și cu regularitate sar­cinile de plan, chiar în condițiile nefuncționării unei mașini de liniat de altfel, foarte veche, s-a ajuns la concluzia că și în cadrul secției de confecționat caiete se poate re­nunța la o formație de lucru com­pusă din trei muncitori. Tot in ca­drul acestei secții, prin darea în exploatare a unei mașini noi de li­niat b­irtia în bobine și nu în coa­ie, s-a reușit să se simplifice mult operațiile de confecționat caiete, ceea ce a dus automat la reduce­rea unui număr de patru posturi de controlat, copertat și broșat ca­iete. De asemenea, printr-o mai bu­nă organizare a lucrului la mașini­le de capsat s-au redus două pos­turi. Și la mașina de tăiat hîrtie s-a concentrat lucrul în două schimburi renunțîndu-se la cel de-al treilea. Din observări repetate și autofo­­tografieri, precum și în urma con­sultării conducerii secției, s-a a­­juns la concluzia că la mașinile nr. 3 și 8 de finisat hîrtia specială se poate realiza aceeași producție și în aceleași condiții și fără aportul a trei muncitori. Alte patru pos­turi au fost reduse la mașinile de bobinat hîrtia pentru țigarete da­torită faptului că de la 8 rînduri s-a ajuns la fabricarea a 10 rînduri de bobine în opt ore. Prin organizarea manipulărilor de lemn și prin funcționarea cosi­­torului hidraulic pe tot timpul a­­nului (pînă în prezent se lucra nu­mai vara cu cositorul hidraulic) secția F-6 (depozit și prepararea lemnului) a renunțat la 25 de pos­­­turi De menționat este faptul că toa­te aceste măsuri privind reducerea de personal au fost aplicate permi­­țînd întreprinderii să realizeze un venit lunar de peste 60.000 lei, su­mă ce va spori în acest an benefici­ile, iar în anul viitor va duce la scăderea planului de muncă și sa­larii. Un alt efect al acestei laturi privind organizarea științifică producției și a muncii se referă la a contribuția adusă de aplicarea a­­cestor măsuri la creșterea produc­tivității muncii care, pe total mă­suri, va fi de 5,41 la sută la sfir­­șitul anului curent și de 9,84 la su­tă la sfârșitul actualului cincinal. Muncitorii degrevați din posturi­le pe care practica vieții le-a ce­rut a fi reduse sunt folosiți în alte locuri productive ale întreprinde­rii, ca urmare a valorificării mai e­­ficiente a forței umane, cerință im­pusă de continua dezvoltare pe ca­re fabrica „Letea“ o cunoaște de la un an la altul. C. PIANOIU La fabrica de hîrtie și celuloză „Letea“-Bacău După prima etapă a organizării științifice a producției și a muncii Gheorghe Grîșmaru, unul dintre cei mai buni conductori de la mașinile de liniat din cadrul secției F­4 a fabricii „Letea“ din Bacău. Venituri însemnate de la cultura plantelor tehnice Cooperatorii din Urecheni, raio­nul Tg. Neamț, se mindresc pe bună dreptate cu rezultatele obți­nute la cultura viului fuior. Anul acesta producția de in­ fu­ior a fost mai mare cu 1.500 kg la hectar față de plan. Ca urmare, au fost valo­rificate, pe bază de contract, 195.000 kg in, cu 45.000 kg mai mult decît se planificase initial. Pe această cale cooperativa a realizat un venit de 330.000 lei, cu aproape 80.000 lei mai mult fată de­cît se prevăzuse.­­ Cooperatorii din Botești, raionul Roman, au realizat de pe cele 36 hectare cultivate cu butași de sfeclă anul II o producție de 81.800 kg să­­mînță, cu 21.800 kg mai mult decît se stabilise în planul de producție. Veniturile realizate prin valorifica­rea acesteia se ridică la peste 670.000 lei, revenind în medie cite 18.632 lei la hectar. TRADIȚIONALELE CONSFĂTUIRI ALE CADRELOR DIDACTICE în regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, au început ieri consfă­tuirile anuale ale cadrelor didactice. La lucrările acestor consfătuiri parti­cipă : la orașul Bacău tovarășul Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., la orașul Piatra Neamț — Aurel Calimandric, la raionul Roman — Constantin Lăcă­­tușu, la orașul Roman, Radu Manoliu — secretari ai Comitetului regional Bacău al P.C.R. Sînt prezenți, de ase­menea, alți membri și membri su­pleanți ai birourilor comitetelor re­gional, raionale și orășenești de par­tid, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raio­nale și orășenești, reprezentanți ai u­­nor organizații de masă, delegați din partea Ministerului Învățămîntului. Intrate de un deceniu și jumătate în tradiția școlii românești, consfătui­rile cadrelor didactice se afirmă tot mai mult ca minunate prilejuri de a­­tentă reflectare și profundă analiză a muncii didactice desfășurate, mijloc eficient de jalonare a activității vi­itoare și de găsire a unor procedee, forme și metode noi menite să ducă la ridicarea pe trepte superioare a întregului proces instructiv-educativ. Amplele bilanțuri ale activității di­dactice desfășurate în anul școlar tre­cut, susținute în cadrul acestor tradi­ționale consfătuiri — au deschis cîmp larg unor dezbateri furtunoase, inte­resante, prin care directori de școli, profesori-diriginți, învățători sau co­mandanți ai unităților pionierești din regiune au relevat diversitate de aspecte din munca de instruire și e­­ducare a elevilor, au criticat anumi­te deficiențe semnalate în desfășura­rea acestei activități și au făcut pro­puneri importante care vor constitui obiectul preocupărilor organelor loca­le, parte din­ aceste propuneri, depin­­zînd de competența Ministerului In­­vățămîntului vor fi înaintate spre stu­diu. între alte idei, notăm necesitatea asigurării continuității muncii la ace­eași școală, în cadrul aceluiași colec­tiv didactic, îmbunătățirea calității programelor de învățămînt, stimula­rea cercetării­ științifice pedagogice și de specialitate, creșterea preocupării pentru obținerea gradelor didactice, ridicarea nivelului muncii educative în școală și în afara școlii etc. în încheierea primului punct de pe ordinea de zi a lucrărilor consfătuirii cadrelor didactice din orașul Bacău a luat cuvîntul tovarășul Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului regional de partid. Vorbitorul a arătat între al­tele că învățătorii și profesorii din o­­rașul Bacău, în marea lor majoritate, au depus eforturi însemnate în pro­cesul de instruire și educare a tine­rei generații reușind să obțină rezul­tate bune în anul școlar trecut. Nive­lul de cunoștințe al elevilor a cres­cut simțitor, s-a îmbunătățit compor­tarea lor în școală și în afara școlii, s-a lărgit participarea acestora la ac­tivitățile patriotice, cultural-artistice și sportive. De asemenea, o creștere evi­dentă se constată în activitatea de în­drumare și control a procesului de in­­vățămînt datorită eforturilor susținute depuse de către conducerile de școli și organizațiile de partid al căror rol politic s-a întărit. Surprinde însă fap­tul că au fost înregistrate rezultate ne­satisfăcătoare la clasele V—VIII, unde T­ JÄMNEALÄ (Continuare în pag. a II-a) se apropie semănatul Uzinelor Au­ pregătit un „start“ bun pentru desfășurarea acestei lucrări ? în toamna aceasta, în raionul Tg. Neamț vor fi însămînțate aproape 9.000 hectare cu grîu, din care 3.600 după păioase, iar 4.980 hectare după sfecla de zahăr, cartofi, floarea-soa­­relui și porumb. Fată de anul trecut, pregătirile sînt mai avansate. Pînă în prezent, s-au efectuat arături pe o suprafață de aproape 4.000 hec­tare pentru cultura griului. în mo­mentul de fată sînt pregătite pentru a primi sămînța de grîu, secară și orz aproape 1.000 hectare. Terenu­rile arate au primit, sub brazdă, în bună parte, îngrășăminte chimice (superfosfat) și organice. De la data de 1 septembrie sînt gata pentru „start" și cele 65 polidiscuri, 95 se­mănători SU-29, și 213 tractoare ne­cesare pentru campanie. Sămînța este asigurată. Peste 80 la sută din aceasta e și condiționată. Majori­tatea unităților agricole au trimis probele de grîu la laboratorul pen­tru controlul semințelor. Parte din ele au și­ primit buletine roșii. Un raid efectuat prin cîteva unități a­­gricole ne-a dat prilejul­ să consta­tăm stadiul pregătirilor pentru în­­sămînțări. Țăranii cooperatori” din Petricani, de pildă, vor însămînța în toamna a­­cestui an 555­­ hectare cu grup din soiurile Bezostaia și București­ 1. Ce pregătiri s-au făcut pînă acum aici ? Intreaga cantitate de sămînță a fost condiționată, s-au trimis din vreme probe la laboratorul de încercare a puterii de germinație a semințelor, s-au repartizat suprafețele pe brigăzi și, în plus, s-au arat toate terenu­rile eliberate ce sunt destinate cul­turii griului. „Acum executăm prima discuție, ne spunea inginerul agro­nom Ionel Manole. Această lucrare o vom efectua de două ori, dacă va fi nevoie și de trei ori, pînă ce te­renul va fi bine mărunțit. în ceea ce privește doza de îngrășăminte, mergem ca și în anul trecut; 250 kg superfosfat la hectar diferențiat de la o sală la alta și 75 kg azotat de a­­moniu pe care îl vom încorpora o dată cu pregătirea solului pentru se­mănat". Și la Cooperativa agricolă de pro­ducție din Urecheni, există preocu­pări lăudabile pentru pregătirea des­fășurării operative a campaniei de însămînțări. Aici, peste 200 hectare sînt pregătite, putînd primi în orice moment sămînța. Inginerul agronom Sultana Costăchescu, vorbindu-ne de oportunitatea efectuării acestor lu­crări, sublinia că „orice întîrziere în efectuarea însămînțărilor poate di­minua producția de grîu cu sute de kg la hectar. De aceea, noi am și luat măsurile cuvenite: cele 270 hectare ce se vor semăna după sfe­clă de zahăr, porumb și cartofi, vor fi­ recoltate în ordinea urgenței. S-au verificat, de exemplu, tarlalele culti­vate cu sfeclă de zahăr și acolo unde rădăcina a depășit un kg s-a stabilit ca începînd cu data de 10 septembrie să se treacă la recoltatul acestei culturi în limita graficului inițial­. La Davideni, cooperatorii au rea­lizat în acest an o producție medie mai mică decît cea planificată. Cau­zele? In anul agricol 1966—1967, s-a semănat un mare număr de soiuri de IULIAN CARACINSCHI (Continuare în pagina a II-a) Pagina a 3-a SPORT (relatări de la manifes­tările sportive care au avut loc duminică) Fază din întîlnirea de handbal (divizia B) dintre Știința Bacău și Politehnica Brașov, disputată duminică dimineață. Foto. C. STOICESCU întîlnirea interregionala „TRANDAFIR DE LA MOLDOVA" mare sărbătoare a folclorului moldovenesc cunoscută pînă acum doar datorită băilor sale, comuna Strunga, pi­­toresa pitită la poalele codrilor, către o margine a regiunii Iași, a bătut de curînd la porțile tradiției. Duminică a fost consemnat aici un debut mai mult decit promițător, pe care l-am dori înălțat la rang de datină , prima întil­­nire folclorică interregională „Trandafir de la Moldova“ — cu concursul regiunilor Iași și Bacău (a doua Intilnire a artiștilor amatori din cele două regiuni va avea loc anul viitor în regiunea noastră, la Cetatea Neamțului). Au fost prezenți tovarășii: Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului re­gional Iași al P.C.R., Constantin Nistor, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iași, loan Savin și loan Tudoran — secretari ai Comitetului regional Iași al P.C.R., Aurel Calimandric și Constantin Lăcă­­tușu — secretari ai Comitetului regional Bacău al P.C.R., Mihai Andrieș, membru al Biroului Comitetului regional Bacău al P.C.R., Constantin Potîn­­gă și Radu Cârneci — membri supleanți ai Biroului Comitetului regional Bacău al P.C.R., Anatol Lupșa, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iași, Ștefan Croitoru, vicepreședinte al Comite­tului executiv al Sfatului popular regional Bacău, activiști de partid, repre­zentanți ai unor instituții culturale din regiunile Iași și Bacău Circa patru­zeci de mii de oameni ai muncii din cele două regiuni au asistat, timp de 4 ore, la o impresionantă revistă a folclorului din ținuturile Moldovei. Șerpuind către Iași, fin, uni­form, fără arcușuri sau cobori­­șuri repezi, drumul Romanului nu cunoaște umbra pădurii de­cit aici, la Strunga, în ținuturi ce-au cunoscut din vremuri vechi forfota șleahurilor de odi­nioară. Și parcă niciodată, după cum spunea octogenarul Mihail, nu s-a văzut pe-aici așa îngră­mădire de norod. Pe pajiștea ce-nconjura un miniatural „Han al Ancuței", montat pe­ o scenă largă, frumos împodobita, mai mult de cincisprezece mii de suflete așteptau vestirea trîm­­bițelor la sosirea, pe meleaguri ieșene, a oaspeților dragi dins­pre părțile Bistriței. Călăreți mîndri la stat scru­tau cu nerăbdare zarea pe sub marginile miloase ale cușme­lor de miel. Iși jucau, în neas­­tîmpărul cailor, eflorescenta bundițelor. Și ctnd a prins a se-nnegri drumul de mulțimea băcăuanilor, s-au desprins, stînd în așteptare, dintre cai, două codane și un bunic alb ca neaua, dar mustind încă în el tăria bradului. Purtau, minunat simbol al ospitalității neamului, tradiționalul pancraș cu pline și sare, imbiindu-i pe oaspeți. A­­poi mulțimea s-a mișcat, balaur, îmbulzindu-se pe uriaș sub poalele codrului. Aveai sub o­­chi, desprinsă parcă din bala­da năsăudeanului Coșbuc, uria­șa masă a nuntașilor strînși la curtea bogatului Săgeată împă­rat. Același licăr al strălucirii costumelor, aceleași chiote ră­sunătoare, același freamăt en­tuziast, nerăbdător, ce străbătea mulțimea de-a lungul și de-a latul. In aplauzele acestei mul­țimi, sporită simțitor de valul viu al celor din Bacău, tovară­șul Anatol Lupșa, vicepreședin­te al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iași, a urat oaspeților un călduros BINE AȚI VENIȚI A fost ex­primată, in cuvîntul de deschi­dere, speranța împlinită ulterior — că spectacolul artiștilor a­­matori din cele două regiuni vecine va cîștiga din plin ini­mile spectatorilor. A fost măr­turisită încrederea că cei pre­zenți vor fi și mai numeroși la viitoarele întîlniri de acest fel. Pe nesimțite „Hanul Ancuței" prinde viață. Artiștii amatori băcăuani umplu scena, sub vo­cea metalică a crainicului co­mentator. Și, peste o clipă, foș­netul­ de început de toamnă al frunzelor pădurii se împletește cu sunetele melodioase, puter­nice și grave, ale Cântecului haiducesc. Simțim in el acor­duri ce amintesc vremi de mult apuse, cândi un Ștefan Bujor își ridicase brațul să facă drep­tate celor obidiți. Trecerea că­tre pastorală apare ca o înlăn­țuire firească : un grup vocal de fete prezintă Ciobănașul. Și parcă auzim, rostite cu voce de tunet, vorbele vestitului haiduc Vasile cel Mare : Sunt cioban crescut la șură cu ciocoi, lepădătură... Strîns în jarul mesei de la han, în fața pîntecoaselor ul­cele de lut, un grup vocal mixt interpretează cu patos Cîntă, cîntă lăutare, reînviind atmos­fera de legendă ce-a învăluit din timpuri vechi Hanul Anca­­rei. Și, dintr-o dată, un duel pe note, fete minore, in minuna­te costume naționale, primesc la Foicică din ponoare un vigu­ros răspuns al feciorilor bistri­­teni c-un antrenant „Di, di, di, murgule, di". Iar după ochii negri iși face apariția în ușa hanului, chipeșă și sun­zîtoare, vestita Ancuță. Ascultăm d­e­ ȘTEFAN Oi l'EANU­ (Continuare în pagina a II-at Zeci de mii de spectatori au aplaudat solii folclorului băcăuan și... ...ai folclorului ieșean. Mărgăritare de pe meleagurile băcăuane. Dialog infantil Imaginați-vă o astfel de conver­sație între doi copii din cătunul Su­seni al comunei Grumăzești, raionul Tg. Neamț: — Și-amu unde-i mîne­ ta, măi­ Va­­lerică ? Valerică Dudanu îl măsoară cu ochișori mirați și puțin înspăimîn­­tați pe Ion al lui Ion Gh. Sîrghie. Se teme că răspunzîndu-i acesta și va băga iarăși „cu straie cu tăt" în mîl. Dar prinde o teacă de curaj și-i răspunde: — Mă muca­ i la spital, unde vrei să fie ? Au bătut-o ai tăi pentru că i-a rugat să nu mă mai bați, mereu, pe mine. Și iaca amu îs douăspre­zece zile de cînd zace acolo, la spi­tal. O să fie judecată mare pentru asăminea blăstămăție. Tu­­ să nu, mă mai bați că avem legi și legea nu îngăduie. Fii om! Bun sfat. Și-am dori ca Ion al lui Ion Gh. Sîrghie să-l rețină și să nu procedeze ca taică-său !­ ­mpruden­ă Ne exprimăm în modul cel mai sincer compasiunea față de victi­mă . Paul Scutaru din Bacău, stra­da Vasile Alecsandri, blocul 5/2, scara G, etajul S, apartamentul 11. Dar ceea ce a urmat e rezultatul propriei sale imprudențe. A cură­țat parchetul cu petrosin, apoi pus în funcțiune aspiratorul. Ga­u­zele emanate de parchet s-au a­­prins. Se putea produce o explozie, deoarece toate geamurile se aflau închise. Numai grație intervenției promp­te a vecinilor și pompierilor, extin­derea incendiului a putut fi evita­tă și locatarul în cauză salvat. Dar Paul Scutaru s-a ales cu serioase arsuri pe față și pe mîini. Cel pățit, în cele mai multe ca­zuri, spune: Cine-o mai face ca mi­ne, ca mine o să pățească ! “. Mai știți pe cineva î Telegrafice ▲ Cooperativa agricolă de pro­ducție din comuna Nicolae Bălces­­cu, raionul Bacău, așteaptă (de 3 luni!!!) cu nemairăbdătoare nerăb­dare ca întreprinderea de industrie locală „23 August" din Bacău să-i repare o basculă. Pînă în prezent schimbul de a­­drese cu „așteptăm !", „așteptați !", „cît ?", „vedem noi", „dar noi ce vedem ?" etc. se apropie de... zece tone. Taman capacitatea basculei ! A Se părea că omul (Ioan Gh. Condrea, tată a opt copii, munci­tor la Șantierul 63 construcții C.F.R.), nu mai poate fi salvat. Dar intervenția imediată și con­știinciozitatea unui colectiv condus de medicii Natalia Panaite și Dinu Mironescu, de la Spitalul unificat din Roman, l-au redat vieții pe Con­drea. Acesta transmite tuturor, since­ra sa recunoștință și stimă. Rubrică redactată de AUREL STANCIU cu sprijinul caresp. voluntari

Next