Steagul Roşu, septembrie 1968 (Anul 23, nr. 4842-4862)

1968-09-11 / nr. 4850

Anul XXIII Nr. 4850 (6329) Miercuri 11 sept. 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU - ACOLO DE UNDE A PORNIT INIȚIATIVA AU trecut cinci luni de cinci la Combinatul de industrializare a lem­nului din Bacău s-a pornit cu noi for­țe la utilizarea mai eficientă a ma­teriilor prime și materialelor. Acțiunile întreprinse în acest timp de muncitorii, maiștrii, tehnicienii și inginerii fabri­cilor de mobilă și binale se desfă­șoară în sensul prevederilor inițiati­vei declanșată în primăvara­ acestui an aici în combinat : „Printr-o valo­rificare superioară, din aceeași can­titate de material lemnos, mai multe produse finite”. Bilanțul rezultatelor este pozitiv. Succint se evidențiază faptul că în condițiile unui plan de producție mult superior celui din anul trecut (la export urmînd a se livra 60 la sută din producția de mobilă, față de 50 la sută în anul 1967), masa lemnoasă consumată este mai mică decit cea planificată. Ceea ce se definește­ ca rezultat al inițiativei este reducerea substanțială a consumului de cherestea de rășinoase. Ce ne-a­m elatat in legătură cu aceasta șeful contabil al combinatului. I. BA­­GHINĂ ? Măsurile aplicate pentru economisi­rea masei lemnoase destinată produc­ției de mobilă și binale, au finalizat, pînă la 30 iunie, un consum mai mic de cherestea de rușinoase cu 559 m­c, în valoare de peste 466.000 lei. Economii mai importante s-au ob­ținut la fabrica de binale - 366 m c cherestea de rășinoase. La fabrica de mobilă consumul de cherestea a fost redus la divanul „liva" și dulapul cu două uși „liva", la patul „Elegant" și altele. Știind că în urma calculelor esti­mative se preconiza ca rod al acestei inițiative economisirea a cel puțin 1.000 m c material lemnos pînă la sfîr­­șitul anului în curs, am adus în dis­cuție modul in care se înfăptuiește angajamentul din acest punct de ve­dere. Care este concluzia ? La che­resteaua de fag și cea de stejar con­sumurile specifice au fost depășite cu 180 mc, din care 145 mc stejar la ferestrele O.C.I. Aceasta a diminuat volumul economiilor de masă lem­noasă — din angajament realizindu-se numai 386 m­c. Există sau nu premisele respectării angajamentului luat ? Comparat cu perioada în care s-a îndeplinit, mai mult de o treime din volumul econo­miilor preconizate, rezultatul indică posibilitatea nu numai a transpunerii în fapt a angajamentului, ci și a de­pășirii lui, înfăptuirea lui o confirmă, de altfel, hotărirea cu care colecti­vele celor două fabrici insistă pentru închiderea canalelor de risipă a ma­teriilor prime și materialelor. Se caută soluții eficiente, se croiește mai atent, se ține o evidență mai exactă a repe­relor intrate în fabricație, se lu­crează,cu grijă în toate compartimen­tele pentru a se evita rebutarea pie­selor, se perfecționează meseria prin cursurile de ridicare a calificării. Plas­tic exprimat tot ceea ce se face, se poate spune că se fertilizează te­renul care urmează să ridice eficiența activității­ economice a combinatului. în Considerăm însă că s-ar greși dacă analiza activității colectivului ne-am referi numai la acest rezultat care e de neconceput fără eforturi stăruitoare. înlăturarea neajunsurilor care mai dăinuie încă — spunem că mai dăinuie fiindcă despre ele s-a mai vorbit și cu alte ocazii — nu cere eforturi în plus, ci prețuirea mai mult a celor care se fac. Despre ce este vorba ? Suntem in luna septembrie și se găsesc încă în număr mult prea mare lerene folosite ca țepușe pe că­rucioarele de transport a reperelor Gh. DANILA (Continuare în pagina a ll-a) Din aceeași cantitate de materii prime și materiale, valorificate supe­rior, mai multe produse finite Actualități cetățenești La Autogara Bacău . Măsuri pentru îm­bunătățirea transportului în comun De La Autogara Bacău ni se comu­nică unele măsuri venite să îmbu­nătățească condițiile de transport ale călătorilor pe traseele mai a­­­glomerate. Este vorba de Introdu­cerea cuburilor la autobuzele su­prasolicitate în zilele­ de vîrf (joi, sîmbătă și duminică), astfel încit pasagerii să nu rămînă fără mijloc de transport auto. Pe măsură ce se observă aglomerație sunt trimise de la garaj, operativ, mașini de rezer­vă, care pleacă la aceeași oră cu cursele principale. Măsurile luate se referă în special la traseele: Bacău-Gioseni, Bacău-Valea Mare, Bacău-Negri, Bacău-Parincea, Ba­­cău-Cleja. Borcane pentru murături Astăzi, s-a deschis în piața ora­șului Bacău un nou centru de des­facere a borcanelor, atît de nece­sare acum populației, pentru mu­rături. Tot aici , *e vind și dami­gene, întrebuințarea lor n­u mai tre­buie specificată. De altfel, în municipiul Bacău sînt 8 puncte de desfacere a borcane­lor și damigenelor, atît în cartiere­le orașului cît și în centru. Pînă în prezent La aceste unități au fost aduse spre vînzare circa 50.000 de borcane și­ damigene. De retinut că au fost luate măsuri pentru buna aprovizionare, în continuare, cu borcane de toate mărimile. Doriți un autoturism? Recent, doi cetățeni din cadrul județului, nostru Francisc Holden și Valentin Ghirilă, primul din­ co­muna Gleja, al doilea din munici­piul Bacău, au cîștigat la concursul special Pronoexpres cîte un auto­turism „Moskvici-408“. Totodată Nicolae Stănilă, din Municipiul Gheorghe Gheorghe-Dej, a cîștigat o excursie în străinătate. Nl se a­­nunță de la Administrația de stat Loto-Pronosport că peste puțin timp, în ziua de 24 septembrie, va avea loc o nouă tragere excepțională, de data aceasta la Loto, tragere la care se va atribui un număr neli­mitat de autoturisme și premii in bani. J ii» . la mina Salina din Tg. Ocna. BURSUC Citiți în pag. a IV-a Convorbiri sovieto-cehoslovace Dezbaterile din Conferința statelor neposesoare de arme nucleare Evoluția luptelor din Nigeria Luptele din Vietna­mul de sud Prezente românești Termenul în anchetă Disciplina de plan executarea în termen a lucrărilor obligă o știre publicată în ziarul „Stea­gul roșu“ din 13 august a.c. informa despre construcția, în Bacău, a unui modern atelier mecanic pentru re­pararea mașinilor și utilajelor, pro­prietatea cooperativelor agricole de producție. E vorba de un atelier in­­terjudețean, al cărui termen de exe­cuție este 30 decembrie 1968. Am vizitat acest șantier în ziua de 9 septembrie 1968. Discuția pur­tată cu inginerul Avram Leibu (in­giner stagiar), din partea construc­torului și cu Constantin Busuioc, dirigintele de șantier al beneficia­rului — Uniunea județeană a coo­perativelor agricole de producție, precum și starea de lucruri de pe șantier ne-au edificat asupra situa­ției. Inginerul Avram Leibu: „Să văd dacă voi duce la capăt această lu­crare. Nu voi sta pe acest șantier". Motivele ?... Tehnicianul Constantin­ Busuioc: „Lucrarea se desfășoară foarte în­cet. Săpăturile făcute în luna au­gust pentru fundații nu au fost um­plute la timp, dar nici sprijinite pentru a preveni dărîmarea. Așa că după cum vedeți, cele­ mai multe s-au dărîmat. Stația de­ betoane nu funcționează bine, au fost zile în­tregi cînd nu s-a adus nici o mașină de beton, deși timpul era frumos. Cînd totuși se transportă, aceasta se face mult sub ritmul necesar­ în­cadrării lucrărilor in grafic. Șan­tierul nu are un maistru. Multă vre­me au lipsit misiucile — să fi văzut dumneavoastră cum se lua betonul cu mina pentru executarea gulere­lor la tuburile de canalizare. Pe scurt spus, e prost organizată mun­ca la acest obiectiv". Redacția. Din relatarea dirigin­telui de șantier se desprind motive­le pentru care tînărul inginer sta­giar nu întrevede ducerea, de către el, pînă la capăt a lucrării. Constructorii ne-au spus că de dimineață și pînă la ora 12 în ziua de 9 septembrie, se făcuseră doar 4 sau 5 transporturi în loc de 4-5 mașini pe oră cît e necesar. Un cal­cul a concluzionat că se turnaseră vreo 9 mc de betoane ceea ce e­­chivalează cu cca. 2 cuzineți. Mai sunt de executat 24 de astfel de cu­zineți, plus alte l­ucrări de­ betoane. Neîntrebămt­în­d sa vor executa a­­cestea dacă se va merge în con­tinuare în ritmul de melc (o ma­șină la oră). Am vrut să consultăm graficul de execuție a obiectivului. Spre sur­prinderea noastră, un astfel de în­drumător al lucrării, de semnaliza­tor al periclitării termenului de da­te în funcțiune nu exista pe șantier. ★ Disciplina de plan pentru cons­tructor obligă executarea în ter­men a lucrărilor. De la acest de­ziderat pornind considerăm că or­ganizarea, în cadrul Trustului de construcții Bacău, a întreprinderii pentru construcții industriale nu trebuie să dăuneze activității nor­male de pe șantier. Apreciem ca oportune cîte­va măsuri care să în­vioreze activitatea de la acest o­­biectiv. D. GHEORGHE Folosire eficientă a rezervelor interne Adeziunea colectivului de la Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea" din Bacău la linia politică generală a Partidului Comunist Român este materializată printr-o activitate neobosită pentru îndeplinirea in mod exemplar a tuturor indicatorilor de plan și obținerea unor rezultate tot mai bune. Astfel, antrenați in întrecerea socialistă, care se desfășoară mai viu ca oricind, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii au dat peste plan, de la începutul anului și pînă la 10 septembrie, 945 tone de Hîrtie și 75 tone de celuloză. Datorită atenției acordate pentru realiza­rea planului de producție in mod ritmic, numai in luna august s-a reali­zat o producție superioară cu 6,35 la sută față de media celor 8 luni. Printre măsurile luate in scopul valorificării eficiente a rezervelor interne se află și preocuparea deosebită pentru întărirea disciplinei in muncă, ceea ce a făcut ca față de aceeași perioadă a anului trecut absențele nemotivate să fie reduse cu 16 la sută, iar învoirile cu 10 la sută. Rezultatele cele mai bune s-au înregistrat la secțiile : fabricarea hâr­­tiilor, semifabricate, finisaj și prepararea lemnului care dețin lună de lună steagul de secție evidențiată. Anuța SANEA funcțională Un reportaj din activitatea de pază contra incendiilor Cerul era greu de nori. Vint. Tunete. Se anuața o ploaie zdravănă. Deși era pe la două și jumătate după-amiaza, ce­rul se întunecase. Cei cinci ca­re erau la parcul de separatoa­re al Schelei de extracție Tg. Ocna își vedeau de treabă li­niștiți, presimțind totuși învol­burarea ulterioară a naturii. E­­rau acolo numai ei, fără alți oameni, pentru că parcul ace­sta de separatoare se afla la vreo 4—5 km de comuna Dof­­teana. Un trăsnet puternic și fulgerul lovește rezervorul cu titei din centrul parcului. Se ridică, puternic, un jet de foc, de vreo 5 m. S-au aprins gaze­le care emanau din rezervor, prin gurile de aerisire. — Foc ! Săriți, arde­­ O clipă, o singură clipă, oa­menii au stat. Pericol de ex­plozie. Dacă nu se intervine la timp — exploziei Placara a­­junge la petrol și atunci numai e nimic de făcut. Se distruge toată instalația și mor și cei din apropierea ei. Puteau să fugă, să se îndepărteze de lo­cul exploziei care părea imi­nentă. Ar fi fost, poate, scuza­bil ; ar fi găsit argumente ca­re să justifice plecarea lor. O clipă oamenii au stat. O clipă — la cumpăna dintre salvarea propriei persoane și conștiința necesității de a înlătura distru­gerea avutului obștesc. Vinilul batea puternic, înce­puse și ploaia. Jetul de foc putea să incendieze și celelalte rezervoare. S-ar fi pierdut titei in valoare de zeci de mii de lei. In plus, valoarea instalații­lor este de peste 100.000 lei. Oa­menii­ și-au dat repede seama ce au de lacul. Au actionat prompt. Au apelat la a­­paratura mobilă. M­inuiau cu înfrigurare stingătoarele cu spumă chimică. Vîntul și ploaia cereau atenție și efort in plus. Cei cinci lucrători ca­re erau la datorie s-au avîntat cu hotărî­re și curaj asupra fo­cului care lua proporții. Simi­­on Dumitru aproape că nu se mai vedea prin fum și foc. Era învăluit de temperatura inten­să Petre Vrinceanu și Carol Moraru au văzut situația. Două jeturi de apă, simultan, se în­dreptară spre tovarășul lor pentru a-l tea de arsuri. Rezer­voarele vecine se încinseseră de dogoarea focului. Jeturile se îndreptară spre e­e. Oamenii erau la cea mai înaltă tempe­ratură. Oamenii. Acțiunile Cea mai înaltă temperatură a lor. Focul începuse apoi să scadă. Furtunurile, țevile, int­regul a­aparataj era mînuit cu repezi­ciune. Orice intîrzie ce insem­­­na explozie, însemna distruge­rea unor valori atît de mari, însemna pierderi de vieți. Oa­menii își strigau scurt cite o manevră. Ploaia se dezlănțuise nebunește. Spuma chimică, fe­lurile de apă înăbușeau focul. Mai repede, mai repede ! Cei cinci erau la capătul puterilor. Un sfert de oră a durat lupta asta teribilă dintre om și foc, di­ntre om și pericolul unei ex­plozii deosebit de puternice. In cele din urmă locul a fost stins. Paul Ivan, Dumitru Holic, Pe­tre Vrinceanu, Dumitru Simion și Carol Moraru, u zi de ploaie și transpirație, gittind, priveau în tăcere spre rezervoare, spre claviatura de ventile, spre instalațiile de separare... S-a raportat, apoi, simplu : „obiectivul a fost salvat fără pagube materiale și fără stag­nări de producție“. Intr-o dis­cuție cu tovarășul lt.-col. Nicolae Stănescu, de la Grupul P.C.I Bacău, interveni și u­­nul dintre cei cinci care spuse, , liniștit, intre două fumuri de țigară : „Noi ne străduim întot­deauna să ne facem datoria. Așa știm noi să ne purtăm la nevoie". Simplu, firesc, oamenii răs­pund în încercări de cumpănă după glasul conștiinței lor. Iar răspunsul se vede prin fapte. Prin fapte care vorbesc de o înaltă conștiință socialis­tă. Fapta celor cinci care s-au luptat cu locul e. In fond, re­zultatul modului lor de a gîndi, de a simți. E gestul sacrificiu­­lui, e gestul în care nu mai e­­xistă graniță între „eu" „noi". E gestul conștiinței so­ci­cialiste. Reni CACIULARU In cadrul consfătuirilor cadrelor didactice DEZBATERI FRUCTUOASE Georgeta Tabacu, Inspector generW din Ministerul învățămintului, activiști de partid și de stat. Subiectul consfătuirilor din aceas­tă toamnă îl constituie ampla dezba­tere a sarcinilor ce revin cadrelor di­dactice în noul an școlar in lumina Directivelor C.C. al P.C.R., dezvoltarea învățămintului în privind Repu­blica Socialistă România, aprobate de Plenara C.C. al PC.R. din 22-25 aprilie 1968 și a Legii învățămintului din Republica Socialistă România­. La discuții au participat un număr mare de cadre didactice care au sub­liniat excepționala importanță a ce­lor două documente în dezbatere. De asemenea, vorbitorii au găsit un mi­nunat prilej pentru a-și manifesta de­plina lor adeziune față de înțeleap­tă politică internă și externă a P.C.R. profund științifică, situată pe pozițiile ferme ale marxism-leninismului. In­ u­­nanimitate, in numele colectivelor de muncă, vorbitorii s-au angajat ca in noul an școlar să-și sporească efor­turile pentru aplicarea in practică a prevederilor Directivelor și Legii în­vățămintului, pentru a contribui și mai mult, prin procesul instructiv-educativ, la formarea omului de tip nou, omul societății comuniste. In încheierea ședinței de dimineață a luat cuvîntul tovarășul Emil Donici, care a adus tuturor cadrelor didacti­ce din raza municipiului Bacău un călduros salut din partea Biroului .Co­mitetului județean Bacău al P.C.R. Vorbitorul a făcut o amplă trecere in revistă a bunelor rezultate obținute pînă în prezent de cel mai numeros colectiv didactic din județ în munca nobilă de formare a noilor generații în spiritul­­ idealului umanismului so­cialist. Dar, în același timp, nu a trecut cu vederea și unele lipsuri ce se manifestă în munca didactică. Ast­fel, s-a scos in evidență că din rîn­­dul absolvenților școlii generale un procentaj destul de mare se prezin­tă la examenele de admitere cu un foarte scăzut nivel de pregătire. A­­cest lucru înseamnă superficialitate, lipsă de exigență și dezinteres din partea unor cadre didactice față de viitorul elevilor noștri. Un alt aspect negativ, arăta vorbitorul, este lipsa de preocupare pentru perfecționare și autodepășire. Din aproape 1.000 ca­dre didactice de pe raza municipiu­lui sînt abia 40 cu gradul II și numai 10 cu gradul I. Vor trebui intensifi­cate eforturile tuturor slujitorilor șco­lii pentru a traduce in fapt mărețele sarcini izvorîte din Directivele plena­rei din aprilie și Legea învățămîntu­­lui, a spus în încheiere vorbitorul. Tot în ședința de dimineață s-au a­­les delegații municipiului la consfă­tuirea pe județ a cadrelor didactice. În partea a doua a zilei au continuat discuțiile în cercurile de specialitate. De o atenție deosebită s-au bucurat disciplinele matematică, limba româ­nă și istorie la clasele V—VII­, in dis­cuțiile acestor cercuri s-au analizat rezultatele obținute de elevii școlilor generale la examenele de admitere în licee și școli profesionale. Seria tradiționalelor întruniri din septembrie ale cadrelor didactice a început ieri cu consfătuirea educato­rilor, învățătorilor și profesorilor din municipiul Bacău, care a întrunit peste 800 de slujitori ai școlii. Ală­turi de aceștia, la consfătuire au par­ticipat tovarășul Emil Donici, mem­bru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Bacău, i Pagina a IlI-a Respectarea democrafiei cooperatiste — cerință de baza în apărarea intereselor colectivității ■ ■ I E toamna iar... Pastrama și mustul­, la loc de cinste Odată cu venirea toamnei, odată cu apariția mustului, se deschid și tradiționalele, atît de îndrăgitele mustării. Pitorescul lor, farmecul ambianței și, desigur, al conținutu­lui, îmbie numeroși cetățeni, iată de ce ne-am adresat tovarășului M. SULEA, director comercial la T.A.P.L. Bacău, solicitîndu-i răspuns la cîteva întrebări despre unele a­­mănunte în această privință.­­ Datorită producției bo­gate de struguri din acest an, mustăriile vor aduce un sur­plus de consumatori. Ce pre­gătiri s-au făcut pentru deschi­derea lor ? — încă de la începutul lunii sep­tembrie, T.A.P.L. Bacău a luat mă­suri pentru procurarea tuturor ma­terialelor necesare (stuf, strujeni, viță de vie, bostani, ulcele de lut, funduri din lemn etc.) încît, la data de 5 septembrie a c. să funcțio­neze primele unități ,iar în urmă­toarele zile, să funcționeze toate cele 9 mustării pe care le-am pre­gătit. — Aprovizionarea va fi în pas cu cerințele ? — Pentru ca anul acesta mustă­riile să fie aprovizionate în mod deosebit, au fost luate măsuri de a se contracta cu I.C.R.A. cantitatea de 13 vagoane de must nobil, 25 de vagoane de must hibrid, 5 vagoane de tulburet, 6,5 tone de pastrama de oaie. Față de anul trecut ne-am­ propus să desfacem mai mult cu 20 de vagoane de must și cu 3 tone de pastrama. — Ce ne puteți spune des­pre calitatea mustului pe care îl putem servi în unitățile spe­cifice ? — Față de anul trecut mustul va fi de calitate mai bună datorită producției mari de struguri, dar și datorită faptului că „Vinalcool" Ba­cău ne-a promis că mustul livrat a­­nul acesta va fi deosebit, din partize superioare. Solicităm, și pe această cale, ca mustul respectiv să nu fie decantat, și să îndeplinească întoc­mai condițiile de Stat. — Pastrama, iată un subiect de sezon la care vă rugăm să vă referiți. — Pe lingă tradiționala pastramă de oaie, mult solicitată de consu­matori, am luat măsura ca la mus­­­tării să vindem cîrnați de oaie, mi­titei de oaie, cîrnați de porc, alte preparate de grătar, nuci, semințe etc. De asemenea, anul acesta, la mustăria de la restaurantul „Parcul trandafirilor" se va vinde și tradi­ționala pastrama de capră. E vorba de pastramă afumată. — Ambianța rustică va fi diferită de cea din anul tre­cut ?. — Ne-am străduit ca la unele u­­­­nități, cum este de pildă, restauran­tul „Parcul trandafirilor , deci uni­tăți mai mult solicitate de consuma­tori în perioada mustăriilor, ame­najările să fie diferite și îmbunătă­țite față de anii trecuți. Se creează o ambianță mai plăcută, un cadru rustic, care sugerează culesul stru­gurilor și bogăția toamnei. Taraful care va cînta melodii adecvate, cît și ospătarii poartă tradiționalele costume naționale. Servitul mustului se face în oale și căni de lut. Pas­trama cu mămăliguță se servește pe funduri din lemn. Nu vor lipsi din decor nici unele obiecte cu mo­tive populare — Așadar, ambianță plăcută, preparate tradiționale de cali­tate, și, probabil, deserviră promptă. — Desigur. De altfel... — Știu, vreți să ne invitați să vizităm mustăriile. Primim cu plăcere și promitem citito­rilor un raid pe această temă. Vă mulțumim pentru Interviu. C. RONi

Next