Steagul Roşu, noiembrie 1967 (Anul 22, nr. 4582-4607)
1967-11-22 / nr. 4600
H < 4. L început de an școlar 9 in învațamîntul agricol de masă Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, în anul de învățămint agricol de masă 1966— 1967, s-au obținut unele rezultate bune atît în ce privește organizarea cercurilor și ținerea lecțiilor, cît și în asigurarea frecvenței cursanților. Au absolvit anul III un număr de peste 3.000 de cursanți din C.A.P., iar cursurile de aprofundare a cunoștințelor au fost frecventate de peste 6.700 cooperatori din regiunea noastră. în total la C.A.P., I.A.S. și S.M.T., în toate formele de învățămînt, au frecventat anul trecut aceste forme de ridicare a cunoștințelor agrozootehnice peste 25.000 cursanți. Pentru munca desfășurată și rezultatele bune obținute, un număr însemnat de lectori — ingineri agronomi, medici veterinari, tehnicieni, profesori și învățători — au fost evidențiați și premiați, iar 6 lectori au fost trimiși în excursii de studii în străinătate. Trebuie subliniat că la producțiile mari obținute în acest an, o contribuție însemnată au adus-o și cursanții de la învățămîntul agricol de masă, care au aplicat cu perseverență în producție cunoștințele învățate. De exemplu, la C.A.P. Moldovenii din raionul Roman pe o suprafață de 200 hectare floarea-soarelui s-au obținut 2.230 kg la hectar, iar la lapte 3.100 litri pe cap de vacă furajată, la C.A.P. Davideni s-a realizat o producție medie de peste 4.400 kg porumb la hectar pe întreaga suprafață cultivată, la C.A.P. Păstrăveni peste 30.000 kg cartofi la hectar, iar la C.A.P. Birgăoani peste 37.000 kg de roșii la hectar. Ținînd cont de sarcinile trasate de către partid, privind organizarea științifică a procesului de producție, se cere ca în continuare în acest nou an de învățămînt să depunem toate eforturile pentru ridicarea lui pe o treaptă calitativ superioară. Pregătirile pentru buna desfășurare a învățămîntului agrozootehnic de masă au fost făcute din timp. în toate raioanele din regiune au fost instruiți lectorii cu sarcinile ce le revin în noul an de învățămînt și s-au stabilit măsurile ce trebuie luate de către comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, căminele culturale, conducerile din C.A.P., I.A.S., S.M.T. și de către specialiști pentru asigurarea condițiilor necesare, în primul rind se cere ca in anul II și III de învățămînt de la ciclul de trei ani, să fie cuprinși toți promovații anilor I și respectiv II, iar la cercurile de aprofundare a cunoștințelor, precum și la cercurile de anul I, nou înființate, să se recruteze cel puțin 20 cursanți la fiecare cerc. La nivelul raioanelor și a unităților să existe un plan concret de școlarizare, de îndrumare și control asupra desfășurării învățămîntului agricol de masă. Pentru buna desfășurare a procesului de învățămînt este necesar să se respecte ziua din săptămînă programată în fiecare raion pentru ținerea lecțiilor la învățămîntul agricol și să se ia asemenea măsuri ca la această zi să nu fie programate alte activități în cadrul unităților sau la nivelul raioanelor. Un accent deosebit să se pună de către lectori pe pregătirea lecțiilor și expunerea lor pe înțelesul cursanților. Expunerile să fie legate de activitatea concretă din unitatea respectivă, să cuprindă noțiunile tehnice de bază, date privind realizările în producție, și să prezinte perspectiva producției agricole pe baza tehnologiei celei mai avansate. Pentru fiecare lector este o obligație de serviciu de a se pregăti in vederea ținerii lecțiilor pe bază de plan și de a respecta întocmai tematica întocmită. în fiecare C.A.P. inginerul agronom principal răspunde de buna desfășurare a învățămintului sub raportul ținerii lecțiilor și a evidenței învățămîntului din unitatea respectivă, iar sfaturile populare comunale și consiliile de conducere au obligația de a asigura baza materială și mobilizarea cursanților. Ing. D. GĂINĂ vicepreședinte al Consiliului agricol regional (Continuare în pag. a IlI-a) ANUL XXII — NR. 4.600 (6.079) MIERCURI 22 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani La altitudinea cunoașterii filozofice a realității V. Sporici doctorand în filozofie N-aș putea preciza ce mă impresionează cu deosebire la lectura documentelor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5—6 octombrie 1967: siguranța și amploarea orientării lor tehnico-științifice, de o inestimabilă valoare practică pentru dezvoltarea rapidă a economiei naționale, înălțimea teoretico-filozofică la care este antrenată reflexivitatea făuritorului contemporan de valori sociale sau demnitatea patriotică pe care ne-o cultivă ca principală dimensiune civică a conștiinței... Se constituie, în fața acestor impunătoare construcții ale gîndirii comuniste, un sentiment complex care le atribuie, pe lîngă alte trăsături, o superioară semnificație spirituală. Mi-aș îngădui să reliefez virtuțile de elevate contribuții teoretice marxist-leniniste ale documentelor plenarei, sezisabile nu numai în ținuta profund realistă, nu numai în luciditatea și antisubiectivismul lor, ci și în forța cu care explorează realitățile concrete ale țării noastre. Citind „Știința logicii" a lui Hegel, Lenin a „Caiete filozofice" reprodus în următorul citat: „Cunoașterea adevărului presupune cunoașterea obiectului liber de orice adaos al reflexiei subiective". O adevărată cunoaștere a realității, capabilă — după cum se spune în documente — să determine aplicarea în mod creator a principiilor marxism-leninismului la condițiile concrete ale țării, trebuie să pornească de la ceea ce este dar nemijlocit și să pătrundă în adîncime, la esență. Numai așa „pot fi evitate subiectivismul și arbitrariul, se poate asigura o redresare justă și eficientă a problemelor care apar în activitatea economică" („Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la perfecțiunea conducerii și planificării economiei naționale corespunzător condițiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României"). Este profund dialectică însăși ideea de a reconsidera formele și metodele de conducere și planificare a economiei naționale, în funcție de condițiile etapei actuale de dezvoltare socialistă a țării, pornind de la principiul permanent al orientării întregii activități a partidului către ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Aceasta decurge din faptul că idealurile pentru căror înfăptuire luptăm țin de a împrejurări obiective, căci adevărul este totdeauna concret: „In concepția partidului nostru, se spune în același document, formele și metodele de conducere a economiei socialiste nu constituie un scop în sine, ci trebuie să reprezinte în fiecare etapă (s.n.) pîrghii eficiente în valorificarea muncii sociale...":——— Determinate de condițiile concrete ale desfășurării reproducției socialiste și de particularitățile fiecărei țări, formele și metodele de conducere economică influențează, la rîndul lor evoluția proceselor economice, dovedindu-se astfel elemente structurale de mare importanță. Tocmai pentru aceasta, cunoașterea și ajustarea lor continuă nu este o simplă (Continuare în pag. a IH-a) Documentele Plenarei C. C. al P. C. R. din 5-6 octombrie a. c.lul DEZBATERE PROPUNERI Mircea Refec inginer șef la Trustul de extracție Moinești — In scopul înlăturării paralelismului în executarea diferitelor lucrări financiar-contabile și asigurarea unei mai bune asistențe tehnice procesului de producție, propunem ca cele 4 schele de extracție existente în prezent, precum și secțiile de transporturi, construcții și montaje și grupurile sociale aflate în subordinea trustului să se unifice într-o singură întreprindere de extracție subordonată direct unei centrale industriale de specialitate. In felul acesta s-ar realiza o conducere directă și calificată a secțiilor productive de către specialiștii și maiștrii care în prezent ocupă diferite funcții tehnico-administrative în conducerea trustului și schelelor de extracție. Unificarea celor patru schele de extracție va da posibilitatea efectuării unei mai bune aprovizionări a procesului de producție cu materialele necesare, întrucât în loc de cinci servicii de aprovizionare existente se preconizează un singur serviciu. In concluzie, rezultă că prin crearea unei singure întreprinderi se va reduce personalul tehnico-administrativ cu aproape 150 de salariați, realizîndu-se economii de circa 1.900.000 lei. Gheorghe Ardeleanu inginer șef-adjunct la Combinatul pentru industrializarea lemnului Comănești . Pentru creșterea competitivității produselor noastre pe piețele externe, consider că, este necesar ca în cadrul întreprinderilor care au de rezolvat sarcini pentru export, muncitorii care execută aceste produse să fie stimulați material prin aplicarea unui spor la salariu sau prin acordarea de premii, deoarece retriburea suplimentară în momentul de față nu este suficient de eficientă. Ar fi bine ca această cointeresare materială să fie condiționată, în primul rînd, de calitatea produselor. De asemenea, mai propun ca o parte din beneficiile realizate prin depășirea planului la export să fie destinate achiziționării de către întreprinderi a unor utilaje, agregate sau piese de schimb care condiționează bunul mers al producției. De exemplu, la G.I.L.Comănești în momentul de față ducem marea lipsă de piese de schimb pentru autostivuitoare, utilaje care au un roE important în realizarea producției și tehnologiei proiectate. Chiar așa, cum să vă explic ?! Merg la o expoziție mai puțin obișnuită. Nici un Enea iu ea, nici un Băeșu, ca să nu mai vorbim de un Brăncuși sau de un Picasso. Și cu toate acestea valorile se succed sală după sală. Nu sînt valori artistice, dar sînt atît de bine ancorate în contemporaneitate, nicit la ieșire nu poți să nu spui, merită. inginerii și tehnicienii, specialiștii din industria regiunii au răspuns cu toții ca anii chemării partidului de a face in așa tel incit economia tării să meargă in pas cu cerințele revoluției tehnico-științifice. Organizarea Științifică a producției și a muncii, acțiune de anvergură desfășurată intens cu maximă eficientă și in reșigiunea Bacău, a cîștigat teren și acum i se pot vedea roadele chiar și într-o expoziție ca aceasta a Cabinetului regional de informare tehnico-economică în care valorile se succed de-a lungul a 15 săli fără a cuprinde un Brăncuși sau un Picasso, ci doar panouri care etalează contribuția fiecărei întreprinderi din atît de variata industrie băcăuană la cele două miliarde și jumătate de lei la care este estimat plusul de producție datorat acțiunii de organizare științifică. „Letea", fabrică băcuană octogenară, a trimis la expoziție și un panou care vorbește despre modernizarea mașinii nr. 6. CUM SĂ VĂ EXPLIC...?! - retrospectivă după privirea unui panou de expoziție - S-a modernizat mașina. De acord: Dă producție mai mare. Adevărat. Și mai bună. Poarte bine. S-au creat condiții mai bune de lucru. Perfect și foarte bine venit. Dar, cum să vă explic... ?! nu-i de-ajuns să ații doar atît. Ar fi și păcat. Pictorul își așează tablourile in expoziție și noi le privim din toate unghiurile ca să gustăm farmecul tor. Extaz sau strîmbătură din nas. Și într-un caz Și in celălalt nu am fost suficient de corecți. La aprecierea cea mai apropiată de adevăr ajungem numai cînd cunoaștem bine opera artistului, etapele de dezvoltare a creației sau, in cazul panoului de sale la „Setea", cind cunoaștem istoria modernizării, sudoarea care i-au presărat etapele. Las panoul din expoziție și merg la „Letea", aici, la margine de oraș, unde se află mașina nr. 6 in mijlocul bătrînei fabrici. Este o mașină de fabricat hîrtie ca multe altele Și totuși, cine nu a văzut-o de cîțiva ani nu o mai recunoaște inchipuiți-vă ce ochi ar face privind-o cel care a montat-o in urmă cu trei decenii. Treizeci de ani nu s-a atins nimeni de ea. In sensul modernizării sau modificării ei. Au tot pornit-o oamenii, au fabricat hîrtie, au mai oprit-o de i-au strîns șuruburile, de i-au făcut unele reparații și iar i-au dat drumul, fabricînd hîrtie. Iată Insă că după atîta amar de vreme un om descoperă in subsolul clădirii un strlp fără căpătâi. Alături de el, alti cinci aveau rostul lor, susțineau suportii cilindrilor uscători. El insă nu a susținut nimic niciodată. Cită lume nu a trecut pe lingă stupul acesta. De cite ori nu a fost el văruit in treizeci de ani ! Citi specialiști nu s-au trecut cu vederea! Să fi trecut măcar o dată pe aici un arheolog.. Așadar, unul l-a văzut totuși, deși de-abia in a doua jumătate a secolului in curs, cam pe cînd fabrica își pregătea jubileul de 80 de ani și mașina pe cel de 30. Și văzindu-l nu a mai dormit nopțile lui, ba le-a mai stricat și pe ale altora tinîndu-i la taclale. Taclale, taclale, dar a ieșit ceva splendid. Portița de modernizare prin extindere lăsată cu trei decenii in urmă a dat posibilitatea montării încă unui grup Mașinii începua se să i se ceară mai mult. Cînd i s-a cerut o transparență mai bună a hîrtiei, a dat, fiindcă și oamenii au dat, i-au lungit sita, mărindu-i posibilitățile. Dar pe urmă oamenii au zis, mărim și viteza mașinii. Și au mărit-o. Dar mașina a zis și ea : „înțeleg modernizarea, oameni buni, dar făceți-o cum trebuie, mă puneți să alerg mai repede, dar uitați că nu am suprafață de uscare ?!“. înțeleaptă mașină ! Ca și vorba cu bătrînii: cine nu are să-și cumpere. Ei bine, stilpul de prisos de acum trei decenii a fost o bogăție. Pe el s-a montat noul grup. Să faci un grup nou tun ,conglomerat de ralturi mai înalte decit omul și șuruburi scapă printre degete și care ți să-l pui să meargă cu aceeași viteză, perfect sincronizat, la fel ca celelalte patru care merg de cînd eram copii. Știință precizie. E puțin spus. Nici cei mai gemeni, gemeni nu seamănă cum seamănă partea nouă mașinii cu cea veche. A Înceaput mașina să producă mai mult și mai bine. In țara întreagă și in încă 13 țări din lume se zbat clienții să pună mina pe velina de la „Letea“. E firesc. 86 la sută grad de alb (de la 75 cît era cînd stiloul cu pricina, pilonul acesta al modernizării, a fost luat în seamă), numai 50 de impurități pe metrul patrat, o netezime de 120 secunde și o transparentă demnă de invidiat. Dacă v-aș spune că în cadrul modernizării s-au montat selectifinere și centriclinere ca să fie barat drumul unor impurități, și dacă aș mai meșteșugi cîteva propozițiuni bine împănate cu termeni greu de pronunțat darămite de interes —■ nu ați pricepe ceea ce vreau să vă spun:' Vedeți, cum să vă explic ?, dacă priviți un panou în exporiție, nu-I luați ca atare, g indiți-vă că el trage o concluzie că el este chintesența a tot ceea ce are autorul mai bun. Eu am văzut acel panou și apoi oamenii și mașina care i-are generat. Dacă aș fi pictor nu mi -ar ajunge o galerie pentru tablourile inspirate Fiind cu totul altceva mă mulțumesc cu atît: îmi incint suflarea cu faptele oamenilor. STELIAN NANIANO CONVOCARE Prin decizia nr. 1160 din 18 noiembrie 1967 a Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău au fost convocați deputații Sfatului popular al regiunii Bacău în cea de-a XII-a sesiune ordinară ce va avea loc duminică 3 decembrie 1967 orele 9 la sediul Sfatului popular al regiunii Bacău, cu următoarea ordine de zi: — Raportul Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău, privind măsurile luate pentru îmbunătățirea stării de viabilitate a drumurilor din cuprinsul regiunii. — Coraportul comisiei permanente construcții și gospodărie comunală privind starea de întreținere a drumurilor din cuprinsul regiunii Bacău. EMILIA ROȘU, muncitoare fruntașă în producție din secția de depănat a Fabricii de ciorapi și tricotaje „8 Martie"- Piatra Neamț. Foto : ȘIMON POMPEI. Vizita în regiunea noastră a unui sector al C.C. al P.C. Bulgar Nikiforov Veselin, de la Institutul de economie al Academiei de științe a Bulgariei, lector al C.C. al P.C. Bulgar, a fost oaspetele regiunii Bacău. El a vizitat orașele Gheorghe Gheorghiu-Dej, Piatra Neamț și Bacău. Combinatul chimic Borzești, C.I.L.Bacău, cooperativa agricolă de producție Girov, din raionul Piatra Neamț și alte unități economice ale regiunii, precum și Expoziția regională de informare tehnico-economică din Bacău, muzee etc. în timpul vizitei, oaspetele s-a întreținut cu activiști de partid și de stat, cadre din economie și alți oameni ai muncii. Luni după-amiază, la Gasa de cultură din Bacău, în cadrul unei întilniri pe care a avut-o cu lectori ai Comitetului regional Bacău al P.G.R. și ai Comitetului orășenesc Bacău al P.C.R., cu cadre cu munci de răspundere din economie și activiști de stat, Nikiforov Veselin a ținut expunerea intitulată „Politica P. G. Bulgar de industrializare a țării și transformarea ei într-un stat cu o industrie constructoare de mașini foarte dezvoltată". IN NUMARUL DE AZI: m CARNET CULTURAL ■> SPORT m POȘTA JURIDICA m0 NOUA REMANIERE MINISTERIALA IN PERU H PIERDERI ALE AGRESORILOR IN VIETNAM Actualități cetățenești Trufandale în decembrie ninsoarea e obișnuită. Aerul rece îți sporește pofta de mîncare. Intrînd în restaurant vei avea o surpriză plăcută. Pe lingă ambianța intimă, vei găsi și nelipsita listă de bucate, pe care, surprins, vei putea citi că ți se oferă trufandale deosebit de îmbietoare : roșii, marole, ceapă verde, spanac și ridichi „de lună". Venind din serele regiunii (cum sunt cele de la Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej și de la Piatra Neamț), de la unele cooperative agricole de producție, ca cea din Nicolae Bălcescu-Roman, ori de la alți furnizori din țară, cu care organizațiile comerciale au contractat 15.000 kg de astfel de trufandale. Aceste gustoase legume vor fi delectarea noastră, a celor care servim și iarna o masă la restaurant. Avem asigurări că, chiar și în timpul iernii, în restaurantele noastre, trufandalele nu vor fi chiar o raritate. De-acum nu ne mai îngheață nasul și picioarele... Toamna aceasta s-a arătat mai binevoitoare cu cetățenii din stațiile de autobuz: pe de o parte au fost mai puține intemperii, iar pe de alta — mai multe preocupări din partea edililor pentru îmbunătățirea condițiilor de transport în comun. Gospodăria comunală se îngrijește, în continuare, de călători, în prezent se lucrează la 8 căsuțe de adăpostire contra intemperiilor iernii în Bacău și orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Materialul de construcție . Beton și sticlă. Pentru cetățenii mai curioși adăugăm că aceste căsuțe,in Bacău sînt amplasate la: Mărgineni, Gherăești, Șerbănești (la capătul liniei și la bifurcația spre strada Tecuciului), in cartierul Letea (lingă pasajul de nivel), ca și în piața Dr. Aroneanu. în curînd aceste căsuțe vor fi gata. Poezia apartamentelor noastre: mobila Un telefon de la tovarășul Aristide Ciobanu, responsabilul Magazinului de mobilă a O.C.L. Produse industriale din Bacău. — Sunt în măsură să vă comunic că am primit noutăți care cred că pot interesa pe cititorii ziarului. — Vă ascultăm. — Mai intîi merită atenție sufrageria „Liliacul", produsă de I.I.L. „Moldova" Bacău. Această garnitură de mobilă este compusă din bulel-vitrină, servantă, masă extensibilă și scaune tapisate. Este o mobilă care nu ocupă mult spațiu, fiind in același timp elegantă și avînd o linie modernă. Garnitura este foarte nimerită pentru locuințele de la blocuri. Un amănunt este furniruită cu furnir exotic. Pentru cei care doresc să-și mobileze apartamentul în întregime cu mobilă de acelaș fel, aș recomanda dormitorul și sufrageria „Dora" — produse de întreprinderea „Lemnmobilă" din Roman. ROM CACIULARU P. S.: Așteptăm astfel de informații și de la conducătorii organizațiilor comerciale. Telefonul nostru este 12392. La Expoziția regională de informare tehnico-economică. A.I SINGURII VINOVAȚI : Angrenată în grandiosul efort colectiv al desăvîrșirii construcției socialiste, societatea noastră nu-și uită îndatoririle de mare răspundere, față de soarta — nu numai materială ci și spirituală — a tinerelor generații. Acționind pe multiple planuri, colectivitatea Își educă urmașii, sădind in mințile și sunetele celor care vor forma poporul român de miine, sentimente nobile și drepte, deprinderi cinstite, ajutîndu-i să-și formeze cel mai de preț, zestrea bunul fundamentală a oricărui om: caracterul. Constituind insule izolate — angrenați în mici grupuri sau acționind individual — anumiți tineri se abat de la regulile scrise și nescrise ale comportării civilizate, ajungînd uneori să lezeze grav societatea. Sînt ei singurii "vinovați de faptele săvîrșite ? Răspunderea actelor reprobabile cărora le-au dat și le dau curs, le aparține în exclusivitate ? Să dăm cuvîntul faptelor: in cursul anului 1967 un grup de minori compus din Drăgan C., Sandu Gh., Asandu lui Ion, Palea Gheorghe, Radu Petru, Bîrsan Ion, Macovei Vasile și Stănilă Ion, toți din comuna Podoleni — Piatra Neamț au comis un număr de 8 furturi. Unele in dauna avutului obștesc. In afară de Bîrsan Ion, în vîrstă de 16 ani, care nu mergea la școală și provenea dintr-o familie dezorganizata, ai cărui părinți posedă antecedente penale, ceilalți iau parte din familii organizate, cu unul sau ambii părinți în cîmpul muncii. Faptele săvîrșite de către grupul menționat (atenție la cordonatele — nocive — pe care se structurează asemenea grupuri), puteau fi prevenite dacă părinții urmăreau activitățile zilnice ale copiilor, dacă cadrele didactice din comună își îndeplineau la nivelul cuvenit și în permanentă datoria de educatori. Cu atît mai mult cu cit, faptul că o parte din acești băieți consumă băuturi alcoolice, fumează, lipsesc de la școală — era cunoscut. Asemenea grupuri au mai fost descoperite și in orașul Roman, unde minorii Cîrmîz Ion, Coman Ion, Cîrmîz Iordache și Capmare Vasile, elevi la școala generală, au comis un număr de 9 infracțiuni în dauna avutului obștesc și personal al cetățenilor, atît în orașul Roman cît și in alte localități. Din practica noastră rezultă că inexistentei — intr-o formă sau alta — a unui climat educativ propice dezvoltării morale a copiilor în anumite familii, i se adaugă lipsurile evidente din activitatea unor factori educativi de răspundere . Autoritatea tutelară, secțiile de învățămînt, secțiile de prevederi sociale, comitetele de străzi și blocuri, din majoritatea orașelor din regiune nu acționează hotărit și la timp pentru prevenirea unor abateri sau chiar infracțiuni comise de către minori. In cursul trimestrului II al anului 1967, lucrătorii de miliție din orașul Bacău au descoperit un grup de tineri compus Lt. col. GRIGORE TRIFU șeful serviciului judiciar din C.M.R. Bacău (Continuare în pag. a 3-a)