Steagul Roşu, august 1968 (Anul 23, nr. 4815-4841)
1968-08-02 / nr. 4816
2 Scrisori de vacanță O călătorie fructuoasă Liceul industrial din Bacău a organizat recent o interesantă excursie pe itinerariul: Bacău, Suceava, Cluj, Sibiu, Rm. Vîlcea, Pitești, București, Ploiești, Brașov, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Excursia a durat 8 zile, timp in care cei 42 elevi au fost însoțiți de tovarășa profesoară Elena Cotoi. Primul popas l-am făcut in Botoșani — veche așezare moldovenească cunoscută din documente autohtone și străine, punct comercial important care, cîndva, lega Marea Baltică de Marea Neagră. Aici, am văzut casa memorială a savantului Nicolae Iorga, militant pentru progresul spiritual și cultural al poporului român, liceul care poartă numele marelui cărturar A.T. Laurian. Casa memorială a lui Mihai Eminescu, de la Ipotești, Suceava-veche cetate de scaun a Moldovei. N-am părăsit Suceava fără a trece pe la celebrele ctitorii de odinioară Bogdana, Putna, Humor, Voroneț și mănăstirea-cetate — Sucevița. Aici, am aflat că in ultima vreme a crescut mult numărul vizitatorilor din țară și de peste hotare, atrași de frumusețea și originalitatea picturilor interioare și exterioare. Atrag atenția îndeosebi tablourile exterioare în care sunt zugrăvite figurile marilor filozofi antici: Pitagora, Socrate, Platon și Aristotel. O plăcută impresie ne-a făcut trecerea Carpaților Răsăriteni prin pasul Tihuța unde se găsește molidul „policandru“ de peste 120 de ani, monument unic al naturii. La Bistrița am admirat catedrala al cărei turn are circa 70 m înălțime. In apropierea municipiului Dej am văzut dealul Bobîlna, de unde a pornit în 1437 răscoala iobagilor împotriva nobilimii. Imaginea de ansamblu a municipiului Cluj ne-a prilejuit-o vizita pe dealul Cetățuia. Apoi popas în Grădina Botanică în care am văzut arbori și plante de pe toate continentele globului. In drum spre Alba lulia ne-am abătut pe la Turda și Aiud. La Alba lulia, am vizitat vechea cetate de scaun și temnița în care a stat închis Horia — unul din cei trei conducători ai răscoalei din 1784. A urmat apoi vizitarea municipiului Sibiu, unde, din turnul catedralei, am văzut panorama vechii cetăți Sibiu, la periferia căreia se ridică semeț siluetele noilor blocuri. Deosebit de plăcut a fost traseul de la Turnu Roșu la Rm. Vîlcea, pe frumoasa Vale a Oltului, unde am văzut mănăstirea Cozia — ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrîn, stațiunile balneoclimaterice Căciulata și Călimănești. La Pitești am văzut rezervația de zimbri in parcul Trivale. Următorul popas l-am făcut în Capitala patriei unde am Mar'éáf Schutch, MUi&il"'de vizitat Artă, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, Grădina Zoologică, parcuri, baze sportive ,elfi." Bufărsia a continuat pe Valea Prahovei. La Sinaia s-a vizitat Castelul Peleș, am urcat pe muntele Piscul Cîinelui. Drumul spre Brașov ne-a oferit imagini de neuitat. Puncte de mare atracție au fost Biserica Neagră și Poiana Brașov, în toate orașele vizitate privirile ne-au fost atrase de cartiere întregi de construcții noi, în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej abia ne-am putut forma o idee completă despre ceea ce înseamnă un oraș întreg înălțat numai în câțiva ani. Excursia pe care noi am făcut-o a constituit un bun prilej de a cunoaște frumusețile patriei noastre, de a ne îmbogăți cunoștințele și în același timp ea constituie un imbold pentru a depune eforturi susținute în însușirea cunoștințelor ce ni se predau în liceu spre a deveni cadre de nădejde, buni constructori ai patriei noastre dragi. Constantin CHIRILOAIE elev la Liceul Industrial Bacău IN EDITURA TEHNICA RADIORELEE de BENGULESCU ). Cartea conține problemele de bază ale radioreleelor (noțiuni generale, caracteristicile semnalelor, multiplexarea căilor și transmisiunea semnalelor pe liniile de radioreleu, inclusiv propagarea undelor decimetrice și centimetrice, alegerea traseelor liniilor de radioreleu, calculul unor elemente ale liniilor de radioreleu etc.). Se prezintă aparatura de emisie și de recepție a liniei radioreleu, precum și instalațiile auxiliare. Se arată principalele tipuri de echipament de radioreleu și se dau indicații asupra măsurătorilor pe liniile radioreleu. \ STEAGUL ROȘU NOTĂ »Filmul rulează și la grădină" Nu mai sunt bilete. Dezamăgire ? Nu ! Afișul care anunța spectacolul cinematografic de la sala „Muncitorul" (Bacău) făcea o promisiune celor rămași fără bilete: „în caz de vreme favorabilă ,filmul rulează și la grădina de vară „Cinemascop". Nu de mult alergam și eu într-un suflet, cu speranța trează, spre această grădină de vară. Filmul se anunța palpitant, plin de groază și mister. Scot un bilet, îmi consult ceasul. E ora 20,30. Filmul urma să înceapă dintr-o clipă în alta, îmi caut un loc_.șL.„ Și aproape toate băncile din fundul grădinii sînt schilodite ca niște, învinși dintr-un film cu cow-boy. Băncile fiind de aceeași înălțime cum întotdeauna este cinematograf în fața celor mici de statură se așează cineva înalt, spectatorii le-au ridicat pe cărămizi. Ora 21,00. Filmul începe, la Sfîrșit. Vreau să urmăresc imaginile de pe ecran, să înțeleg acțiunea, dar e imposibil. Alți spectatori continuă să intre în grădină, își caută locuri, se strigă între ei: „Costică, unde ești ? Ia vezi, nu mai e și pentru mine vre-un loc pe-acolo?". Deodată, bufi Una din băncile urcate pe cărămizi a cedat. Țipete de spaimă amestecate cu rîsete. „Liniște, liniște ! — imploră cineva. „Nu vedeți, moare eroina?". „Nu, nu vedem!" — i se răspunde. Peste cîteva minute o altă bufnitură ne îngrozește de-a binelea. Un puști, închipuindu-se pesemne cascador s-a azvîrlit dintr-unul din castanii care mărginesc grădina de vară drept în brațele unei vînzătoare de semințe. Renunț la a mai viziona spectacolul. Dezamăgit părăsesc grădina. Și cu de mult doream să văd filmul I Horia GANE Gimnastică artistică pe măsura vîrstei Iar. Noi descoperiri arheologice La Piatra Neamț s-au redeschis cele două șantiere arheologice din cartierul Dărmănești și de la Bîtca Doamnei. Arheologii scot la iveală noi dovezi materiale cu privire la prezența dacilor liberi, în zona Subcarpaților răsăriteni, încă din primele secole ale erei noastre, precum și mărturii referitoare la organizarea socială a primului stat feudal din Moldova. Astfel, la Dărmănești au fost descoperite numeroase vetre, amfore și fibule din fier și bronz. Interpretarea materialului arheologic arată că cultura triburilor carpice libere, ce locuiau pe aceste meleaguri, era influențată de cea romană. Tot aici au fost găsite vase din ceramică și monede datind din timpul domnitorilor Petre Mușat și Alexandru cel Bun. La Bîtca Doamnei — locul unde a fost descoperită singura cetate dacică din Moldova, care prezintă toate caracteristicile construcțiilor similare din Transilvania — săpăturile au scos la iveală vestigiile unei fortificații feudale din secolul al XIH-lea, suprapuse peste zidurile vechii cetăți dacice. Responsabilitatea familiei în orientarea vacanței copiilor (Urmare din pag. I-a) (orientare, nu impunere). In așa fel incit școala să-i primească din nou odihniți, tonificați, cu un evident plus instructiv în personalitate, să se vadă pregnant un salt calitativ față de anul precedent. Aceasta presupune ca părinții să fie pătrunși de restul misiunii lor în a contribui la acest salt. Pentru a lucra eficient căr un material trebuie să-i cunoști calitățile, în mod analog pentru ca acțiunea părinților să aibă adeziunea copiilor, să fie eficientă, ei trebuie să-i cunoască atît prin prisma particularităților vîrstei cit și specificul individualității lor. prin Ce mare ajutor pe această linie ar fi discuțiile cu cadrele didactice care prin pregătirea și experiența lor psihopedagogică pot să dea prețioase date care să permită o mai bună cunoaștere a copilului de către părinți. Mai mult, aceste discuții ar putea să genereze și sugestii pentru activitățile cele mai adecvate în perspectiva timpului de vacanță. Profesorul diriginte, profesorii de psihologie, de educație fizică, ar putea da un sprijin prețios în acest sens. Programul de vacanță să aibă, evident, un sens recreativ cu preponderență de somn, ci și jocuri de mișcare, excursii, vizite la muzee, audiții muzicale, lecturi atractive etc. Cunoscîndu-se diversitatea calificărilor locatarilor din blocuri, credem că s-ar putea organiza adevărate comitete de părinți pe bloc care să-și manifeste o adevărată expansiune a spiritului pedagogic asupra activității copiilor in vacanță, în felul acesta s-ar crea un for care cu mult spirit comprehensiv va fi preocupat de a-i învăța pe copii noi jocuri, de a-i antrena la mici excursii în împrejurimi, vizionări de filme, vizite etc. De asemenea, de o mare valoare este și consilierea copiilor asupra literaturii adecvate vîrstei. Am întîlnit părinți care căutau să-i îndepărteze pe copii total de la cârti pe motiv că au timp suficient pentru aceasta în timpul anului școlar. Acțiune complet greșită. Ei nu-și dau seama de orizonturile noi ce le deschide literatura, de rolul ei în îmbogățirea vocabularului, de perfecționarea gîndirii, de creșterea potentelor imaginative etc. Principalul constă în a ține cont de recomandările școlii asupra literaturii solicitate în anul următor de studii, de a le indica cele mai bune lucrări din literatura română și universală accesibile lor, în așa fel ca imperiul literaturii să-i primească încă de la primul pași în cele mai pitorești zone, adevărate oaze de plăcere pentru intelect, ele semnificînd totodată și o promisiune pentru alte țărmuri, pentru alte zări care le deschide veșnic o bună literatură. îndemnurile noastre de a canaliza orele de vacanță ale copiilor spre jocuri, excursii, vizite, lecturi, nu au o valoare exclusivă, ci din contra presupunem și posibilitățile de ajutor în gospodărie. Cum ar fi: mici cumpărături, ajutor al părinților la diverse treburi casnice (a dus apă, îngrijirea grădinii, a spațiului locuibil etc.), dar, bineînțeles, acest ajutor nu trebuie să aibă preponderență în programul zilei. Numai în măsura în care părinții vor acțona pe baza cunoașterii specificului copiilor lor, într-un spirit comprehensiv, de încredere, în măsura în care ei vor izbuti să-și capete calitatea unor adevărați consilieri (nu dictatori ai copiilor) în ceea ce-i specific acțiunilor vîrstei. In măsura în care vor izbuti să cuprindă în sfera lor de vizibilitate și influență activitatea copiilor, dîndu-i o fundamentare psihopedagogică, numai în această măsură părinții își vor manifesta întreaga responsabilitate în orientarea vacanței copiilor. FRANÇOISE DORLEAC La 26 iunie 1967 un accident de automobil punea capăt vieții tinerei și talentatei actrițe Franțoise Dorleac. Născută într-o familie de actori în anul 1942, a urmat alături de sora ei, Catherine Deneuve, cursurile liceului „La Fontaine“. După absolvire a luat lecții de dans, muzică și comedie. La 19 ani era manechinul casei Guy Rambaldi. După un rolișor în „Se închid porțile", Simone Berman îi încredințează rolul titular din piesa „Gigi", începe apoi cariera cinematografică (la 25 de ani, 18 filme, din care în zece deținea rolurile principale). „Omul din Rio" unde Franțoise Dorleac juca alături de Jean Paul Belmondo în regia lui Philippe de Broca, deschidea un nou capitol în cinematografia franceză modernă : suspensul împletit cu farmec. Franțoise Dorleac aborda în film o inocență dezarmantă în cele mai primejdioase momente, începea în filmul de aventuri o cale nouă, astăzi tot mai des folosită de către realizatori. Printre cele mai reprezentative creații ale lui Franțoise Dorleac, amintim „Zvăpăiata", în regia lui Norbert Carbonaux, „Pielea catifelată", regia Truffaut, „Fundătura", în viziunea lui Roman Polanski „Domnișoarele din Roși defort", care a rulat recent și pe ecranele noastre, un film de Jacques Demy, unde o avea parteneră pe sora ei Catherine Deneuve. Ultimul film pe care-l turna la Helsinki, o poveste științifico-fantastică, cu titlul provizoriu : „Un creier de un milion de dolari" a rămas neterminat. In cinematografia de după război, Franțoise Dorleac ocupa un loc aparte : acela al interpretei moderne, nale, de formație origiclasică. M. ROZEANU Fetele de la Bijghir Seară de miercuri in satul mărginaș al comunei Buhoci. Seară de sfirșit de iulie. Se așternuse peste toate și peste tot o liniște bucolică. Se părea că satul întreg se retrăsese pentru odihnă după ore întregi de muncă sub arșiță. Ici-colo luneca tăcui straiul mohorit al unei bătrîne sau fulgerau în noapte altițele înflorate ale ielelor. Una, două, mai multe ...Douăzeci de altițe în șir indian. Se așteaptă la cămin tovarășa Vrăjmașu, învățătoarea inimoasă de numele căreia se leagă aproape întreaga activitate cultural-artistică a satului. O nouă repetiție a grupului vocal Prima din această săptămină. Și fetele se așează în rânduri, in ordinea vocilor. Se-mpletesc, tinere, vibrante, vocile surorilor Aniuca și Iștoc, ale Anuței Roșu și Doinei Mărgineanu... Ascult vocile fetelor de la Bijghir cu aceeași incîntare cu care le-au ascultat sutele de spectatori din Bacău, din Buhuși, din Săucești și Tamași. — Gata fetelor, suficient pentru astăzi ! Și fetele se despart. Vineri insă, se vor intllni din nou. Vor cinta atunci și Fuiorul și Lina — Leana, va răsuna atunci și versul Terezei Antuca, apreciata solistă de muzică ușoară. Și tot atunci va fi cizelat cu migală și măiestrie montajul muzical literar. O nemulțumire au totuși fetele de la Bijghir, de ce nu sunt trimise și ele, cu spectacole, la Slănic, alături de alte merituoase formații ale amatorilor din județ ? Mai ales că promisiuni au primit destule. Ștefan OLTEANU Actorul Colea Răutu în filmul românesc „Răzbunarea haiducilor" care rulează la cinematograful „Progresul" din Bacău. ff ROIQ București VINERI 2 AUGUST 1968 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Sonata în La major pentru violoncel și pian de Weber. 15.15 Lectură în premieră. Ion Petrache : „,Ciob de univers“ ; Stelian Păun : „Fața lumii“. 15.35 Farmecul unui vals. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorol logic. 16.20 La acordeon George Sîrbu. 16.30 Corespondență specială. 16.45 Concertul nr. 3 în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Saint-Saens. 17.15 Pentru patrie.17.45, Din repertoriul Corului Radioteleviziunii. 18.00 Buletin de știri. 18.02 Revista economică. 18.20 Vechi melodii populare. 18.45 Moment Enrico Caruso. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Actualitatea în reviste literare. 20.20 Cîntă Ioana Radu. 20.40 Sergiu Cioiu interpretează melodii de Alexandru Mandi. 21.55 Noapte bună, copii. Două povestiri de Vi« j Cîrciu. 21.00 Melodii interpretate de Liz Brady. 21.05 Emisiune literară. 21.25 Alături de tine — muzica ușoară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Muzică ușoară de Gelu Solomonescu. 22.30 Moment poetic. Din lirica cehoslovacă contemporană. 22.35 Cîntece lirice. 23.00 Voci, orchestre, melodii. 24.00 Buletin de știri. 0.05—3.50 Estrada nocturnă. Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00, 2.00 și 3.50. PROGRAMUL II 15.00 Selecțiuni din estrada nocturni. 15.30 Prelucrări din folclor. 16.00 Cîntă orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul“ din Timiooara. 16.15 Potpuriuri de muzică ușoară. 16.20 Pe teme medicale. 16.30 Sub minore flamuri tricolore — program de cîntece. 16.50 Cîntă Lila Cristescu. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Din pîlnia gramafonului — taraful Nelu Busuioc din comuna Scrada — județul Gorj. 17.35 Formația Les Lanceaux. 17.45 Muzicieni români de azi despre muzicieni români de ieri : Alexandru Radulescu despre cvartetul Enescu. 18.10 Noutăți de muzică ușoară cu formația We-Five. 18.30 Scriitori ai secolului XX : Max Frisch. 18.50 Doua melodii cu Aida Mosa. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Album folcloric. 19.20 Seară de operă . „Forța destinului“ de Verdi. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Seara de operă (continuare). 21.30 Studioul de poezie. Aspecte de la recitalul Eminescu. 21.50 Seară de operă (continuare). 22.30 Fragmente simfonice din baletul „Marsia“ de Luigi Dallapiccola. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Antologia discului. Mari pianiști : Walter Gieseking. 23.52 Melodii... melodii... 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteorutier. SIMBATA 3 AUGUST 1968 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.30 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic „Imn soarelui“. Din lirica veche egipteană. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri 9.05 La microfon melodia preferată. 9.30 Unda veselă Preluare. 0.00 Cîntece pionierești 0.10 Trio pentru coarde de Cornel Tirana 0.30 Emisiune muzicală de la Moscova.1.00 Buletin de știri. 11.05 Inșir-te mărgărite (emisiune pentru copii) „Ion, nănașul smeilor“, poveste de Viorica Nicoară. 11.25 Pagini celebre din opere. 12.00 Avanpremiera estradei nocturne. 12.25 Notați-vă din programele noastre. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interprețd preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.00 Cîntăreți de operă își prezintă rolul preferat* Dan Iordăchescu. 14.15 Călătorie în istoria civilizației (emisiune pentru tinerii ascultători). 14.40 Din muzica popoarelor. PROGRAMUL II 7.00 Pe Mureș și pe Tîrnave — emisiune de folclor. 7.30 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noastre. 7.40 Muzica. 7.45 Cîntă fanfara. 8.00 Melodii populare cîntate la vioară de Florea Voinicu. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.30 Buletin de știri. 8.35 Nonetul nr. 2 de Hans Eisler. 9.00 Pagini din opera „Martha“ de Flotow. 9.30 Suita a III-a de Ion Dumitrescu. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntă Anca Agemolu, Alga Florescu și Ionel Miron. 10.30 Emisiune muzicală pentru școlari. 10.55 SI cîntăm — muzică ușoară. 11.30 Tinerețe, cîntec și joc — emisiune de folclor. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.10 Variațiuni și Fugă în La major opus 132 de Max Reger pe o temă de Mozart. 12.45 Muzică din opereta „Clopotele din Corneville“ de Planquette. 13.00 Emisiune de divertisment muzical. M-00 Radiojurnal. Buletin Meteo-rutier. Iași VINERI 2 AUGUST 1968 PROGRAM DE PRINZ 12.00 Buletin de știri și revista presei. 12.05 Album muzical. 12.30 Voci din fonoteca de aur. 12.40 Muzică din filme. 12.50 Anunțuri și muzică. 12.57 Prezentarea programului de seară. 12.59 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARA 16.00 Buletin de știri. 16.05 Scurt program de cîntece corale. 16.15 Itinerar cultural-artistic. 16.30 Mozaic pe portativ. 17.00 Emisiune economică. 17.15 Tineri interpreți în studio. Miniaturi instrumentale. 17.30 Odă limbii române. 18.00 Soliști și formații artistice de amatori. Melodii de estradă. 18.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 18.40 Cîntecul care mi-e drag (muzică populară la cerere). 19.15 Oameni de seamă. Dialog cu noi și despre noi (emisiune pentru femei). 19.30 Melodii de pretutindeni (muzică ușoară). 20.00 Seara pentru iubitorii muzicii simfonice. în pauză . „Meridiane lirice“. 22.15 Estrada melodiilor — melodii de muzică populară. Muzică ușoară. 22.58 Prezentarea programului de dimineață. 22.59 Închiderea emisiunii. SIMBATA 3 AUGUST 1968 PROGRAM DE DIMINEAȚA 5.30 Buletin de știri. 5.35 Cîntece și jocuri populare românești. 6.00 Reluări la cererea ascultătorilor. 6.20 Muzică ușoară. 6.45 Varietăți pentru școlari. 7.10 Vă rugam să notați în agenda dv. 7.27 Prezentarea programului de prînz și seară. 7.29 închiderea emisiunii. Tineri 2 august 1968 IMPORTANT ! De la 765 la 600 lei s-A reDuS PrețUL aSPIrAtORULuI de praf RECORD pe care îl PUTeȚI CUMPĂRA ȘI CU PLATA ÎN RATE de LA MAGAZINELE COMERȚULUI DE STAT. NU PIERDEȚI ACEST PRILEJ, CARE VĂ OFERĂ CONDIȚII SPORITE DE CURĂȚENIE ȘI CONFORT. întreprinderea Electrocentrale Borzești anunță pe cei interesați că angajează urgent — INGINERI ELECTROMECANICI; — INGINERI ELECTROENERGETICI; — INGINERI TERMOENERGETICI; — TEHNICIENI PROTECȚIE RELEE Și APARATE DE MĂSURA ; — TEHNICIENI A.M.C. Pentru relații suplimentare, cei interesați se vor adresa la sediul întreprinderii — telefon 1100, interior 33. Se precizează că pentru toți angajații se asigură locuință confortabilă în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. TELEVIZIUNii VINERI 2 AUGUST 1968 10.00 TV pentru specialiști. 10.30 închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 TV pentru școlari. Consultații la limba română (clasa a VIII-a). 18.00 Drumuri și popasuri — emisiune turistică. 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea secției a 3-a). 19.00 Brațară de aur — emisiune pentru tineret. „Răspunderea vitezei“. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Filmul artistic : „Băieții de la tonoamat“. O comedie muzicală, producție studiourilor italiene. 21.30 Reflector. 21.45 Studioul muzical. Cultura muzicală de-a lungul timpului : Brahms. 22.05 Dialog despre cultură. Cultura în vacanță ? 22.30 Rezumat filmat de la Festivalul tineretului de la Sofia. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii: ^crf /v g/VB a. MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Alegere de asasini“ (orele 10,20; 15.20; 17,20; 19,20 ; 21,20). Flamura roșie : „împușcătura“ (orele 10, 15, 17 , 19 , 21). Progresul : „Răzbunarea haiducilor“ (orele 10,30 ; 14 30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Sfîntul la pîndă“ (orele 10,30; 15.30; 17.30; 19.30; 21.30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE] 23 August : „Sunt și eu numai o femeie**. Oituz î „Nebunul din laboratorul nr. 4**. MOINEȘTI — Petrolul : „Cînd tu nu ești“. TG. OCNA . Oituz : ,,Eddie Chapman «— agent secret“. SLĂNIC MOLDOVA — 9 Mai ,,Dacii“ și „Pe gheața subțire’’. BUHUȘI — Textila : „Eddie Chapman — agent secret“. FILIPEȘTI s „Blestemul rubinului negru’’. £ Xfpozițiil MUNICIPIUL BACAU — Școala populară de artă Bacău, str. Rarl Marx nr. 18. Expoziția claselor de artă plastică și artă populară. Deschis zilnic intre orele 10,00—18,00. — Expoziția memorial „Georg« Bacovia"*, Calea Moinești nr. 13. COMUNA BACOVA. Expoziție memorială „Ion Borcea“ MUZEE *» MUNICIPIUL BACAU — Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. — Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20* Secția permanentă de artă modern și contemporană MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ I — Muzeul de istorie, Bulevardul Republicii nr. 3 3 PRĂJEȘTI — Muzeul sătesc. MAIMUfA EVTE ISTON/CE MUNICIPIUL BACAU — Curtea domnească de la Biserica Precista« strada 9 Mai nr. 58. TRGU OCNA ? Biserica Răducana. BORZEȘTI . Biserica lui Ștefan cel Mare* COMUNA ȘTEFAN CEL MARE * Biserica de la Rădeana. STANIȘEȘTI (satul Gorghești) j Moara de vînt. Vreme în general frumoasă cu cerul senin la nord. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul sud-vestic. Temperatura în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 10 grade și 14 grade C, iar maximele între 22 grade și 25 grade £*