Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)

1967-09-17 / nr. 4544

> V Y < Anul XXII Nr. 4544 (6023) DUMINICĂ 17 sept. 1967 4 pagini 25 bani STRINSUL RECOLTEI - și în primul rînd al porumbului - TREBUIE URGENTAT­ E Forțele de muncă și mijloacele de trans­port— dirijate spre recoltare . Din primele zile — ritm intens și constant . Diferențe nejustificate între raioane " Din cele peste 100.000 ha culti­vate cu porumb pentru boabe, 96.321 ha aparțin cooperativelor a­­gricole de producție. Și, cum toam­na sunt numeroase alte treburi de făcut, se înțelege, că, pentru asigu­rarea succesului recoltării in gene­ral trebuie mobilizate, încă de la început, toate forțele, dirijate cu maximă răspundere toate mijloa­cele de transport. Facem această subliniere întrucît în toamna anului trecut au fost numeroase cooperati­ve în care recoltatul porumbului (și al altor culturi) s-a tărăgănat pînă în decembrie, depreciindu-se însemnate cantități de porumb, co­ceni și alte produse. Este știut, de asemenea, că pe lingă pierderile cantitative și calitative, întîrzierea recoltării duce și la un consum mai mare de zile-muncă. Tocmai de a­­ceea se impune încă de pe acum luarea celor mai eficiente măsuri, fncît recoltatul culturilor de toam­nă, toate celelalte lucrări care se e­­xecută acum, să se desfășoare în­­tr-un ritm intens și constant încă din primele zile. Timpul este favorabil lucrului in cîmp, la scosul sfeclei nu sînt con­centrate forțe prea însemnate (si­tuație condiționată de graficele stabilite), strugurii încă nu se cu­leg intens. Și cu toate acestea nu se recoltează porumb la nivelul condițiilor, al necesităților. La ora actuală nu se poate spune că în la­nurile raionului Bacău porumbul este mai puțin copt decit în raionul Roman. Totuși, după datele comu­nicate consiliului agricol regional, pînă ieri dimineață, la Roman se recoltase mai mult decit în raionul Bacău, raion situat mai la sud și cu un relief mai frămîntat (deci cu mai mult porumb ajuns la stadiul în care poate fi recoltat). De altfel, cîteva cifre pot ilustra acest ade­văr. Pînă ieri, s-au recoltat 1452 ha în raionul Adjud, 833 ha in ra­ionul Bacău, 930 ha în raionul Ro­man, în afară de raionul Moinești, în toate celelalte raioane recolta­tul porumbului pentru boabe început. Evident, dacă se poate re­a­colta porumb la Piatra Neamț, la Tg. Neamț, cu atît mai mult se poate aprecia că în raioanele Ad­jud, Bacău, Roman ritmul recoltării porumbului poate fi intensificat. Poate și trebuie intensificat nu nu­mai pentru a preveni întîrzierea re­coltărilor, ci și datorită faptului că se apropie momentul începerii în­­sămînțării , griului de toamnă. O bună parte din grîu trebuie semă­nat pe terenuri ocupate de culturile de toamnă și în special de porumb. Or, dacă nu se recoltează intens în aceste zile se creează riscul întîr­­zierii pregătirii patului germinativ pentru grîu, semănatul acestuia. Problema recoltării porumbului se impune atenției generale. De re­coltat se poate recolta nu numai pe parcelele ajunse mai de timpu­riu la maturitate, ci și pe cele unde, porumbul fiind recoltat cu totul și depozitat la margini de tarlale, sunt asigurate condiții de maturare a știuleților. In același timp, trebuie spus că se manifestă insuficient interes față de grăbirea recoltării cartofilor și îndeosebi a terminării recoltatului și treieratului florii-soarelui. Aces­te din urmă lucrări sunt mult ră­mase in urmă și dovedesc delăsarea factorilor răspunzători. Altfel nici nu poate fi calificată situația exis­tentă: doar 77,1 la sută recoltat și numai 33,5 la sută treierat cind, de fapt, ar fi fost condiții ca și treie­ratul să fie încheiat. Avînd în vedere volumul mare de lucrări ce urmează a fi execu­tate în aceste zile de toamnă, se cer mobilizate și folosite cu grijă de adevărați gospodari forțele, mij­loacele, timpul. Consiliile de con­ducere trebuie să asigure desfășu­rarea intr-un ritm rapid și armonios a tuturor lucrărilor, să dovedească acea elasticitate favorabilă impul­sionării lucrărilor, dispozițiile să nu se suprapună, ci să se completeze, răspunderea membrilor consiliilor de conducere să se manifeste din plin, în același timp, stațiunile de mașini și tractoare să ia toate mă­surile incit tractoarele, mașinile, u­­tilajele să poată fi folosite la capa­citate maximă în condițiile asigură­rii cerințelor agrotehnicii actuale. RECOLTĂ BOGATĂ. AGENDA SPORTIVA MECIUL DE FOTBAL TRE ECHIPELE DINAMO DIN­BA­CĂU și UNIVERSITATEA CRA­IOVA, CARE SE DISPUTĂ AS­TĂZI PE STADIONUL „23 AU­GUST“ CU ÎNCEPERE DE LA ORELE 16,30 este așteptat cu deosebit interes de că­tre iubitorii jocului cu ba­lonul rotund. Interesul este fi­resc, deoarece echipa craiovea­nă se situează în rîndul celor mai bune formații din țară. Pri­mul loc în clasament, deținut de către oaspeți, ne confirmă în bună măsură acest lucru. Mai poate fi subliniat și faptul că studenții craioveni au avut, pînă în prezent, o bună comportare în meciurile susținute în depla­sare. Pe dinamoviștii băcăuani îi așteaptă deci un meci destul de greu. Aceasta nu înseamnă însă că ei nu pot fi optimiști în în­­tîlnirea de astăzi. Băcăuanii au toate șansele și posibilitățile să obțină o nouă victorie pe teren propriu. După cîte știm, dina­moviștii s-au pregătit cu multă grijă și seriozitate pentru acest meci. Antrenorul Nicușor, ne-a co­municat următoarea formație probabilă : Ghiță, Kiss, Panait, Lică Nunweiler (Vătafu), Ma­ghiar, Nedelcu, Duțan, Ene Da­niel, Dembrovschi, Bugiubei, David. Tot în etapa de astăzi a cam­pionatului diviziei naționale­­ de fotbal mai sînt programate cîteva întîlniri care suscită in­teres în rîndurile iubitorilor de fotbal. Ne referim, îndeosebi, la Dinamo București care joacă la Brașov cu Steagul roșu și la Steaua București care se depla­sează la Arad. Datorită valorii jucătorilor oaspeți, meciurile se anunță destul de echilibrate. Amatorii de handbal au posi­bilitatea să asiste astăzi la ME­CIUL DINTRE DINAMO BA­CĂU ȘI POLITEHNICA TIMI­ȘOARA. ÎNTÎLNIREA SE VA DISPUTA PE TERENUL DINA­MO, CU ÎNCEPERE DE LA O­­RELE 11. Cele două echipe de fotbal din regiunea noastră, care acti­vează în campionatul diviziei B, seria I-a, vor susține întîlniri pe teren propriu. Victoria Roman, va juca cu Flacăra Moreni iar Ceahlăul Piatra Neamț cu Elec­tronica Obor. Petrolul Moinești, din divizia C de fotbal, are de disputat un meci destul de greu în depla­sare, cu Gloria Bîrlad, echipă ce se situează pe primul loc în cla­samentul seriei Est. O sarcină mai ușoară are Textila care va întîlni la Buhuși pe Gloria C.F.R. Galați. Planul realizat pe 9 luni Sectorul de transport material lemnos pe lacul Bicaz, are o pon­dere importantă în realizarea sarcinilor de plan în economia forestieră a regiunii Bacău. Preocupat pentru asigurarea ritmică cu materie pri­mă a fabricilor de cherestea de pe Valea Bistriței, colectivul acestei unități a anunțat de pe acum îndeplinirea planului de producție pe 9 luni ale anului. în această perioadă, ambarcațiunile de pe lacul Bi­caz au transportat de la Poiana Teiului la Potoci, distanță de 30 km, 60.500 m.c. de bușteni peste planul la zi, în același timp de la insta­lația planului înclinat Potoci s-au expediat fabricilor de cherestea cu 18.100 m.c. de bușteni mai mult față de planul stabilit. Lacune în desfășurarea SISTEMULUI INFORMATIONAL CETATENESC In condițiile dezvoltării intense a turismului, cînd, totodată, ritmul vie­ții contemporane este tot mai alert, sistemul informațional public joacă un rol deosebit de important, el în­­semnînd, în primul rînd, economie de timp. Și apoi — de ce nu ? — este vorba de facilitarea informării, de crearea acelui climat modern care te scutește de nervi, de discuții inutile, de încurcături în rezolvarea problemelor de interes cetățenesc. Așadar, cum se face informarea publicului cu ceea ce unitățile de larg interes stau la dispoziția aces­tuia ? Cum sunt popularizate adre­sele și serviciile utile ? Sistemul informațional cetățenesc — căci, de la început, trebuie stabi­lit faptul că informarea cetățeanului trebuie să se facă corelat, printr-un sistem cât mai complet — are, pe lângă unele realizări obținute, și o serie de lacune. Au apărut, pentru turiști, unele panouri mari, ale comerțului, ale coopera­ției, și ele sunt, desigur, bine­venite. Nu trebuie uitat însă că aceste pa­nouri sunt la marginea șoselelor, la intrarea în orașe, unde viteza ma­șinii este adeseori destul de mare. Poate că n-ar fi rău ca și în incin­ta orașelor unele reclame, făcute cu gust și în concordanță cu­ locul, să-și facă apariția. Bunăoară, în autogări sau gări, ar­ fi necesare unele pa­nouri care să anunțe adresa unor restaurante reprezentative și mân­cărurile specifice care se pot servi, adresa hotelurilor și — poate chiar —­ locurile libere existente, sau ora cînd vor putea fi găsite unele ca­mere libere. O.N.T.-ul și-ar putea a­­nunța și el, mai bine, excursiile, serviciile. Acest lu­cru însă lipsește din gara Bacău, de pildă. Și, pentru că tot suntem­ în gări și autogări, ar fi interesant să urmărim calitatea informațiilor primite de la omul din spatele ghișeului. Autogara Tg. Neamț. Pînă ajungi aici, în autobuzul D.R.T.A., șoferul Ion Dodiță, intr-un popas la „Hanul Ancuței“, îți dă amabil informațiile dorite, privind obiectivele turistice ale locului, îți vorbește despre Mu­zeul de istorie din Tg. Neamț, des­pre Humulești, Cetatea Neamțului, Agapia, Văratic. Dar, odată ajuns în Tg. Neamț, posibilitatea de informa­re completă, în loc să sporească fa­ță de relațiile primite, ea se oprește in autogară, cam tot la acestea. Te întîmpină aici un panou-hartă cu o­­biectivele turistice și drumurile lor. Păcat însă că nu se ridică și distan­ța în km pînă la obiectivele turisti­ce respective. Apoi, n-ar fi rău să se găsească, în legătură cu monumen­tele de artă sau istorie, și unele da­te sumare spre punerea obiective­lor turistice în valoare, pentru invi­tarea mai convingătoare a drumețu­lui de a le vizita. (Nu mai spunem că aspectul estetic al locului unde se află panoul lasă de dorit, creînd o impresie neplăcută). Dar, vorbeam despre informarea la ghișeu. Te a­­dresezi la casa nr. 2 : — Vă rog, ce legătură am la Ba­cău, cu trenul, spre Brăila ? Trebuie să schimb undeva ? — Nu știu. Aveți pe perete, în hol, un mers al trenurilor. Ce ușor a spus omul de la ghișeu: „nu știu“ ! Și doar pe portiera casei de metal pentru bilete avea lipit un „mers al trenurilor", decupat din ziar. De ce n-ar fi avut acolo chiar „Mersul trenurilor" — format carte, după care să poată informa cu pre­cizie și în privința legăturilor fero­viare (nu există cineva anume pen­tru astfel de relații la Tg. Neamț). Dar, să ne uităm, potrivit in­dicației omului de la Jibișeu, pe perete, într-adevăr, un mic mers al trenurilor —■ prea mic, in­complet. La casa nr. 1 obser­văm afișat „Orarul navelor de călători pe lacul Bicaz". Ideea e bu­nă, informațiile de acest gen — u­­tile. Dar, „orarul" acesta, bătut la mașină, e pus la un foc în care lu­mea stă la rînd pentru bilete și îl acoperă, în schimb, găsești aici, mult mai mari, nu unul, ci două pa­nouri cu „Sancționarea contraven­țiilor săvîrșite în sectorul transpor­turilor auto". Lipsesc din autogară și afișe care să anunțe unele activități culturale, destinate turiștilor. Poate că ar fi fost nimerit să întîlnim — măcar în apropiere de autogară — și informații în legătură cu presta­țiile pe care cooperația meșteșugă­rească le oferă celor ce poposesc în localitate. Dar nu le-am văzut. LA ROM­ CACIULARU (Continuare în pag. a 2-a) Pe șantierul de construcții Cornișa — Bistrița Nocivitatea neglijenței Dacă vrei să necăjești, pînă la iritare, vreun cornișan, spune-i că vin ploile, că s-aștern noroaiele. Pe legea mea că nu știu de ce-ar fi in stare. Spune-i, mai bine orice alt­ceva. Minte-i, bunăoară, că la Sfatul popular al orașului Bacău se lu­crează la o instalație specială care va împiedica deslănțuirea ploilor asupra acestui cartier de locuințe și ii va place. Sau, spune-i că s-au pus în vînzare încălțări de care nu se prinde nici un fir de noroi și te va servi cu cea mai delicioasă dul­ceață sau cu cea mai reușită ali­nată. Dar nu-i spune că vin ploile! Pentru că (oii) el știe mai bine decât oricine ce înseamnă ploile, noroaiele. Cruță-i măcar tu, prie­tenul sau cunoștința lui, că din partea celor ia drept... vină și po­topul. Să lăsăm însă deoparte glumele. Zilele și nopțile care au mai rămas fără ploi le numărăm pe degete. A­­ceste zile, cind se mai pot preîn­­tîmpina necazurile pricinuite de noroaiele ce se adună în acest cartier de locuințe, trebuie folosite (dacă există și trebuie să existe măcar bunăvoință) exclusiv în scopul amenajării de căi de acces care să corespundă cu­ de­cit ce­rințelor. Subscriem și noi că nu mai este cazul ca și în acest ano­timp răbdarea cornișenilor să fie pusă la grea încercare. Ajunge... Poate că nimeni nu știe mai bine să escaladeze perpedes aposto­lorum înălțimea blocurilor cu 10 etaje decât cornișenii. Zilnic, dată, de două ori, sau de mai mul­­­te ori, ei trec (ce-i drept, bolboro­sind) pe lingă ascensoarele nepă­­sătoare și reci, rămase, unele din­tre ele, repetente la disciplina bună funcționare. Niciodată nu-i plăcut să urci alîtea etaje pe jos, dar mai ales toamna și iarna cind peste cămașe se îmbracă haina, a­­poi paltonul, sau mesada, cind în locul sandalelor se încalță șoșori, galoși, cisme. Ce facem așadar, cu ascensoa­rele care nu funcționează ? Dacă întrebarea este pusă de către lo­catarii vitregiți de posibilitatea de­ a ajunge la apartament cu lif­turile, atunci cei ce răspund de a­­cest lucru ar trebui să spună: le vom repara urgent! ★ Blocuri finisate, blocuri în con­strucție, mai mari sau mai mici își etalează fațadele dînd Cornișei frumusețe și prestanță. Oamenii Grupului de șantiere nr. 1 din orașul­ Bacău mai adîncă serios de trebăluit pînă cînd acest grandios cartier de locuințe va fi în întregime terminat. Așadar, aici, la Cornișa, deși lo­cuiesc sute de familii, este încă șantier. Prezența autocamioanelor, a schelelor, a constructorilor nu-i deranjează prea mult pe locatarii blocurilor date în folosință. Este o chestiune de Înțelegere, de obiș­nuință și chiar de răbdare. Cu­rioase sunt însă unele obiceiuri ale constructorilor de pe acest șan­tier (și nu numai ale acestora). Bunăoară, s-a amenajat un drum. Și încă un drum asfaltat. La turna­rea bitumului au ținut să fie pre­zenți și cei care instalează tele­foane. După ce drumul a fost gata, s-au pus in aplicare planurile a­­cestora din urmă. Și s-a început cu prima și clasica și costisitoarea operațiune: stricarea drumului(l?l). In blocul nr. 7 primii locatari au intrat în luna februarie a acestui an. De atunci însă și pînă în pre­zent nu s-a reușit (pentru că nici n-a existat prea multă preocupare) să se termine lucrările de exterior. Pe bună dreptate locatarii sînt ne­mulțumiți. Pentru că nu-i deloc, plăcut să ai la intrarea in bloc sau în jurul acestuia tot felul de mate­riale de construcție aruncate într-o intolerabilă dezordine. C. PIANOIU (Continuare în pag. a 2-a) I. •Vizita primului ministru al Turciei in țara noastră (Pag. a IV-a) •MAGAZIN (Pag. a III-a) O întîlnire emoționantă pe linia bunelor tradiții a avut loc în prima zi de școală la Liceul „V. Alecsandri“ din orașul Ba­cău. Foștii elevi deveniți stu­denți, au schimbat strîngeri de mină și buchete de flori cu „bo­bocii“ din clasa a 9-a, cărora le-au urat să-i ajungă și să-i întreacă în timp. Moment înre­gistrat pe peliculă de prof. V. Bogdăneț. Continuatoare a unor tradiții ale strămoșescului vechi pă­­mînt românesc, Ziua recoltei, instituită anul trecut prin o ho­­tărire a C.C. al P.C.R. și a Con­siliului de Miniștri, se înscrie la loc de cinste intre marile noas­tre serbări. Este o zi a petrece­rii, cîntecului și jocului, un pri­lej de rememorare a drumului parcurs și de scrutare a celui ce urmează. Este o sărbătoare prin care întregul popor, în­treaga națiune cinstește, după datină, și la proporțiile prezen­tului, hărnicia și talentul celor ce muncesc pe ogoare, fertilita­tea crescîndă a pămintului. Incercind a anticipa desfășu­rarea acestei sărbători, bineîn­țeles avînd in față planul deja alcătuit, la nivelul regiunii, ne oprim, pentru început in me­diul rural. In toate comunele, sărbătoa­rea va începe cu o festivitate de trecere în revistă a celor mai de seamă succese dobindi­­te de unitățile agricole coope­ratiste, întreprinderile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, autorii succeselor fiind, după merite, evidențiați. Avînd, așadar și caracter de bi­lanț, sărbătoarea trebuie aștep­tată de lucrătorii ogoarelor în­­trecîndu-se în strînsul recolte­lor de toamnă, in punerea ba­zelor recoltei anului ce vine. Bine e să se întreacă și depu­tații sfaturilor populare, laolal­tă cu alegătorii lor, in înfru­musețarea și gospodărirea fie­cărui sat. Un capitol in bilan­țul ce se va face la 1 octombrie este rezervat tocmai acestui as­pect al vieții localităților ru­rale. Participanții la festivitate vor putea lua cunoștință pe viu de roadele hărniciei fiindcă produsele vegetale și din sec­torul zootehnic se vor recoman­da singure, pe întinse expoziții, iar panourile, graficele, fotogra­fiile ce le vor sta in preajmă, la vedere, vor nominaliza frun­tașii : brigăzi, echipe, coopera­tori. Și, o dată ce bilanțurile bo­gate în fapte și în recolte le-ai ascultat îți va veni greu să a­­legi din atâtea tentații pe­­ care le va oferi serbarea. Căci, iată celo tonete pline cu mărfuri de sezon trimise de industrie sau cu cărți și fel de fel de publi­cații toate pline și dătătoare de lumină. Dincolo, alte expoziții, parcă ar fi adevărate parade ale tradițiilor noastre naționa­le, ale frumuseților folclorului românesc. Alături de cele mai reușite costume naționale, cu alesături din partea locului, stau cele mai frumoase brode­rii, cele mai mindre covoare, împletituri și cîte alte obiecte de artă, toate etalind talentul femeilor satului nostru moldo­venesc, priceperea și hărnicia meșteșugarilor. Și dacă ai terminat de admi­rat tot ce-a scos satul la iveală mai bun din specificul, din fe­lul său de-a fi, la acele expozi­ții, încîntă­ ți ochiul, urechea, sufletul întreg cu săltărețele dansuri și melodioasele cîntece populare românești ale căror faimă a trecut de mult peste a­­tîtea mări și țări. Artiștii ama­tori din comuna in­ care te vei alla, cei din comuna vecină, formații artistice din orașe și centre muncitorești,­ ale caselor de cultură, organizațiilor coo­peratiste, ale unităților militare, ale școlilor, se vor perinda pe­­ scenele satelor întregind­mosfera sărbătorească. De at­ta un capăt la altul al regiunii se vor ține lanț manifestările cul­­tural-artistice, serbările cîmpe­­nești, horele și balurile, șezăto­­rile și tocurile de tabără etc. Iar de ești amator de sport, și în această calitate ai toate motivele să te bucuri pentru că în toate comunele se vor orga­niza diverse întreceri și demon­strații de atletism, gimnastică, oină, volei, ciclism, trîntă, fot­bal, ștafete între cooperative ca și alte manifestări sportive tradiționale cum sînt: tracțiu­nea la frînghie, fuga în saci, cățăratul pe stîlpi, călărie etc. Și pentru ca jocul și cintul, bucuria să meargă mai din plin la suflet, fă popas și la bufete­le aflate tot­ acolo, in aer liber. Te vor, întîmpină cu bunătățile reunite ale pămintului și hărni­ciei acelora care-l muncesc: pastramă, mititei, ulcele cu must dulce-acrișor de te pișcă de limbă, cu vin și bere. . Și în oraș de te vei afla, ci­titorule, vei fi de­­ asemenea, părtaș a aceeași mare serbare populară, căci cele două clase (muncitorimea și țărănimea), întregul popor, mai unit ca niciodată in jurul partidului, muncește laolaltă dar și se bu­cură deopotrivă. Așa incit să încercăm a anticipa Ziua recol­tei, și în localitățile urbane. L­a La 1 octombrie Ziua recoltei ANTICIPAȚII luăm mai întîi cu Bacăul, reșe­dința regiunii. Aici, în ziua a­­ceea, se va întîmpină o expozi­ție de toată frumusețea unde se vor alătura legume și fructe de pe pămînturile înfrățite ale u­­nităților agricole fruntașe din întreaga regiune. Acelor coope­rative agricole care au dobîn­­dit cele mai bune rezultate la cultura griului în prezentul an, cu acest prilej, li se vor înmina distincții. La Bacău, ca și în celelalte orașe ale re­giunii vei putea cumpă­ra legume și fructe proaspete și frumoase atît de la expozițiile-tîr­­guri, care vor funcționa intre 1 și 10 octombrie, cit și de la expozițiile cu vînzare pe care le vei putea întîlni in piețele principale. Cei intere­sați vor găsi expuse spre vînzare și diferite produse realizate de cooperația meșteșugă­­rească. Admirînd roadele pămintului și ale hărniciei oamenilor (pre­zente la expoziții), mirosuri a­­demenitoare de fripturi de ba­tal, pastramă, pui la frigare, pește, cîrnați de casă și alte preparate de bucătărie țără­nească te vor îmbia spre mus­tăriile aflate la doi pași, ame­najate in decorul tradițional cunoscut. Aceste minunate bu­cate, pe care ți le vor servi plini de amabilitate și solicitu­dine, lucrători ai T.A.P.L., înso­țite de mustul pregătit pe loc și sorbit din vase de lut, sau de lemn, vor satisface, credem, și cele mai pretențioase gus­turi. Celor mici li se vor rezer­va sectoare anume unde vata de zahăr, turta dulce, îngheța­ta, gogoșii se vor găsi din a­­bundență. După așa gustări copioase, să tot poposești în preajma es­tradelor special amenajate și să te întrupți din frumusețea revistelor muzicale de ieri și de azi ce se vor prezenta, a dan­surilor și cîntecelor populare românești, a muzicii de prome­nadă, sau, pe ecrane, instala­te tot în aer liber, să vizionezi filme artistice și documentare românești, sau să fii martorul pasionantelor întreceri sportive ce se vor organiza: atletism, gimnastică, fotbal, ciclism, lup­te, oină etc. Iar seara, marea sărbătoare populară se va încheia, la Ba­cău, ca și în orașele reședințe de raioane, cu tradiționalele carnavaluri ale tineretului. Precum se întrevede, 7 oc­tombrie va fi o zi a cîntecului și jocului, a folclorului, a obi­ceiurilor strămoșești; o zi a bucuriei nețărmurite pentru bogatele și frumoasele toamne românești; un prilej de mani­festare a sentimentului de satis­facție pentru prezentul luminos pe care îl trăim, a hotărîrii în­tregului popor de a manei ne­obosit, în continuare, pentru în­făptuirea prevederilor cincina­lului. PAVEL PÎNTEA JLl

Next