Steagul Roşu, noiembrie 1967 (Anul 22, nr. 4582-4607)

1967-11-22 / nr. 4600

H < 4. L început de an școlar 9 in învața­­mîntul agricol de masă Sub îndrumarea organelor și or­ganizațiilor de partid, în anul de învățămint agricol de masă 1966— 1967, s-au obținut unele rezultate bune atît în ce privește organizarea cercurilor și ținerea lecțiilor, cît și în asigurarea frecvenței cursanților. Au absolvit anul III un număr de peste 3.000 de cursanți din C.A.P., iar cursurile de aprofundare a cu­noștințelor au fost frecventate de peste 6.700 cooperatori din regiunea noastră. în total la C.A.P., I.A.S. și S.M.T., în toate formele de învăță­­mînt, au frecventat anul trecut a­­ceste forme de ridicare a cunoștin­țelor agrozootehnice peste 25.000 cursanți. Pentru munca desfășurată și re­zultatele bune obținute, un număr însemnat de lectori — ingineri agro­nomi, medici veterinari, tehnicieni, profesori și învățători — au fost e­­vidențiați și premiați, iar 6 lectori au fost trimiși în excursii de studii în străinătate. Trebuie subliniat că la producțiile mari obținute în acest an, o contri­buție însemnată au adus-o și cursanții de la învățămîntul agricol de masă, care au aplicat cu perseve­rență în producție cunoștințele în­vățate. De exemplu, la C.A.P. Mol­dovenii din raionul Roman pe o su­prafață de 200 hectare floarea-soa­­relui s-au obținut 2.230 kg la hec­tar, iar la lapte 3.100 litri pe cap de vacă furajată, la C.A.P. Davideni s-a realizat o producție medie de peste 4.400 kg porumb la hectar pe întreaga suprafață cultivată, la C.A.P. Păstrăveni peste 30.000 kg cartofi la hectar, iar la C.A.P. Bir­­găoani peste 37.000 kg de roșii la hectar. Ținînd cont de sarcinile trasate de către partid, privind organizarea științifică a procesului de produc­ție, se cere ca în continuare în a­­cest nou an de învățămînt să depu­nem toate eforturile pentru ridica­­rea lui pe o treaptă calitativ superi­oară. Pregătirile pentru buna desfă­șurare a învățămîntului agrozooteh­nic de masă au fost făcute din timp. în toate raioanele din regiune au fost instruiți lectorii cu sarcinile ce le revin în noul an de învățămînt și s-au stabilit măsurile ce trebuie lua­te de către comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, cămi­nele culturale, conducerile din C.A.P., I.A.S., S.M.T. și de către spe­cialiști pentru asigurarea condițiilor necesare, în primul rind se cere ca in anul II și III de învățămînt de la ciclul de trei ani, să fie cuprinși toți pro­movații anilor I și respectiv II, iar la cercurile de aprofundare a cu­noștințelor, precum și la cercurile de anul I, nou înființate, să se re­cruteze cel puțin 20 cursanți la fie­care cerc. La nivelul raioanelor și a unităților să existe un plan concret de școlarizare, de îndrumare și con­trol asupra desfășurării învățămîn­­tului agricol de masă. Pentru buna desfășurare a proce­sului de învățămînt este necesar să se respecte ziua din săptămînă pro­gramată în fiecare raion pentru ține­rea lecțiilor la învățămîntul agricol și să se ia asemenea măsuri ca la această zi să nu fie programate alte activități în cadrul unităților sau la nivelul raioanelor. Un accent deosebit să se pună de către lectori pe pregătirea lecțiilor și expunerea lor pe înțelesul cursanților. Expunerile să fie legate de activitatea concretă din unitatea respectivă, să cuprindă noțiunile tehnice de bază, date privind reali­zările în producție, și să prezinte perspectiva producției agricole pe baza tehnologiei celei mai avansate. Pentru fiecare lector este o obli­gație de serviciu de a se pregăti in vederea ținerii lecțiilor pe bază de plan și de a respecta întocmai tema­tica întocmită. în fiecare C.A.P. in­ginerul agronom principal răspunde de buna desfășurare a învățămintu­­lu­i sub raportul ținerii lecțiilor și a evidenței învățămîntului din unita­tea respectivă, iar sfaturile populare comunale și consiliile de conducere au obligația de a asigura baza mate­rială și mobilizarea cursanților. Ing. D. GĂINĂ vicepreședinte al Consiliului agricol regional (Continuare în pag. a IlI-a) ANUL XXII — NR. 4.600 (6.079) MIERCURI 22 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani La altitudinea cunoașterii filozofice a realității V. Sporici doctorand în filozofie N-aș putea preciza ce mă im­presionează cu deosebire la lec­tura documentelor Plenarei Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român din 5—6 octombrie 1967: siguranța și amploarea orientării lor tehni­­co-științifice, de o inestimabilă valoare practică pentru dezvol­tarea rapidă a economiei națio­nale, înălțimea teoretico-filozo­­fică la care este antrenată re­flexivitatea făuritorului contem­poran de valori­­ sociale sau demnitatea patriotică pe care ne-o cultivă ca principală di­mensiune civică a conștiinței... Se constituie, în fața acestor impunătoare construcții ale gîn­­dirii comuniste, un sentiment complex care le atribuie, pe lîngă alte trăsături, o superioa­ră semnificație spirituală. Mi-aș îngădui să reliefez virtu­țile de elevate contribuții teo­retice marxist-leniniste ale do­cumentelor plenarei, sezisabile nu numai în ținuta profund rea­listă, nu numai în luciditatea și antisubiectivismul lor, ci și în forța cu care explorează rea­litățile concrete ale țării noas­tre. Citind „Știința logicii" a lui Hegel, Lenin a „Caiete filozofice" reprodus­ în următorul citat: „Cunoașterea adevărului presupune cunoașterea obiec­tului liber de orice adaos al re­flexiei subiective". O adevăra­tă cunoaștere a realității, capa­bilă — după cum se spune în documente — să determine a­­plicarea în mod creator a prin­cipiilor marxism-leninismului la condițiile concrete ale țării, tre­buie să pornească de la ceea ce este dar nemijlocit și să pă­trundă în adîncime, la esență. Numai așa „pot fi evitate su­biectivismul și arbitrariul, se poate asigura o redresare justă și eficientă a problemelor care apar în activitatea economică" („Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la perfecțiunea condu­cerii și planificării economiei naționale corespunzător condi­țiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României"). Este profund dialectică însăși ideea de a reconsidera formele și me­todele de conducere și planifi­care a economiei naționale, în funcție de condițiile etapei ac­tuale de dezvoltare socialistă a țării, pornind de la principiul permanent al orientării întregii activități a partidului către ri­dicarea bunăstării celor­ ce muncesc. Aceasta decurge din faptul că idealurile pentru căror înfăptuire luptăm țin de a împrejurări obiective, căci a­­devărul este totdeauna concret: „In concepția partidului nos­tru, se spune în același docu­ment, formele și metodele de conducere a economiei socia­liste nu constituie un scop în sine, ci trebuie să reprezinte în fiecare etapă (s.n.) pîrghii e­­ficiente în valorificarea muncii sociale...":—­—— Determinate de condițiile concrete ale desfășurării re­producției socialiste și de parti­cularitățile fiecărei țări, for­mele și metodele de conducere economică influențează, la rîn­­dul lor evoluția proceselor e­­conomice, dovedindu-se astfel elemente structurale de mare importanță. Tocmai pentru a­­ceasta, cunoașterea și ajustarea lor continuă nu este o simplă (Continuare în pag. a IH-a) Documentele Plenarei C. C. al P. C. R. din 5-6 octombrie a. c.lu­l DEZBATERE PROPUNERI Mircea Refec inginer șef la Trustul de extracție Moinești — In scopul înlăturării paralelismului în executarea diferitelor lucrări financiar-contabile și asigurarea unei mai bune asistențe tehnice procesului de producție, propunem ca cele 4 schele de extracție existente în prezent, precum și secțiile de transporturi, construcții și mon­taje și grupurile sociale aflate în subordinea trustului să se unifice într-o singură întreprindere de extracție subordonată direct unei centrale industriale de specialitate. In felul acesta s-ar realiza o conducere directă și calificată a secțiilor productive de către spe­cialiștii și maiștrii care în prezent ocupă diferite funcții tehnico-adminis­­trative în conducerea trustului și schelelor de extracție. Unificarea celor patru schele de extracție va da posibilitatea efectuă­rii unei mai bune aprovizionări a procesului de producție cu materialele necesare, întrucât în loc de cinci servicii de aprovizionare existente se preconizează un singur serviciu. In concluzie, rezultă că prin crearea u­­nei singure întreprinderi se va reduce personalul tehnico-administrativ cu aproape 150 de salariați, realizîndu-se economii de circa 1.900.000 lei. Gheorghe Ardeleanu inginer șef-adjunct la Combinatul pentru industrializarea lemnului Comănești . Pentru creșterea competitivității produselor noastre pe piețele externe, consider că, este necesar ca în cadrul întreprinderilor care au de rezolvat sarcini pentru export, muncitorii care exe­cută aceste produse să fie stimulați material prin aplicarea unui spor la salariu sau prin acordarea de premii, deoarece retribu­rea suplimentară în momentul de față nu este suficient de eficientă. Ar fi bine ca această cointeresare materială să fie condiționată, în primul rînd, de ca­litatea produselor. De asemenea, mai propun ca o parte din beneficiile realizate prin depășirea planului la export să fie destinate achiziționării de către întreprinderi a unor utilaje, agregate sau piese de schimb care condiționează bunul mers al producției. De exem­plu, la G.I.L.­Comănești în momentul de față ducem mare­a lipsă de piese de schimb pentru autostivuitoare, utilaje care au un roE important în realiza­rea producției și tehnologiei proiectate. Chiar așa, cum să vă ex­plic ?! Merg la o expoziție mai puțin obișnuită. Nici un Enea iu ea, nici un Băeșu, ca să nu mai vorbim de un Brăncuși sau de un Picasso. Și cu toate a­­cestea valorile se succed sală după sală. Nu sînt valori ar­tistice, dar sînt atît de bine an­corate în contemporaneitate, nicit la ieșire nu poți să nu spui, merită. inginerii și tehnicienii, spe­cialiștii din industria regiunii au răspuns cu toții ca anii che­mării partidului de a face in așa tel incit economia tării să meargă in pas cu cerințele re­voluției tehnico-științifice. Or­ganizarea Științifică a produc­ției și a muncii, acțiune de an­vergură desfășurată intens cu maximă eficientă și in re­și­giunea Bacău, a cîștigat teren și acum i se pot vedea roadele chiar și într-o expoziție ca a­­ceasta a Cabinetului regional de informare tehnico-economi­­că în care valorile se succed de-a lungul a 15 săli fără a cu­prinde un Brăncuși sau un Picasso, ci doar panouri care etalează contribuția fiecărei în­treprinderi din atît de variata industrie băcăuană la cele două miliarde și jumătate de lei la care este estimat plusul de pro­ducție datorat acțiunii de orga­nizare științifică. „Letea", fabrică băcuană oc­togenară, a trimis la expoziție și un panou care vorbește des­pre modernizarea mașinii nr. 6. CUM SĂ VĂ EXPLIC...?! - retrospectivă după privirea unui panou de expoziție - S-a modernizat mașina. De a­­cord: Dă producție mai mare. Adevărat. Și mai bună. Poarte bine. S-au creat condiții mai bune de lucru. Perfect și foar­te bine venit. Dar, cum să vă explic... ?! nu-i de-ajuns să ații doar atît. Ar fi și păcat. Picto­rul își așează tablourile in ex­poziție și noi le privim din toate unghiurile ca să gustăm farmecul tor. Extaz sau strîm­­bătură din nas. Și într-un caz Și in celălalt nu am fost sufi­cient de corecți. La aprecierea cea mai apropiată de adevăr a­­jungem numai cînd cunoaștem bine opera artistului, etapele de dezvoltare a creației sau, in cazul panoului de sale la „Setea", cind cunoaștem isto­ria modernizării, sudoarea care i-au presărat etapele. Las pa­noul din expoziție și merg la „Letea", aici, la margine de o­­raș, unde se află mașina nr. 6 in mijlocul bătrînei fabrici. Este o mașină de fabricat hîr­­tie ca multe altele Și totuși, cine nu a văzut-o de cîțiva ani nu o mai recunoaște inchi­­puiți-vă ce ochi ar face pri­vind-o cel care a montat-o in urmă cu trei decenii. Treizeci de ani nu s-a atins nimeni de ea. In sensul modernizării sau modificării ei. Au tot pornit-o oamenii, au fabri­cat hîrtie, au mai oprit-o de i-au strîns șuruburile, de i-au făcut unele reparații și iar i-au dat drumul, fabri­­cînd hîrtie. Iată Insă că după atîta amar de vreme un om descoperă in subsolul clădirii un strlp fără căpătâi. Alături de el, alti cinci aveau rostul lor, susțineau suportii cilindrilor uscători. El insă nu a susținut nimic niciodată. Cită lume nu a trecut pe lingă stu­pul acesta. De cite ori nu a fost el văruit in treizeci de ani ! Citi specia­liști nu s-au trecut cu vederea! Să fi trecut măcar o dată pe aici un arheolog.. Așadar, unul l-a văzut totuși, deși de-abia in a doua jumătate a secolului in curs, cam pe cînd fabrica își pregătea jubileul de 80 de ani și mașina pe cel de 30. Și vă­­zindu-l nu a mai dormit nop­țile lui, ba le-a mai stricat și pe ale altora tinîndu-i la tacla­le. Taclale, taclale, dar a ieșit ceva splendid. Portița de mo­dernizare prin extindere lăsa­tă cu trei decenii in urmă a dat posibilitatea montării încă unui grup Mașinii începu­a se să i se ceară mai mult. Cînd i s-a cerut o transparență mai bună a hîrtiei, a dat, fiindcă și oamenii au dat, i-au lungit si­ta, mărindu-i posibilitățile. Dar pe urmă oamenii au zis, mă­rim și viteza mașinii. Și au mă­rit-o. Dar mașina a zis și ea : „înțeleg modernizarea, oameni buni, dar făceți-o cum trebuie­, mă puneți să alerg mai repede, dar uitați că nu am suprafață de uscare ?!“. înțeleaptă mași­nă ! Ca și vorba cu bătrînii: cine nu are să-și cumpere. Ei bine, stilpul de prisos de acum trei decenii a fost o bogăție. Pe el s-a montat noul grup. Să faci un grup nou tun ,conglo­merat de ralturi mai înalte de­cit omul și șuruburi scapă printre degete­ și care­ ți să-l pui să meargă cu aceeași vite­ză, perfect sincronizat, la fel ca celelalte patru care merg de cînd eram copii. Știință preci­zie. E puțin spus. Nici cei mai gemeni, gemeni nu seamănă cum seamănă partea nouă mașinii cu cea veche. A Înce­a­put mașina să producă mai mult și mai bine. In țara în­treagă și in încă 13 țări din lume se zbat clienții să pună mina pe velina de la „Letea“. E firesc. 86 la sută grad de alb (de la 75 cît era cînd stiloul cu pricina, pilonul acesta al mo­dernizării, a fost luat în seamă), numai 50 de impurități pe me­trul patrat, o netezime de 120 secunde și o transparentă dem­nă de invidiat. Dacă v-aș spu­ne că în cadrul modernizării s-au montat selectifinere și cen­­triclinere ca să fie barat dru­mul unor impurități, și dacă aș mai meșteșugi cîteva propozi­­țiuni bine împănate cu termeni greu de pronunțat darămite de interes —■ nu ați pricepe ceea ce vreau să vă spun:' Vedeți, cum să vă explic ?, dacă priviți un panou în­ expor­­­iț­ie, nu-I luați ca atare, g in­diț­i-vă că el trage o concluzie că el este chintesența a tot ceea ce are autorul mai bun. Eu am văzut acel panou și a­poi oamenii și mașina care i-are generat. Dacă aș fi pictor nu mi -ar ajunge o galerie pentru tablourile inspirate Fiind cu totul altceva mă mulțumesc cu atît: îmi incint suflarea cu fap­tele oamenilor. STELIAN NANIANO CONVOCARE Prin decizia nr. 1160 din 18 noiembrie 1967 a Comi­tetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău au fost convocați deputații Sfatului popular al regiunii Bacău în cea de-a XII-a sesiune ordinară ce va avea loc dumi­nică 3 decembrie 1967 orele 9 la sediul Sfatului popular al regiunii Bacău, cu următoarea ordine de zi: — Raportul Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău, privind măsurile luate pentru îmbună­tățirea stării de viabilitate a drumurilor din cuprinsul re­giunii. — Coraportul comisiei permanente construcții și gos­podărie comunală privind starea de întreținere a drumu­rilor din cuprinsul regiunii Bacău. EMILIA ROȘU, muncitoare fruntașă în producție din secția de depănat a Fabricii de ciorapi și tricotaje „8 Martie"- Piatra Neamț. Foto : ȘIMON POMPEI. Vizita în regiunea noastră a unui sector al C.C. al P.C. Bulgar Nikiforov Veselin, de la Institutul de economie al Academiei de știin­țe a Bulgariei, lector al C.C. al P.C. Bulgar, a fost oaspetele regiunii Ba­cău. El a vizitat orașele Gheorghe Gheorghiu-Dej, Piatra Neamț și Ba­cău. Combinatul chimic Borzești, C.I.L.­Bacău, cooperativa agricolă de producție Girov, din raionul Piatra Neamț și alte unități economice ale regiunii, precum și Expoziția regio­nală de informare tehnico-economi­­că din Bacău, muzee etc. în timpul vizitei, oaspetele s-a întreținut cu activiști de partid și de stat, cadre din economie și alți oameni ai mun­cii. Luni după-amiază, la Gasa de cul­tură din Bacău, în cadrul unei întil­­niri pe care a avut-o cu lectori ai Comitetului regional Bacău al P.G.R. și ai Comitetului orășenesc Bacău al P.C.R., cu cadre cu munci de răspun­dere din economie și activiști de stat, Nikiforov Veselin a ținut ex­punerea intitulată „Politica P. G. Bulgar de industrializare a țării și transformarea ei într-un stat cu o indus­trie­­ constructoare de mașini foarte dezvoltată". IN NUMARUL DE AZI: m CARNET CULTURAL ■> SPORT m POȘTA JURIDICA m0 NOUA REMANIERE MINISTERI­ALA IN PERU H PIERDERI ALE AGRESORILOR IN VIETNAM Actualități cetățenești Trufandale în decembrie ninsoarea e obiș­nuită. Aerul rece îți sporește pofta de mîncare. Intrînd în restaurant vei avea o surpriză plăcută. Pe lingă ambianța intimă, vei găsi și nelipsita listă de bucate, pe care, surprins, vei putea citi că ți se ofe­ră trufandale deosebit de îmbietoa­re : roșii, marole, ceapă verde, spanac și ridichi „de lună". Venind din serele regiunii (cum sunt cele de la Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej și de la Piatra Neamț), de la unele cooperative agricole de pro­ducție, ca cea din Nicolae Bălces­­cu-Roman, ori de la alți furnizori din țară, cu care organizațiile co­merciale au contractat 15.000 kg de astfel de trufandale. Aceste gustoa­se legume vor fi delectarea noastră, a celor care servim și iarna o masă la restaurant. Avem asigurări că, chiar și în timpul iernii, în res­taurantele noastre, trufandalele nu vor fi chiar o raritate. De-acum nu ne mai îngheață nasul și picioarele... Toamna aceasta s-a arătat mai binevoitoare cu cetățenii din stați­ile de autobuz: pe de o parte au fost mai puține intemperii, iar pe de alta — mai multe preocupări din partea edililor pentru îmbună­tățirea condițiilor de transport în comun. Gospodăria comunală se îngrijește, în continuare, de călă­tori, în prezent se lucrează la 8 căsuțe de adăpostire contra intem­periilor iernii în Bacău și orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Materia­lul de construcție . Beton și sticlă. Pentru cetățenii mai curioși adău­găm că aceste căsuțe,­in Bacău sînt amplasate la: Mărgineni, Gheră­­ești, Șerbănești (la capătul liniei și la bifurcația spre strada Tecuciu­lui), in cartierul Letea (lingă pasa­jul de nivel), ca și în piața Dr. A­­roneanu. în curînd aceste căsuțe vor fi gata. Poezia apartamentelor noastre: mobila Un telefon de la tovarășul Aris­tide Ciobanu, responsabilul Magazi­nului de mobilă a O.C.L. Produse industriale din Bacău. — Sunt în măsură să vă comunic că am primit noutăți care cred că pot interesa pe cititorii ziarului. — Vă ascultăm. — Mai intîi merită atenție sufra­geria „Liliacul", produsă de I.I.L. „Moldova" Bacău. Această garnitu­ră de mobilă este compusă din bu­­lel-vitrină, servantă, masă extensi­bilă și scaune tapisate. Este o mo­bilă care nu ocupă mult spațiu, fi­ind in același timp elegantă și a­­vînd o linie modernă. Garnitura este foarte nimerită pentru locuin­țele de la blocuri. Un amănunt­ este furniruită cu furnir exotic. Pentru cei care doresc să-și mobi­leze apartamentul în întregime cu mobilă de acelaș fel, aș recomanda dormitorul și sufrageria „Dora" — produse de întreprinderea „Lemn­­mobilă" din Roman. ROM­ CACIULARU P. S.: Așteptăm astfel de infor­mații și de la conducătorii organi­zațiilor comerciale. Telefonul nos­tru este 1­23­92. La Expoziția regio­nală de informare tehnico-economică. A.I SINGURII VINOVAȚI : Angrenată în grandiosul e­­fort colectiv al desăvîrșirii construcției socialiste, societa­tea noastră nu-și uită îndato­ririle de mare răspundere, fa­ță de soarta — nu numai ma­terială ci și spirituală — a ti­nerelor generații. Acționind pe multiple planuri, colectivitatea Își educă urmașii, sădind in mințile și sun­etele celor care vor forma poporul român de miine, sentimente nobile și drepte, deprinderi cinstite, a­­jutîndu-i să-și formeze cel mai de preț, zestrea bunul fun­damentală a oricărui om: ca­racterul. Constituind insule izolate — angrenați în mici grupuri sau acționind­­ individual — anumiți tineri se abat de la regulile scri­se și nescrise ale comportării civilizate, ajungînd uneori să lezeze grav societatea. Sînt ei singurii "vinovați de faptele săvîrșite ? Răspunderea actelor reprobabile cărora le­-au dat și­ le dau curs,­­ le aparține în exclusivitate ? Să dăm cuvîntul­ faptelor: in cur­sul anului 1967­ un grup­­ de minori compus din Drăgan C., Sandu Gh., Asandu lui Ion, Palea Gheorghe, Radu Petru, Bîrsan Ion, Macovei Vasile și Stănilă Ion, toți din comuna Podoleni — Piatra Neamț au­ comis un număr­ de 8 furturi. Unele in dauna avutului ob­ștesc. In afară de Bîrsan Ion, în vîrstă de 16 ani, care nu mergea la școală și provenea dintr-o familie dezorganizata, ai cărui părinți posedă antece­dente penale, ceilalți iau parte din familii organizate, cu unul sau ambii părinți în cîmpul muncii. Faptele săvîrșite de că­­­tre grupul menționat (atenție la cordonatele — nocive — pe care se structurează asemenea grupuri), puteau fi prevenite dacă părinții urmăreau activi­tățile zilnice ale copiilor, da­că cadrele didactice din comu­nă își îndeplineau la nivelul cuvenit și în permanentă dato­ria de educatori. Cu atît mai mult cu cit, faptul că o parte din acești băieți consumă bău­turi alcoolice, fumează, lipsesc de la școală — era cunoscut. Asemenea grupuri au mai fost descoperite și in orașul Roman, unde minorii Cîrmîz Ion, Coman Ion, Cîrmîz Iordache și Capmare Vasile, elevi la școala generală, au comis un număr de 9 infracțiuni în da­una avutului obștesc și perso­nal al cetățenilor, atît în orașul Roman cît și in alte localități. Din practica noastră rezultă că inexistentei — intr-o formă sau alta — a unui climat edu­cativ propice dezvoltării mora­le a copiilor în anumite fami­lii, i se adaugă lipsurile evi­dente din activitatea unor fac­tori educativi de răspundere . Autoritatea tutelară, secțiile de învățămînt, secțiile de pre­vederi sociale, comitetele de străzi și blocuri, din majorita­tea orașelor din regiune nu ac­ționează hotărit și la timp pen­tru prevenirea unor abateri sau chiar infracțiuni comise de către minori. In cursul trimestrului II al anului 1967, lucrătorii de mili­ție din orașul Bacău au desco­perit un grup de tineri compus Lt. col. GRIGORE TRIFU șeful serviciului judiciar din C.M.R. Bacău (Continuare în pag. a 3-a)

Next