Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)
1967-09-12 / nr. 4539
ANUL XXII — NR. 4.539 (6.018) MARȚI 12 SEPTEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani Măsuri eficiente pentru judicioasa folosire a forței de muncă începută la 4 aprilie și încheiată la 20 iulie a.c., prima etapă privind organizarea științifică a producției și a muncii s-a soldat cu importante măsuri care atestă infinitele posibilități de realizare exemplară a sarcinilor ce revin fiecărui colectiv de muncă. Analizînd cu simț de răspundere și discernămint căile privind descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne, găsind soluții eficiente a căror aplicare înseamnă ridicarea activității economico-financiare a întreprinderii pe o treaptă superioară, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica de hîrtie și celuloză „Letea" Bacău a și trecut, am putea spune chiar din prima zi a acțiunii, la traducerea în viață a măsurilor luate. în rîndurile ce urmează vom evidenția preocuparea acestui colectiv privind aplicarea măsurilor pentru care studiile au fost terminate, măsuri ce urmăresc judicoasa folosire a forței de muncă în diferite locuri de producție. Raționalizarea lucrului la diferite instalații în două schimburi cu renunțarea la cel de-al treilea, iar în alte cazuri renunțarea chiar la două schimburi cum este cazul ascensorului care deservește mașina nr. 2 au permis reducerea unui important număr de posturi. Așa de exemplu, prin cuplarea unui automat de protecție la sfărîmătorul de caolin, instalația de sulfat de aluminiu funcționează în condiții tot atît de bune, deși au fost reduse trei posturi. De asemenea, la colergane s-a constatat, printr-un studiu amănunțit, că se poate renunța la o întreagă formație de lucru. De fapt aici a și fost redus un post, urmând ca în anul viitor alte două să-și înceteze activitatea, firește fără nici o repercusiune pentru procesul de producție. Creșterea indicilor de calitate a hârtiei a permis, ca o consecință firească să se renunțe la serviciile unei sortatoare, iar în sala de alegere toparea hîrtiei se execută în prezent cu două posturi mai puțin. Realizându-și cu regularitate sarcinile de plan, chiar în condițiile nefuncționării unei mașini de liniat de altfel, foarte veche, s-a ajuns la concluzia că și în cadrul secției de confecționat caiete se poate renunța la o formație de lucru compusă din trei muncitori. Tot in cadrul acestei secții, prin darea în exploatare a unei mașini noi de liniat birtia în bobine și nu în coaie, s-a reușit să se simplifice mult operațiile de confecționat caiete, ceea ce a dus automat la reducerea unui număr de patru posturi de controlat, copertat și broșat caiete. De asemenea, printr-o mai bună organizare a lucrului la mașinile de capsat s-au redus două posturi. Și la mașina de tăiat hîrtie s-a concentrat lucrul în două schimburi renunțîndu-se la cel de-al treilea. Din observări repetate și autofotografieri, precum și în urma consultării conducerii secției, s-a ajuns la concluzia că la mașinile nr. 3 și 8 de finisat hîrtia specială se poate realiza aceeași producție și în aceleași condiții și fără aportul a trei muncitori. Alte patru posturi au fost reduse la mașinile de bobinat hîrtia pentru țigarete datorită faptului că de la 8 rînduri s-a ajuns la fabricarea a 10 rînduri de bobine în opt ore. Prin organizarea manipulărilor de lemn și prin funcționarea cositorului hidraulic pe tot timpul anului (pînă în prezent se lucra numai vara cu cositorul hidraulic) secția F-6 (depozit și prepararea lemnului) a renunțat la 25 de posturi De menționat este faptul că toate aceste măsuri privind reducerea de personal au fost aplicate permițînd întreprinderii să realizeze un venit lunar de peste 60.000 lei, sumă ce va spori în acest an beneficiile, iar în anul viitor va duce la scăderea planului de muncă și salarii. Un alt efect al acestei laturi privind organizarea științifică producției și a muncii se referă la a contribuția adusă de aplicarea acestor măsuri la creșterea productivității muncii care, pe total măsuri, va fi de 5,41 la sută la sfirșitul anului curent și de 9,84 la sută la sfârșitul actualului cincinal. Muncitorii degrevați din posturile pe care practica vieții le-a cerut a fi reduse sunt folosiți în alte locuri productive ale întreprinderii, ca urmare a valorificării mai eficiente a forței umane, cerință impusă de continua dezvoltare pe care fabrica „Letea“ o cunoaște de la un an la altul. C. PIANOIU La fabrica de hîrtie și celuloză „Letea“-Bacău După prima etapă a organizării științifice a producției și a muncii Gheorghe Grîșmaru, unul dintre cei mai buni conductori de la mașinile de liniat din cadrul secției F4 a fabricii „Letea“ din Bacău. Venituri însemnate de la cultura plantelor tehnice Cooperatorii din Urecheni, raionul Tg. Neamț, se mindresc pe bună dreptate cu rezultatele obținute la cultura viului fuior. Anul acesta producția de in fuior a fost mai mare cu 1.500 kg la hectar față de plan. Ca urmare, au fost valorificate, pe bază de contract, 195.000 kg in, cu 45.000 kg mai mult decît se planificase initial. Pe această cale cooperativa a realizat un venit de 330.000 lei, cu aproape 80.000 lei mai mult fată decît se prevăzuse. Cooperatorii din Botești, raionul Roman, au realizat de pe cele 36 hectare cultivate cu butași de sfeclă anul II o producție de 81.800 kg sămînță, cu 21.800 kg mai mult decît se stabilise în planul de producție. Veniturile realizate prin valorificarea acesteia se ridică la peste 670.000 lei, revenind în medie cite 18.632 lei la hectar. TRADIȚIONALELE CONSFĂTUIRI ALE CADRELOR DIDACTICE în regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, au început ieri consfătuirile anuale ale cadrelor didactice. La lucrările acestor consfătuiri participă : la orașul Bacău tovarășul Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., la orașul Piatra Neamț — Aurel Calimandric, la raionul Roman — Constantin Lăcătușu, la orașul Roman, Radu Manoliu — secretari ai Comitetului regional Bacău al P.C.R. Sînt prezenți, de asemenea, alți membri și membri supleanți ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raionale și orășenești, reprezentanți ai unor organizații de masă, delegați din partea Ministerului Învățămîntului. Intrate de un deceniu și jumătate în tradiția școlii românești, consfătuirile cadrelor didactice se afirmă tot mai mult ca minunate prilejuri de atentă reflectare și profundă analiză a muncii didactice desfășurate, mijloc eficient de jalonare a activității viitoare și de găsire a unor procedee, forme și metode noi menite să ducă la ridicarea pe trepte superioare a întregului proces instructiv-educativ. Amplele bilanțuri ale activității didactice desfășurate în anul școlar trecut, susținute în cadrul acestor tradiționale consfătuiri — au deschis cîmp larg unor dezbateri furtunoase, interesante, prin care directori de școli, profesori-diriginți, învățători sau comandanți ai unităților pionierești din regiune au relevat diversitate de aspecte din munca de instruire și educare a elevilor, au criticat anumite deficiențe semnalate în desfășurarea acestei activități și au făcut propuneri importante care vor constitui obiectul preocupărilor organelor locale, parte din aceste propuneri, depinzînd de competența Ministerului Invățămîntului vor fi înaintate spre studiu. între alte idei, notăm necesitatea asigurării continuității muncii la aceeași școală, în cadrul aceluiași colectiv didactic, îmbunătățirea calității programelor de învățămînt, stimularea cercetării științifice pedagogice și de specialitate, creșterea preocupării pentru obținerea gradelor didactice, ridicarea nivelului muncii educative în școală și în afara școlii etc. în încheierea primului punct de pe ordinea de zi a lucrărilor consfătuirii cadrelor didactice din orașul Bacău a luat cuvîntul tovarășul Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului regional de partid. Vorbitorul a arătat între altele că învățătorii și profesorii din orașul Bacău, în marea lor majoritate, au depus eforturi însemnate în procesul de instruire și educare a tinerei generații reușind să obțină rezultate bune în anul școlar trecut. Nivelul de cunoștințe al elevilor a crescut simțitor, s-a îmbunătățit comportarea lor în școală și în afara școlii, s-a lărgit participarea acestora la activitățile patriotice, cultural-artistice și sportive. De asemenea, o creștere evidentă se constată în activitatea de îndrumare și control a procesului de invățămînt datorită eforturilor susținute depuse de către conducerile de școli și organizațiile de partid al căror rol politic s-a întărit. Surprinde însă faptul că au fost înregistrate rezultate nesatisfăcătoare la clasele V—VIII, unde T JÄMNEALÄ (Continuare în pag. a II-a) se apropie semănatul Uzinelor Au pregătit un „start“ bun pentru desfășurarea acestei lucrări ? în toamna aceasta, în raionul Tg. Neamț vor fi însămînțate aproape 9.000 hectare cu grîu, din care 3.600 după păioase, iar 4.980 hectare după sfecla de zahăr, cartofi, floarea-soarelui și porumb. Fată de anul trecut, pregătirile sînt mai avansate. Pînă în prezent, s-au efectuat arături pe o suprafață de aproape 4.000 hectare pentru cultura griului. în momentul de fată sînt pregătite pentru a primi sămînța de grîu, secară și orz aproape 1.000 hectare. Terenurile arate au primit, sub brazdă, în bună parte, îngrășăminte chimice (superfosfat) și organice. De la data de 1 septembrie sînt gata pentru „start" și cele 65 polidiscuri, 95 semănători SU-29, și 213 tractoare necesare pentru campanie. Sămînța este asigurată. Peste 80 la sută din aceasta e și condiționată. Majoritatea unităților agricole au trimis probele de grîu la laboratorul pentru controlul semințelor. Parte din ele au și primit buletine roșii. Un raid efectuat prin cîteva unități agricole ne-a dat prilejul să constatăm stadiul pregătirilor pentru însămînțări. Țăranii cooperatori” din Petricani, de pildă, vor însămînța în toamna acestui an 555 hectare cu grup din soiurile Bezostaia și București 1. Ce pregătiri s-au făcut pînă acum aici ? Intreaga cantitate de sămînță a fost condiționată, s-au trimis din vreme probe la laboratorul de încercare a puterii de germinație a semințelor, s-au repartizat suprafețele pe brigăzi și, în plus, s-au arat toate terenurile eliberate ce sunt destinate culturii griului. „Acum executăm prima discuție, ne spunea inginerul agronom Ionel Manole. Această lucrare o vom efectua de două ori, dacă va fi nevoie și de trei ori, pînă ce terenul va fi bine mărunțit. în ceea ce privește doza de îngrășăminte, mergem ca și în anul trecut; 250 kg superfosfat la hectar diferențiat de la o sală la alta și 75 kg azotat de amoniu pe care îl vom încorpora o dată cu pregătirea solului pentru semănat". Și la Cooperativa agricolă de producție din Urecheni, există preocupări lăudabile pentru pregătirea desfășurării operative a campaniei de însămînțări. Aici, peste 200 hectare sînt pregătite, putînd primi în orice moment sămînța. Inginerul agronom Sultana Costăchescu, vorbindu-ne de oportunitatea efectuării acestor lucrări, sublinia că „orice întîrziere în efectuarea însămînțărilor poate diminua producția de grîu cu sute de kg la hectar. De aceea, noi am și luat măsurile cuvenite: cele 270 hectare ce se vor semăna după sfeclă de zahăr, porumb și cartofi, vor fi recoltate în ordinea urgenței. S-au verificat, de exemplu, tarlalele cultivate cu sfeclă de zahăr și acolo unde rădăcina a depășit un kg s-a stabilit ca începînd cu data de 10 septembrie să se treacă la recoltatul acestei culturi în limita graficului inițial. La Davideni, cooperatorii au realizat în acest an o producție medie mai mică decît cea planificată. Cauzele? In anul agricol 1966—1967, s-a semănat un mare număr de soiuri de IULIAN CARACINSCHI (Continuare în pagina a II-a) Pagina a 3-a SPORT (relatări de la manifestările sportive care au avut loc duminică) Fază din întîlnirea de handbal (divizia B) dintre Știința Bacău și Politehnica Brașov, disputată duminică dimineață. Foto. C. STOICESCU întîlnirea interregionala „TRANDAFIR DE LA MOLDOVA" mare sărbătoare a folclorului moldovenesc cunoscută pînă acum doar datorită băilor sale, comuna Strunga, pitoresa pitită la poalele codrilor, către o margine a regiunii Iași, a bătut de curînd la porțile tradiției. Duminică a fost consemnat aici un debut mai mult decit promițător, pe care l-am dori înălțat la rang de datină , prima întilnire folclorică interregională „Trandafir de la Moldova“ — cu concursul regiunilor Iași și Bacău (a doua Intilnire a artiștilor amatori din cele două regiuni va avea loc anul viitor în regiunea noastră, la Cetatea Neamțului). Au fost prezenți tovarășii: Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului regional Iași al P.C.R., Constantin Nistor, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iași, loan Savin și loan Tudoran — secretari ai Comitetului regional Iași al P.C.R., Aurel Calimandric și Constantin Lăcătușu — secretari ai Comitetului regional Bacău al P.C.R., Mihai Andrieș, membru al Biroului Comitetului regional Bacău al P.C.R., Constantin Potîngă și Radu Cârneci — membri supleanți ai Biroului Comitetului regional Bacău al P.C.R., Anatol Lupșa, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iași, Ștefan Croitoru, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacău, activiști de partid, reprezentanți ai unor instituții culturale din regiunile Iași și Bacău Circa patruzeci de mii de oameni ai muncii din cele două regiuni au asistat, timp de 4 ore, la o impresionantă revistă a folclorului din ținuturile Moldovei. Șerpuind către Iași, fin, uniform, fără arcușuri sau coborișuri repezi, drumul Romanului nu cunoaște umbra pădurii decit aici, la Strunga, în ținuturi ce-au cunoscut din vremuri vechi forfota șleahurilor de odinioară. Și parcă niciodată, după cum spunea octogenarul Mihail, nu s-a văzut pe-aici așa îngrămădire de norod. Pe pajiștea ce-nconjura un miniatural „Han al Ancuței", montat pe o scenă largă, frumos împodobita, mai mult de cincisprezece mii de suflete așteptau vestirea trîmbițelor la sosirea, pe meleaguri ieșene, a oaspeților dragi dinspre părțile Bistriței. Călăreți mîndri la stat scrutau cu nerăbdare zarea pe sub marginile miloase ale cușmelor de miel. Iși jucau, în neastîmpărul cailor, eflorescenta bundițelor. Și ctnd a prins a se-nnegri drumul de mulțimea băcăuanilor, s-au desprins, stînd în așteptare, dintre cai, două codane și un bunic alb ca neaua, dar mustind încă în el tăria bradului. Purtau, minunat simbol al ospitalității neamului, tradiționalul pancraș cu pline și sare, imbiindu-i pe oaspeți. Apoi mulțimea s-a mișcat, balaur, îmbulzindu-se pe uriaș sub poalele codrului. Aveai sub ochi, desprinsă parcă din balada năsăudeanului Coșbuc, uriașa masă a nuntașilor strînși la curtea bogatului Săgeată împărat. Același licăr al strălucirii costumelor, aceleași chiote răsunătoare, același freamăt entuziast, nerăbdător, ce străbătea mulțimea de-a lungul și de-a latul. In aplauzele acestei mulțimi, sporită simțitor de valul viu al celor din Bacău, tovarășul Anatol Lupșa, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iași, a urat oaspeților un călduros BINE AȚI VENIȚI A fost exprimată, in cuvîntul de deschidere, speranța împlinită ulterior — că spectacolul artiștilor amatori din cele două regiuni vecine va cîștiga din plin inimile spectatorilor. A fost mărturisită încrederea că cei prezenți vor fi și mai numeroși la viitoarele întîlniri de acest fel. Pe nesimțite „Hanul Ancuței" prinde viață. Artiștii amatori băcăuani umplu scena, sub vocea metalică a crainicului comentator. Și, peste o clipă, foșnetul de început de toamnă al frunzelor pădurii se împletește cu sunetele melodioase, puternice și grave, ale Cântecului haiducesc. Simțim in el acorduri ce amintesc vremi de mult apuse, cândi un Ștefan Bujor își ridicase brațul să facă dreptate celor obidiți. Trecerea către pastorală apare ca o înlănțuire firească : un grup vocal de fete prezintă Ciobănașul. Și parcă auzim, rostite cu voce de tunet, vorbele vestitului haiduc Vasile cel Mare : Sunt cioban crescut la șură cu ciocoi, lepădătură... Strîns în jarul mesei de la han, în fața pîntecoaselor ulcele de lut, un grup vocal mixt interpretează cu patos Cîntă, cîntă lăutare, reînviind atmosfera de legendă ce-a învăluit din timpuri vechi Hanul Ancarei. Și, dintr-o dată, un duel pe note, fete minore, in minunate costume naționale, primesc la Foicică din ponoare un viguros răspuns al feciorilor bistriteni c-un antrenant „Di, di, di, murgule, di". Iar după ochii negri iși face apariția în ușa hanului, chipeșă și sunzîtoare, vestita Ancuță. Ascultăm de ȘTEFAN Oi l'EANU (Continuare în pagina a II-at Zeci de mii de spectatori au aplaudat solii folclorului băcăuan și... ...ai folclorului ieșean. Mărgăritare de pe meleagurile băcăuane. Dialog infantil Imaginați-vă o astfel de conversație între doi copii din cătunul Suseni al comunei Grumăzești, raionul Tg. Neamț: — Și-amu unde-i mîne ta, măi Valerică ? Valerică Dudanu îl măsoară cu ochișori mirați și puțin înspăimîntați pe Ion al lui Ion Gh. Sîrghie. Se teme că răspunzîndu-i acesta și va băga iarăși „cu straie cu tăt" în mîl. Dar prinde o teacă de curaj și-i răspunde: — Mă muca i la spital, unde vrei să fie ? Au bătut-o ai tăi pentru că i-a rugat să nu mă mai bați, mereu, pe mine. Și iaca amu îs douăsprezece zile de cînd zace acolo, la spital. O să fie judecată mare pentru asăminea blăstămăție. Tu să nu, mă mai bați că avem legi și legea nu îngăduie. Fii om! Bun sfat. Și-am dori ca Ion al lui Ion Gh. Sîrghie să-l rețină și să nu procedeze ca taică-său ! mprudenă Ne exprimăm în modul cel mai sincer compasiunea față de victimă . Paul Scutaru din Bacău, strada Vasile Alecsandri, blocul 5/2, scara G, etajul S, apartamentul 11. Dar ceea ce a urmat e rezultatul propriei sale imprudențe. A curățat parchetul cu petrosin, apoi pus în funcțiune aspiratorul. Gauzele emanate de parchet s-au aprins. Se putea produce o explozie, deoarece toate geamurile se aflau închise. Numai grație intervenției prompte a vecinilor și pompierilor, extinderea incendiului a putut fi evitată și locatarul în cauză salvat. Dar Paul Scutaru s-a ales cu serioase arsuri pe față și pe mîini. Cel pățit, în cele mai multe cazuri, spune: Cine-o mai face ca mine, ca mine o să pățească ! “. Mai știți pe cineva î Telegrafice ▲ Cooperativa agricolă de producție din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Bacău, așteaptă (de 3 luni!!!) cu nemairăbdătoare nerăbdare ca întreprinderea de industrie locală „23 August" din Bacău să-i repare o basculă. Pînă în prezent schimbul de adrese cu „așteptăm !", „așteptați !", „cît ?", „vedem noi", „dar noi ce vedem ?" etc. se apropie de... zece tone. Taman capacitatea basculei ! A Se părea că omul (Ioan Gh. Condrea, tată a opt copii, muncitor la Șantierul 63 construcții C.F.R.), nu mai poate fi salvat. Dar intervenția imediată și conștiinciozitatea unui colectiv condus de medicii Natalia Panaite și Dinu Mironescu, de la Spitalul unificat din Roman, l-au redat vieții pe Condrea. Acesta transmite tuturor, sincera sa recunoștință și stimă. Rubrică redactată de AUREL STANCIU cu sprijinul caresp. voluntari