Steagul Roşu, august 1968 (Anul 23, nr. 4815-4841)

1968-08-02 / nr. 4816

2 Scrisori de vacanță O călătorie fructuoasă Liceul industrial din Bacău a or­ganizat recent o interesantă ex­cursie pe itinerariul: Bacău, Sucea­va, Cluj, Sibiu, Rm. Vîlcea, Pitești, București, Ploiești, Brașov, Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ex­cursia a durat 8 zile, timp in care cei 42 elevi au fost însoțiți de to­varășa profesoară Elena Cotoi. Primul popas l-am făcut in Boto­șani — veche așezare moldove­nească cunoscută din documente autohtone și străine, punct comer­cial important care, cîndva, lega Marea Baltică de Marea Neagră. Aici, am văzut casa memorială a savantului Nicolae Iorga, militant pentru progresul spiritual și cultu­ral al poporului român, liceul care poartă numele marelui cărturar A.T. Laurian. Casa memorială a lui Mi­­hai Eminescu, de la Ipotești, Sucea­­va-veche cetate de scaun a Mol­dovei. N-am părăsit Suceava fără a trece pe la celebrele ctitorii de odi­nioară Bogdana, Putna, Humor, Vo­­roneț și mănăstirea-cetate — Suce­­vița. Aici, am aflat că in ultima vreme a crescut mult numărul vizi­tatorilor din țară și de peste hotare, atrași de frumusețea și originalita­tea picturilor interioare și exterioa­re. Atrag atenția îndeosebi tablou­rile exterioare în care sunt zugrăvite figurile marilor filozofi antici: Pi­­tagora, Socrate, Platon și Aristotel. O plăcută impresie ne-a făcut trecerea Carpaților Răsărite­ni prin pasul Tihuța unde se găsește moli­dul „policandru“ de peste 120 de ani, monument unic al naturii. La Bistrița am admirat catedrala al cărei turn are circa 70 m înălțime. In apropierea municipiului Dej am văzut dealul Bobîlna, de unde a por­nit în 1437 răscoala iobagilor îm­potriva nobilimii. Imaginea de ansamblu a munici­piului Cluj ne-a prilejuit-o vizita pe dealul Cetățuia. Apoi popas în Gră­dina Botanică în care am văzut ar­bori și plante de pe toate continen­tele globului. In drum spre Alba lulia ne-am abătut pe la Turda și Aiud. La Alba lulia, am vizitat vechea cetate de scaun și temnița în care a stat închis Horia — unul din cei trei conducători ai răscoalei din 1784. A urmat apoi vizitarea municipiului Sibiu, unde, din turnul catedralei, am văzut panorama vechii cetăți Sibiu, la periferia căreia se ridică semeț siluetele noilor blocuri. Deosebit de plăcut a fost traseul de la Turnu Roșu la Rm. Vîlcea, pe frumoasa Vale a Oltului, unde am văzut mănăstirea Cozia — cti­torie a domnitorului Mircea cel Bă­­trîn, stațiunile balneoclimaterice Căciulata și Călimănești. La Pitești am văzut rezervația de zimbri in parcul Trivale. Următorul popas l-am făcut în Capitala patriei unde am Mar'éáf Schu­tch, MUi&il"'de vizitat Artă, Muzeul de istorie a Partidului Co­munist, a mișcării revoluționare și democratice din România, Grădina Zoologică, parcuri, baze sportive ,elfi." Bufărsia a continuat pe Valea Prahovei. La Sinaia s-a vizitat Cas­telul Peleș, am urcat pe muntele Piscul Cîinelui. Drumul spre Brașov ne-a oferit imagini de neuitat. Punc­te de mare atracție au fost Biserica Neagră și Poiana Brașov, în toate orașele vizitate privirile ne-au fost atrase de cartiere întregi de con­strucții noi, în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej abia ne-am putut forma o idee completă despre ceea ce înseamnă un oraș întreg înălțat numai în­ câțiva ani. Excursia pe care noi am făcut-o a constituit un bun prilej de a cu­noaște frumusețile patriei noastre, de a ne îmbogăți cunoștințele și în același timp ea constituie un imbold pentru a depune eforturi susținute în însușirea cunoștințelor ce ni se predau în liceu spre a deveni cadre de nădejde, buni constructori ai pa­triei noastre dragi. Constantin CHIRILOAIE elev la Liceul Industrial Bacău IN EDITURA TEHNICA RADIORELEE de BENGULESCU ). Cartea conține problemele de bază ale radioreleelor (noțiuni generale, caracteristicile semnalelor, multiplexa­rea căilor și transmisiunea semnalelor pe liniile de radioreleu, inclusiv pro­pagarea undelor decimetrice și cen­­timetrice, alegerea traseelor liniilor de radioreleu, calculul unor elemente ale liniilor de radioreleu etc.). Se prezintă aparatura de emisie și de recepție a liniei radioreleu, pre­cum și instalațiile auxiliare. Se arată principalele tipuri de echi­pament de radioreleu și se dau indi­cații asupra măsurătorilor pe liniile radioreleu. \ STEAGUL ROȘU NOTĂ »Filmul rulează și la grădină" Nu mai sunt bilete. Dezamăgire ? Nu ! Afișul care anunța spectacolul cinematografic de la sala „Muncito­rul" (Bacău) făcea o promisiune ce­lor rămași fără bilete: „în caz de vreme favorabilă ,filmul rulează și la grădina de vară „Cinemascop". Nu de mult alergam și eu într-­un suflet, cu speranța trează, spre a­­ceastă grădină de vară. Filmul se anu­nța palpitant, plin de groază și mister. Scot un bilet, îmi consult ceasul. E ora 20,30. Filmul urma să înceapă dintr-o clipă în alta, îmi­­ caut­ un loc_.șL.„ Și aproape toate băncile din fun­dul grădinii sîn­t schilodite ca niște, învinși dintr-un film cu cow-boy. Băncile fiind de aceeași înălțime cum întotdeauna este cinemato­graf în fața celor mici de statură se așează cineva înalt, spectatorii le-au ridicat pe cărămizi. Ora 21,00. Filmul începe, la Sfîr­șit. Vreau să urmăresc imaginile de pe ecran, să înțeleg acțiunea, dar e imposibil. Alți spectatori conti­nuă să intre în grădină, își caută locuri, se strigă între ei: „Costică, unde ești ? Ia vezi, nu mai e și pentru mine vre-un loc pe-acolo?". Deodată, bufi Una din băncile ur­cate pe cărămizi a cedat. Țipete de spaimă amestecate cu rîsete. „Liniș­te, liniște ! — imploră cineva. „Nu vedeți, moare eroina?". „Nu, nu vedem!" — i se răspunde. Peste cîteva minute o altă bufnitură ne îngrozește de-a binelea. Un puști, închipuindu-se pesemne cascador s-a azvîrlit dintr-unul din castanii care mărginesc grădina de vară drept în brațele unei vînzătoare de se­mințe. Renunț la a mai viziona specta­colul. Dezamăgit părăsesc grădina. Și cu­ de mult doream să văd fil­mul I Horia GANE Gimnastică artistică pe măsura vîrstei Iar. Noi descoperiri arheologice La Piatra Neamț s-au redeschis cele două șantiere arheologice din cartierul Dărmă­­nești și de la Bîtca Doamnei. Arheologii scot la iveală noi do­vezi materiale cu pri­vire la prezența daci­lor liberi, în zona Sub­­carpaților răsăriteni, încă din primele seco­le ale erei noastre, precum și mărturii re­feritoare la organiza­rea socială a primului stat feudal din Moldo­va. Astfel, la Dărmănești au fost descoperite nu­meroase vetre, amfore și fibule din fier și bronz. Interpretarea materialului arheologic arată că cultura tribu­rilor carpice libere, ce locuiau pe aceste me­leaguri, era influențată de cea romană. Tot aici au fost gă­site vase din ceramică și monede datind din timpul domnitorilor Petre Mușat și Alexan­dru cel Bun. La Bîtca Doamnei — locul unde a fost des­coperită singura cetate dacică din Moldova, care prezintă toate ca­racteristicile construc­țiilor similare din Tran­silvania — săpăturile au scos la iveală vesti­giile unei fortificații feudale din secolul al XIH-lea, suprapuse peste zidurile vechii cetăți dacice. Responsabilitatea familiei în orientarea vacanței copiilor (Urmare din pag. I-a) (orientare, nu impunere). In așa fel incit școala să-i primească din nou odihniți, tonificați, cu un evident plus instructiv în personalitate, să se vadă pregnant un salt calitativ față de anul precedent. Aceasta presupune ca părinții să fie pă­trunși de restul misiunii lor în a contribui la acest salt. Pentru a lucra eficient căr un ma­terial trebuie să-i cunoști calități­le, în mod analog pentru ca acțiu­nea părinților să aibă adeziunea copiilor, să fie eficientă, ei trebuie să-i cunoască atît prin prisma par­ticularităților vîrstei cit și specificul individualității lor. prin Ce mare ajutor pe această linie ar fi discuțiile cu cadrele didactice care prin pregătirea și experiența lor psihopedagogică pot să dea pre­țioase date care să permită o mai bună cunoaștere a copilului de că­tre părinți. Mai mult, aceste dis­cuții ar putea să genereze și su­gestii pentru activitățile cele mai adecvate în perspectiva timpului de vacanță. Profesorul diriginte, profesorii de psihologie, de educa­ție fizică, ar putea da un sprijin prețios în acest sens. Programul de vacanță să aibă, e­­vident, un sens recreativ cu pre­ponderență de somn, ci și jocuri de mișcare, excursii, vizite la muzee, audiții muzicale, lecturi atractive etc. Cunoscîndu-se diversitatea ca­lificărilor­­ locatarilor din blocuri, credem că s-ar putea organiza ade­vărate comitete de părinți pe bloc care să-și manifeste o adevărată ex­pansiune a spiritului pedagogic a­­supra activității copiilor in vacanță, în felul acesta s-ar crea un for care cu mult spirit comprehensiv va fi preocupat de a-i învăța pe copii noi jocuri, de a-i antrena la mici excursii în împrejurimi, vizionări de filme, vizite etc. De asemenea, de o mare valoare este și consilierea copiilor asupra literaturii adecvate vîrstei. Am în­­tîlnit părinți care căutau să-i înde­părteze pe copii total de la cârti pe motiv că au timp suficient pen­tru aceasta în timpul anului școlar. Acțiune complet greșită. Ei nu-și dau seama de orizonturile noi ce le deschide literatura, de rolul ei în îmbogățirea vocabularului, de per­fecționarea gîndirii, de creșterea potentelor imaginative etc. Princi­palul constă în a ține cont de re­comandările școlii asupra literaturii solicitate în anul următor de studii, de a le indica cele mai bune lucră­ri din literatura română și univer­sală accesibile lor, în așa fel ca im­periul literaturii să-i primească în­că de la primul pași în cele mai pitorești zone, adevărate oaze de plăcere pentru intelect, ele semni­­ficînd totodată și o promisiune pen­tru alte țărmuri, pentru alte zări care le deschide veșnic o bună lite­ratură. îndemnurile noastre de a canali­za orele de vacanță ale copiilor spre jocuri, excursii, vizite, lecturi, nu au o valoare exclusivă, ci din contra presupunem și posibilitățile de ajutor în gospodărie. Cum ar fi: mici cumpărături, ajutor al părinți­lor la diverse treburi casnice (a dus apă, îngrijirea grădinii, a spațiului locuibil etc.), dar, bineînțeles, acest ajutor nu trebuie să aibă preponde­rență în programul zilei. Numai în măsura în care părinții vor acțona pe baza cunoașterii spe­cificului copiilor lor, într-un spirit comprehensiv, de încredere, în­ mă­sura în care ei vor izbuti să-și cape­te calitatea unor adevărați consi­lieri (nu dictatori ai copiilor) în ceea ce-i specific acțiunilor vîrstei. In măsura în care vor izbuti să cu­prindă în sfera lor de vizibilitate și influență activitatea copiilor, dîn­­du­-i o fundamentare psihopedagogi­că, numai în această măsură părin­ții își vor manifesta întreaga res­ponsabilitate în orientarea vacan­ței copiilor. FRANÇOISE DOR­LE­AC La 26 iunie 1967 un accident de automobil punea capăt vieții tine­rei și talentatei actrițe Franțoise Dorleac. Născută într-o familie de actori în anul 1942, a urmat alături de sora ei, Catherine Deneuve, cursurile lic­eului „La Fontaine“. După absol­vire a luat lecții de dans, muzică și come­die. La 19 ani era ma­nechinul casei Guy Ram­­baldi. După un rolișor în „Se închid porțile", Simone Berm­an îi în­credințează rolul titular din piesa „Gigi", începe apoi cariera cinemato­grafică (la 25 de ani, 18 filme, din care în zece deținea rolurile princi­pale). „Omul din Rio" unde Franțoise Dorleac juca alături de Jean Paul Belmondo în regia lui Philippe de Broca, des­chidea un nou capitol în cinematografia fran­ceză modernă : sus­­pensul împletit cu far­mec. Franțoise Dorleac aborda în film o inocen­ță dezarmantă în cele mai primejdioase mo­mente, începea în filmul de aventuri o cale nouă, astăzi tot mai des folosită de către realiza­tori. Printre cele mai re­prezentative creații ale lui Franțoise Dorleac, amintim „Zvăpăiata", în regia lui Norbert Car­­bonaux, „Pielea catife­lată", regia Truffaut, „Fundătura", în viziunea lui Roman Polanski „Domnișoarele din Ro­și d­efort", care a rulat recent și pe ecranele noastre, un film de Ja­cques Demy, unde o a­vea parteneră pe sora ei Catherine Deneuve. Ultimul film pe care-l turna la Helsinki, o po­veste științifico-fantasti­­că, cu titlul provizoriu : „Un creier de un mi­lion de dolari" a rămas neterminat. In cinematografia de după război, Franțoise Dorleac ocupa un loc aparte : acela al inter­pretei moderne, nale, de formație origi­cla­sică. M. ROZEANU Fetele de la Bijghir Seară de miercuri in satul mărginaș al comunei Bu­­hoci. Seară de sfirșit de iulie. Se așternuse peste toate și peste tot o liniște bucolică. Se părea că satul întreg se retrăsese pentru odihnă după ore întregi de muncă sub arșiță. Ici-colo luneca tăcui straiul mohorit al unei bătrîne sau fulgerau în noapte altițele înflorate ale ielelor. Una, două, mai mul­te ...Douăzeci de altițe în șir indian. Se­ așteaptă la că­min tovarășa Vrăjmașu, învățătoarea inimoasă de nu­mele căreia se leagă aproape întreaga activitate cultu­­ral-artistică a satului. O nouă repetiție a grupului vocal Prima din această săptămină. Și fetele se așează în rânduri, in ordinea vo­cilor. Se-mpletesc, tinere, vibrante, vocile surorilor Aniuca și Iștoc, ale Anuței Roșu și Doinei Mărgineanu... Ascult vocile fetelor de la Bijghir cu aceeași incîntare cu care le-au ascultat sutele de spectatori din Bacău, din Buhuși, din Săucești și Tam­ași. — Gata fetelor, suficient pentru astăzi ! Și fetele se despart. Vineri insă, se vor intllni din nou. Vor cint­a atunci și Fuiorul și Lina — Leana, va răsuna atunci și versul Terezei Antuca, apreciata solistă de mu­zică ușoară. Și tot atunci va fi cizelat cu migală și măies­trie montajul muzical­ literar. O nemulțumire au totuși fetele de la Bijghir, de ce nu sunt trimise și ele, cu spectacole, la Slănic, alături de alte merituoase formații ale amatorilor din județ ? Mai ales că promisiuni au primit destule. Ștefan OLTEANU Actorul Colea Răutu în filmul românesc „Răzbunarea hai­ducilor" care rulea­ză la cinemato­graful „Progresul" din Bacău. ff ROIQ­­ București VINERI 2 AUGUST 1968 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Sonata în La major pentru violoncel și pian de Weber. 15.15 Lectură în premieră. Ion Petrache : „,Ciob de univers“ ; Stelian Păun : „Fața lumii“. 15.35 Farmecul unui vals. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteoro­l logic. 16.20 La acordeon George Sîrbu. 16.30 Corespondență specială. 16.45 Concertul nr. 3 în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Saint-Saens. 17.15 Pentru patrie.­­17.45, Din repertoriul Corului Radiotele­­­viziunii. 18.00 Buletin de știri. 18.02 Revista economică. 18.20 Vechi melodii populare. 18.45 Moment Enrico Caruso. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Actualitatea în reviste literare. 20.20 Cîntă Ioana Radu. 20.40 Sergiu Cioiu interpretează melodii de Alexandru Mandi.­ 21.55 Noapte bună, copii. Două povestiri de Vi« j Cîrciu. 21.00 Melodii interpretate de Liz Brady. 21.05 Emisiune literară. 21.25 Alături de tine — muzica ușoară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Muzică ușoară de Gelu­ Solomonescu. 22.30 Moment poetic. Din lirica cehoslovacă contemporană. 22.35 Cîntece lirice. 23.00 Voci, orchestre, melodii. 24.00 Buletin de știri. 0.05—3.50 Estrada nocturnă. Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00, 2.00 și 3.50. PROGRAMUL II 15.00 Selecțiuni din estrada nocturni. 15.30 Prelucrări din folclor. 16.00 Cîntă orchestra simfonică a Filarmoni­cii „Banatul“ din Timiooara. 16.15 Potpuriuri de muzică ușoară. 16.20 Pe teme medicale. 16.30 Sub minore flamuri tricolore — pro­gram de cîntece. 16.50 Cîntă Lila Cristescu. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Din pîlnia gramafonului — taraful Nelu Busuioc din comuna Scrada — jude­țul Gorj. 17.35 Formația Les Lanceaux. 17.45 Muzicieni români de azi despre mu­zicieni români de ieri : Alexandru Ra­­dulescu despre cvartetul Enescu. 18.10 Noutăți de muzică ușoară cu formația We-Five. 18.30 Scriitori ai secolului XX : Max Frisch. 18.50 Doua melodii cu Aida Mosa. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Album folcloric. 19.20 Seară de operă . „Forța destinului“ de Verdi. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Seara de operă (continuare). 21.30 Studioul de poezie. Aspecte de la reci­talul Eminescu. 21.50 Seară de operă (continuare). 22.30 Fragmente simfonice din baletul „Mar­­sia“ de Luigi Dallapiccola. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Antologia discului. Mari pianiști : Wal­ter Gieseking. 23.52 Melodii... melodii... 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo­rutier. SIMBATA 3 AUGUST 1968 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.30 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic „Imn soarelui“. Din li­rica veche egipteană. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri 9.05 La microfon melodia preferată. 9.30 Unda veselă Preluare­. 0.00 Cîntece pionierești 0.10 Trio pentru coarde de Cornel Tirana 0.30 Emisiune muzicală de la Moscova.­­1.00 Buletin de știri. 11.05 Inșir-te mărgărite (emisiune pentru copii) „Ion, nănașul smeilor“, poveste de Viorica Nicoară. 11.25 Pagini celebre din opere. 12.00 Avanpremiera estradei nocturne. 12.25 Notați-vă din programele noastre. 12.30 întîln­ire cu melodia populară și inter­­prețd preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteoro­logic. 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.00 Cîntăreți de operă își prezintă rolul preferat­­* Dan Iordăchescu. 14.15 Călătorie în istoria civilizației (emisiune pentru tinerii ascultători). 14.40 Din muzica popoarelor. PROGRAMUL II 7.00 Pe Mureș și pe Tîrnave — emisiune de folclor. 7.30 Buletin de știri. Buletin m­eteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noastre. 7.40 Muzica. 7.45 Cîntă fanfara. 8.00 Melodii populare cîntate la vioară de Florea Voinicu­­. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.30 Buletin de știri. 8.35 Nonetul nr. 2 de Hans Eisler. 9.00 Pagini din opera „Martha“ de Flotow. 9.30 Suita a III-a de Ion Dumitrescu. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntă Anca Agemolu, Alga Florescu și Ionel Miron. 10.30 Emisiune muzicală pentru școlari. 10.55 SI cîntăm — muzică ușoară. 11.30 Tinerețe, cîntec și joc — emisiune de folclor. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.10 Variațiuni și Fugă în La major opus 132 de Max Reger pe o temă de Mo­zart. 12.45 Muzică din opereta „Clopotele din Corneville“ de Planquette. 13.00 Emisiune de divertisment muzical. M-00 Radiojurnal. Buletin­­ Meteo-rutier. Iași VINERI 2 AUGUST 1968 PROGRAM DE PRINZ 12.00 Buletin de știri și revista presei. 12.05 Album muzical. 12.30 Voci din fonoteca de aur. 12.40 Muzică din filme. 12.50 Anunțuri și muzică. 12.57 Prezentarea programului de seară. 12.59 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARA 16.00 Buletin de știri. 16.05 Scurt program de cîntece corale. 16.15 Itinerar cultural-artistic. 16.30 Mozaic pe portativ. 17.00 Emisiune economică. 17.15 Tineri interpreți în studio. Miniaturi instrumentale. 17.30 Odă limbii române. 18.00 Soliști și formații artistice de amatori. Melodii de estradă. 18.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 18.40 Cîntecul care mi-e drag (muzică popu­lară la cerere). 19.15 Oameni de seamă. Dialog cu noi și despre noi (emisiune pentru femei). 19.30 Melodii de pretutindeni (muzică ușoară). 20.00 Seara pentru iubitorii muzicii sim­fonice. în pauză . „Meridiane lirice“. 22.15 Estrada melodiilor — melodii de mu­zică populară. Muzică ușoară. 22.58 Prezentarea programului de dimineață. 22.59 Închiderea emisiunii. SIMBATA 3 AUGUST 1968 PROGRAM DE DIMINEAȚA 5.30 Buletin de știri. 5.35 Cîntece și jocuri populare românești. 6.00 Reluări la cererea ascultătorilor. 6.20 Muzică ușoară. 6.45 Varietăți pentru școlari. 7.10 Vă rugam să notați în agenda dv. 7.27 Prezentarea programului de prînz și seară. 7.29 închiderea emisiunii. Tineri 2 august 1968 IMPORTANT ! De la 765 la 600 lei s-A reDuS PrețUL aSPIrAtORULuI de praf R­ECORD pe care îl PUTeȚI CUMPĂRA ȘI CU PLATA ÎN RATE de LA MAGAZINELE COMERȚULUI DE STAT. NU PIERDEȚI ACEST PRILEJ, CARE VĂ OFERĂ CONDIȚII SPORITE DE CURĂȚENIE ȘI CONFORT. întreprinderea Electro­centrale Borzești anunță pe cei interesați că angajează urgent — INGINERI ELECTROMECANICI; — INGINERI ELECTROENERGETICI; — INGINERI TERMOENERGETICI; — TEHNICIENI PROTECȚIE RELEE Și APA­RATE DE MĂSURA ; — TEHNICIENI A.M.C. Pentru relații suplimentare, cei interesați se vor adresa la sediul întreprinderii — telefon 11­00, interior 33. Se precizează că pentru toți angajații se asigură locuință confortabilă în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ­ TELEVIZIUNii VINERI 2 AUGUST 1968 10.00 TV pentru specialiști. 10.30 închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 TV pentru școlari. Consultații la limba română (clasa a VIII-a). 18.00 Drumuri și popasuri — emisiune tu­ristică. 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea sec­ției a 3-a). 19.00 Brațară de aur — emisiune pentru ti­neret. „Răspunderea vitezei“. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Filmul artistic : „Băieții de la tono­­a­mat“. O comedie muzicală, producție studiourilor italiene. 21.30 Reflector. 21.45 Studioul muzical. Cultura muzicală de-a lungul timpului : Brahms. 22.05 Dialog despre cultură. Cultura în va­canță ? 22.30 Rezumat filmat de la Festivalul tinere­tului de la Sofia. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii:­ ­^cr­f /v g/VB a.­­ MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Alegere de asasini“ (orele 10,20; 15.20; 17,20; 19,20 ; 21,20). Flamura roșie : „împușcătura“ (orele 10, 15, 17 , 19 , 21). Progresul : „Răzbunarea haiducilor“ (orele 10,30 ; 14 30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Sfîntul la pîndă“ (orele 10,30; 15.30; 17.30; 19.30; 21.30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE] 23 August : „Sunt și eu numai o femeie**. Oituz î „Nebunul din laboratorul nr. 4**. MOINEȘTI — Petrolul : „Cînd tu nu ești“. TG. OCNA . Oituz : ,,Eddie Chapman «— agent secret“. SLĂNIC MOLDOVA —­ 9 Mai­­ ,,Dacii“ și „Pe gheața subțire’’. BUHUȘI — Textila : „Eddie Chapman — agent secret“. FILIPEȘTI s „Blestemul rubinului negru’’. £ Xfpoz­iții­l MUNICIPIUL BACAU — Școala populară de artă Bacău, str. Rarl Marx nr. 18. Expoziția claselor de artă plas­tică și artă populară. Deschis­ zilnic intre orele 10,00—18,00. — Expoziția memorial­ „Georg« Bacovia"*, Calea Moinești nr. 13. COMUNA BACOVA. Expoziție memorială „Ion Borcea“ M­­U­Z­E­E *»­ MUNICIPIUL BACAU — Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. — Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20* Secția permanentă de artă modern­ și contem­­porană MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ I — Muzeul de istorie, Bulevardul Republicii nr. 3­ 3 PRĂJEȘTI — Muzeul sătesc. M­­AIMUfA E­VTE ISTON/CE­ MUNICIPIUL BACAU — Curtea domnească de la Biserica Precista« strada 9 Mai nr. 58. T­RGU OCNA ? Biserica Răducana. BORZEȘTI . Biserica lui Ștefan cel Mare* COMUNA ȘTEFAN CEL MARE * Biserica de la Rădeana. STANIȘEȘTI (satul Gorghești) j Moara de vînt. Vreme în­ general frumoasă cu cerul senin la nord­. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul sud-vestic. Temperatura în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 10 grade și 14 grade C­, iar maximele între 22 grade și 25 grade £*

Next