Steagul Roşu, decembrie 1968 (Anul 23, nr. 4920-4945)
1968-12-03 / nr. 4921
Anul XXIII Nr. 4.921 (6.400) Marți 3 dec. 1968 4 pagini 30 bani 0 condiție a înaltei eficiențe: elaborarea după criterii de mare răspundere a planurilor M. T. 0. Perioadele de la finele fiecărui an sînt marcate de un moment important în activitatea întreprinderilor și anume întocmirea planurilor de măsuri tehnico-organizatorice. Menirea acestor instrumente economice nu este cita decit asigurarea, la nivel superior, a valorificării resurselor întreprinderii, perfecționarea tehnicii și organizarea producției în vederea îndeplinirii sarcinilor planificate la toți indicatorii. Intrucît viața a dovedit eficiența acestor planuri, iar practica a evidențiat pe alocuri nu o dată existența unor doze de formalism în elaborarea măsurilor tehnico-organizatorice, considerăm că este de datoria colectivelor din întreprinderi să acorde cea mai mare importanță întocmirii acestora. Experiența arată cu prisosință că acolo unde întocmirea planului se face în mod temeinic, acordîndu-se o atenție deosebită calității măsurilor, eficacității acestora și îndeplinirii lor la termene cît mai judicios stabilite, rezultatele obținute în realizarea indicatorilor de plan sunt dintre cele mai bune. Exemple care să demonstreze acest lucru sunt nenumărate și pot fi date de la întreprinderea minieră — Comănești, Combinatul chimic Borzești, Fabrica „Letea“ Bacău, C.I.L. Bacău și altele. In aceste unități s-au format la timpul oportun, grupe de specialiști la nivelul atelierelor, secțiilor și pe ansamblul unităților, care au analizat în profunzime rezervele interne și căile de mobilizare a lor, stabilind măsurile care să ducă la o eficiență sporită a activității de producție. Cu totul asta a fost insă situația la alte unități ca : I.F. Gheorghe Gheorghiu-Dej, C.I.L. Comănești, Industria laptelui Bacău, unde conducerile acestor întreprinderi au considerat întocmirea planului M.T.O. ca o formalitate, preconizînd unele măsuri cu caracter general, sau insuficient analizate din punct de vedere tehnic și economic. Rezultatul nu a fost altul decit apariția în angrenajul economic al acestor unități a unor deficiențe care au atîrnat greu in desfășurarea normală a activității. Avînd in vedere, pe de o parte eficiența unor măsuri valoroase, avantajul lor în creșterea eficienței economice, iar pe de altă parte repercusiunile nefaste ale tratării superficiale a acestei probleme, conducerile întreprinderilor au marea răspundere de a aborda cu multă atenție această problemă, a orienta măsurile incluse in planurile tehnico-organizatorice spre sarcinile esențiale ale producției. Realizarea acestui deziderat nu poate avea loc decât dacă se analizează aprofundat posibilitățile și cerințele fiecărei secții și atelier, se consultă muncitorii, inginerii și tehnicienii, li se cer păreri, sunt cunoscute propunerile lor. In scopul participării efective a colectivelor din secții, ateliere și servicii la elaborarea planurilor de măsuri tehnico-organizatorice se impune din partea conducerilor întreprinderilor să precizeze din timp tematicile de orientare spre problemele specifice muncii lor, dînd atenția cuvenită alegerii măsurilor tehnico-organizatorice. Aceasta se impune în vederea asigurării unor importante avantaje economice, lucru realizabil în condițiile în care conducerile de unități nu urmăresc cantitatea de măsuri, ci studierea și selecționarea lor atentă, pentru a fi aplicate numai acele care asigură realizarea unei cît mai înalte eficiențe economice. O mare importanță o prezintă nu numai analiza propunerilor sub aspectul posibilităților de înfăptuire ci și al eficienței lor. Calculele de acest gen întăresc convingerea asupra efectelor economice și au puterea de a canaliza eforturile colectivelor spre măsurile valoroase. In schimb, un calcul superficial făcut poate oricine să ducă fie la supraevaluări, fie la subevaluări, ceea ce poate însemna de fapt neobținerea eficienței scontate sau neglijarea unor importante rezerve interne de îmbunătățire a activității întreprinderii. Iată de ce această problemă trebuie să preocupe in cel mai înalt grad cadrele de economiști și ingineri din întreprinderi, care au datoria să fundamenteze prin calcule realiste măsurile tehnico-organizatorice. Printre problemele cărora trebuie să li se acorde o mare importanță, atunci când se elaborează planurile de măsuri tehnico-organizatorice, se află creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității produselor. Sarcinile mobilizatoare pe care le au unitățile an de an privind creșterea productivității muncii trebuie să fie reflectate și în aceste planuri, în sensul că ele trebuie să prevadă măsuri concrete care să faciliteze îndeplinirea prevederilor acestui indicator. In practica unor întreprinderi însă, atunci cind se elaborează căile de creștere a productivității muncii, există mentalitatea de a se prevedea măsuri a căror rezolvare ține de forurile tutelare — direcții sau ministere. Nu puține sunt cazurile cind parcurgînd aceste planuri citim : vom interveni la direcția cutare pentru achiziționarea cutărui utilaj. Sau direcția generală trebuie să ne sprijine în livrarea unor piese de schimb necesare cutărui lucru. Și, din păcate, nenumărate sunt cazurile cind rezervele interne fie că nu sunt date în vileag, fie că nu se perseverează pentru mobilizarea lor. O asemenea stare de lucruri pune sub semnul întrebării competența celor chemați să militeze pentru abordarea unor probleme care să antreneze efectiv cadrele de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderi și să se materializeze în îndeplinirea și depășirea indicatorului productivitatea muncii în primul rînd prin valorificarea posibilităților interne.. Aceeași preocupare trebuie să existe și pe linia îmbunătățirii calității. Măsuri de genul : vom lichida cu refuzurile și reclamațiile, controlorii de calitate vor fi mai exigenți, vom întreține relații mai strânse cu beneficiarii, nu au ce căuta în planurile tehnico-organizatorice. Cadrele de specialiști care concură la elaborarea acestor planuri sunt chemate să facă o strictă delimitare între sarcinile de serviciu și ceea ce de fapt trebuie Inclus privind îmbunătățirea calității produselor. Numai în felul acesta și plecînd de la situația existentă privind unele abateri de la criteriile de calitate ca și necesitatea îmbunătățirii permanente a acesteia să fie abordată o astfel de problemă majoră. Ea ține de competența tuturor secțiilor de producție, a specialiștilor din întreprinderi care trebuie să valorifice cu adevărat rezervele interne in toate domeniile, să dea dovadă de mult respect față de înțelepciunea și inițiativa colectivă, față de propriile hotăriri. Moment solemn, de neuitat: DEPUNEREA JURĂMINTELE MILITAR Duminică, 1 decembrie, cazarma ne-a întâmpinat in haine de sărbătoare. In această zi, cei mai tineri ostași ai forțelor noastre armate au rostit in fata drapelului sfint al țării, jurămint de credință față de patrie, partid și popor. Acest moment a constituit un eveniment unic și solemn pentru fiecare dintre ei. Jurământul militar le va călăuzi de acum înainte viața ostășească, le va da tărie, le va fi Îndemn Ia Îndeplinirea îndatoririlor lor militare. , Jurămintul militar, consfințește un drept și o Îndatorire supremă pentru orice cetățean al țării românești: dreptul și datoria de a apăra cu arma în mină independența și suveranitatea patriei noastre, cuceririle revoluționare ale poporului, succesele obținute în anii luminoși ai socialismului. In haina minoiră de ostaș, infanteriștii, tanchiștii, geniștii artileriștii, și cei din alte arme pășind cu emoție în fața subunităților, a comandanților lor rostesc cu hotărire și convingere cuvintele legămintului militar. „Eu, cetățean al Republici Socialiste România. Intrînd în rîndurile forțelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele și conducerii de stat a Republicii Socialiste România"... Sintem la subunitatea comandată de căpitanul Aurel Pera — subunitate care obține, zi de zi, succese în îndeplinirea programului pregătirii de luptă și politice. Cu mina strînsă puternic pe armă, soldatul Ștefan Cărămidă rostește cu hotărire cuvintele jurămintului militar, înainte de a păși pe porțile unității, comunistul Șt. Cărămidă a fost mecanic agricol la C.A.P. „Grivița Roșie“ din comuna Traian, județul Olt. Nu rareori el a fost evidențiat de conducerea cooperativei, bucurându-se totodată de aprecieri din partea cooperatorilor din comună. Deși este de puțin timp în unitate, el a reușit să se remarce ca un ostaș harnic, silitor și disciplinat. La primele ședințe de trageri cu automatul, a obținut rezultate foarte bune. — „Pentru mine — ne spune soldatul Șt. Cărămidă — ziua depunerii jurămîntului militar constituie un eveniment deosebit. Nu voi uita niciodată aceste clipe de mare însemnătate în viața mea. Voi munci ni așa fel ca în cel mai scurt timp să devin un bun militar al armatei noastre socialiste“. ... Sunt soldatul Vasile Olăhuț, m-am prezentat pentru depunerea jurămlntului militar. El rostește cu tărie cuvintele: „Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent, să păstrez cu strictețe secretul militar și de stat“... Soldatul V. Olăhuț, utecist, are încă în imaginea sa colectivul de muncă de la uzina centrală de preparare a minereurilor de la Simion ASANDEI (Continuare in pag. a Hla) I m m mb m m m m m.m ■■■hbi RIRIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII Profé fan diîn foaie tarife ,uniţi- vă ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU IIIIIRLiIII I I Cu planul anual La export depășit Din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej ne-a parvenit o veste îmbucurătoare , colectivul de salariați al Combinatului chimic Borzești raportează, cu deosebită satisfacție, realizarea planului valoric anual de livrări la export la data de 2 decembrie a. c. Până la această dată s-au livrat peste plan însemnate cantități de produse, printre care : 1.264 tone sodă caustică, 508 tone P.V.C., 283 tone clorură de calciu, 892 tone clorură de var, 194 tone criptodin 2,5 la sută, 220 tone clorură de aluminiu, 1,77 tone clor lichid, 104 tone tricloretilenă, 100 tone ierbicid 2,4 D. Colectivul de muncă al Combinatului chimic Borzești este hotărit ca pină la sfîrșitul anului să depună aceeași muncă asiduă, care să se materializeze în noi succese, la fel de frumoase. Un nou anticoroziv După îndelungi experimentări, cercetătorii de la Combinatul de cauciuc sintetic și produse petrochimice din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, au realizat un excelent material pentru protecția anticorozivă. Este vorba despre un produs obținut printr-o combinație de rășini sintetice epoxidice, care poate fi aplicat cu ușurință pe pereții interiori ai conductelor din instalațiile supuse agresiunii chimice. Efectul utilizării lui s-a materializat în creșterea gradului de rezistență la coroziune al utilajelor și în mărirea intervalului dintre reparații și revizii. Comunistul Roman Iftimie, muncitor la secția talpuit, a Fabricii de încălțăminte „Partizanul" din municipiul Barcău, se situează printre evidențiații în întrecerea socialistă. r DEZIDERATE IN ZOOTEHNIE: Nutrețurile cu grijă, furajate Secetc din prima jumătate a acestui an a diminuat simțitor și baza furajeră, mai ales în ce privește figurile. Fără îndoială că acum se pune problema unei bune gospodăriri a tuturor nutrețurilor, ca și o furajare adecvată a animalelor. Pentru realizarea celor două deziderate, specialiști și alți lucrători de la Direcția agricolă și U.J.C.A.P. întreprind în aceste zile o analiză temeinică a modului cum se face în unități gospodărirea furajelor,indicându-se soluțiile optime pentru evitarea lipsei de nutrețuri. Am socotit utilă și oportună o discuție cu doi specialiști din unități : - Cooperativa noastră ne-a relatat inginerul Mie Valentin de la C.A.P. Burdusaci — nu stă deloc bine cu baza furajeră. Avem un deficit de 56 tone fînuri și 110 tone grosiere. Asupra noastră apasă răspunderea unei maxime griji față de gospodărirea și valorificarea superioară a tuturor nutrețurilor ce le avem în stoc. Am pus in funcțiune moara cu ciocănele și tocătoarea, realizînd astfel o cit mai bună preparare a furajelor. Am dori însă să fim sprijiniți în direcția micșorării numărului de animale (? I ?). Este nejustificată o asemenea solicitare. O astfel de cale o socotim de minimă rezistență. Eforturi susținute pentru buna Valorificare a tuturor nutrețurilor, rații optime — iată modalitatea de a se rezolva aceste greutăți. ★ Un alt interlocutor, ing. Constantin Cucu de la C.A.P. Stănișești . Putem afirma, după niște calcule gospodărite animalele rațional estimative, că baza furajeră a fost asigurată în proporție de 78 la sută. Pentru a estompa deficitul de nutrețuri, noi am însămințat în acest an cu 33 hectare mai multe culturi duble decit ne planificasem inițial. Am instplozat 300 tone furaje, dar la timpul potrivit n-am realizat planul la frunzar cu 20 de tone. Cocenii de porumb {circa 350 tone), i-am depozitat gospodărește și-i vom da în hrana animalelor numai tocați și preparați CU saramură sau melasă, întrebăm, însă, consiliul de conducere al C.A.P. cind se va gîndi să procure sarea și melasa, necesare pentru prepararea cocenilor ? ★ Atragem atenția și altor conduceri ale C.A.P. să nu admită nici o tabela zere de la buna gospodărire a mutrețurilor, ca și de la furajarea cît mai rațională a animalelor. Este de datoria tuturor celor care se ocupă de sectorul zootehnic să se îngrijească de păstrarea și distribuirea furajelor, precum și de prepararea și administrarea lor în hrana animalelor, după rețete bine stabilite, echilibrate din punct de vedere al substanțelor hrănitoare. O atenție deosebită va trebui acordată tocării și pregătirii grosierelor prin saramurare, metasare sau amestec cu borhot, precum și urnirii concentratelor. Considerăm necesar ca organele agricole județene să controleze cum se aplică în practică indicațiile pe care le dau și să ia ia timp măsuri corespunzătoare în vederea bunei gospodăriri a nutrețurilor. S. TUDOR Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu Manifestări culturale aniversative Simpozion La Clubul studenților de la Institut pedagogic de 3 ani din Bacău, sub auspiciile „Ateneului studențesc" a avut loc un simpozion dedicat aniversării a 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. După cuvîntul de deschidere, în care s-a vorbit despre însemnătatea evenimentului, rostit de conf. dr. Nicolae Lupu, decanul Facultății de istorie-geografie, au făcut expuneri lector I. Mitrea despre „Ideea de unitate, permanentă a istoriei poporului român", asistent V. Tănăsescu despre „Actul de la 1 decembrie 1918 — necesitate istorică obiectivă și legitimă" și asistent Elena Mancaș : „Scriitori români angajați în lupta pentru Unirea Transilvaniei cu România". Au asistat peste 250 de persoane, cărora li s-a oferit în încheiere un program de coruri și recitări. Expoziții Holul mare al Liceului „Vasile Alecsandri" din Bacău găzduiește de cîteva zile o interesantă expoziție intitulată: „Din istoria Transilvaniei", dedicată semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. Pe cele 6 mari panouri se întîlneșc sute de documente, stampe, litografii, extrase din acte de cancelarie și presă, constituind tot atîtea mărturii ale justeței actului săvîrșit din și prin voința poprului, documente de epocă ce amintesc privitorului întreaga efervescență a evenimentelor care au dus la zămislirea Unirii Principatelor și apoi la desăvîrșirea acestui act, Unirea Transilvaniei cu patria mamă. în același context, la Liceul nr. 8 s-a amenajat o vitrină cu documente și extrase din presă prin care se poate urmări atît lupta seculară a Transilvaniei de a ieși de sub dominația străină cît și lupta socială. Cîteva figuri devenite legendare predomină întreaga vitrină : Mihai Viteazul, Avram Iancu, Al. I. Cuza, Horia, Vasile Goldiș. O stampă ilustrînd tragerea pe roată a răsculaților lui Horia este însoțită de poezia „Horia" (Alba Iulia, 28 februarie 1785) Seară culturală Simbătă, la clubul Fabricii de postav din Buhuși, în prezența a peste 600 de persoane, a avut loc o setară culturală închinată aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. , Despre importanța făuririi statului național unitar român a vorbit Prof. Teodor Roșea, care a subliniat, printre altele, faptul că aniversarea Unirii Transilvaniei cu România are loc în condițiile în care întregul nostru popor își consacră cu devotament toate forțele traducerii în viață a mărețului program elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. pentru desăvîrșirea construcției socialiste, pentru ridicarea României pe noi culmi ale civilizației și progresului. In continuare, a avut loc un frumos program artistic închinat evenimentului sărbătorit, susținut de elevii Liceului din Buhuși. Programul s-a bucurat de aprecierea unanimă a asistenței. Montaj literar-muzicalcoregrafic Aproximativ 650 de comăneșteni au luat parte la un emoționant montaj literar-muzicalcoregrafic, organizat duminică la clubul „1 Mai“. Manifestarea, dedicată semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, a relevat momente importante din lupta poporului român pentru Unire, evocarea subliniind făurirea statului național unitar român prin actul istoric de la 1 decembrie 1918. In repetate rânduri, spectacolul a fost aplaudat la scenă deschisă. Pionierii cinstesc memoria eroilor Detașamentele unității de pionieri de la Școala generală nr. 20 din Bacău s-au întrunit într-o adunare festivă, consacrată semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. După desfășurarea ceremonialului pionieresc, specific tuturor adunărilor de unitate, a vorbit pionierilor tovarășul profesor Vasile Florea despre năzuința de veacuri a poporului nostru - unirea intr-un stat național unitar. Dovadă emoționantă a cinstirii memoriei eroilor patriei, pionierii detașamentului clasei C llla D au prezentat un frumos montaj muzical-literar. In încheierea programului, glasurile cristaline ale pionierilor au înălțat un fierbinte cîntec de slavă partidului, făuritorul fericirii tineretului de azi al patriei noastre socialiste. Viorel ZARNESCU clasa al IV-a E Școala generală nr. 20 Bacău O sesizare de Ita Buhuși ne chemamă la fața locului. Unitățile comerciale și, în special, cele cu profil alimentar, de lingă Fabricat de postav, sunt defectuos șiprovizionate, deservirea nefiind pe măsura cerinței muncitorilor. Ore de virf, dimineața, înainte de intrarea in schimb. Centrul de desfacere a pîinii cunoaște un spectacol ciudat. Sosesc muncitorii, mulți dintre ei — navetiști, din apropierea Buhușului. N-a oprit însă bine trenul sau autobuzul, că oamenii dau năvală să cumpere pîine, să ocupe un loc mai bun la rînd. Riadul devine uimitor de mare. încăperea e înțesată de cumpărători. Oricit se străduiesc cei care vînd, nu izbutesc să facă față avalanșei de cumpărători. Se face de intrat în fabrică și tu mai ești nevoit să stai la rînd. Cu un picior aici, cu unul spre poarta de intrare. O ultimă speranță, că vei putea cumpăra pîine ! Apoi renunți, ca să nu intîrzii lai program, (intre timp se creează nervi, o stare de irascibilitate specifică unor astfel de împrejurări, discuții — nu o dată incandescente !). Dar lucrurile nu se opresc aici. In timpul dimineții, după intrarea în fabrică, cind știi că este la magazin plineta pe care o cauți, urmărești pe cineva care are bilet de voie, pentru a-i ruga să-ți facă și cumpărătura ta, sau obții chiar tu o învoire. Dar asta costă. Timp. Și timpul — o știe oricine — înseamnă bani ! Și atunci te întrebi : cît costă aici, de fapt, o pîine ? Discutăm cu lăcătușii Nicolae Căluț și Constantin Ursu. Le cerem părerea: În special dimineața, dar și la celelalte intrări și ieșiri din schimb, aglomerația e atit de mare, că uneori renunți să mai cumperi. Este cert - trebuie înființate mai multe puncte de desfacere. Desigur, pentru orele de virf. Dar, asta e o poveste mai veche... Au mai fost niște șefi, au mai privit, s-a discutat, s-a promis, dar situația a rămas aceeași“. Ne interesăm la Comitetul orășenesc de partid și la Consiliul popular al orașului Buhuși : tovarășii de aici au uitat cum arată la față cei din conducerea O.C.L. „Alimentara". Interlocutorii noștri de la fabrică ne spun, în cadrul anchetei pe care o întreprindem : „Nu rareori sunt goluri în aprovizonare. Și nu ne referim doar la pline - deși acesta este un aspect foarte important. La „Alimentara" lipsesc unele mezeluri, mai ales cele mai ieftine. Și, în general, ar putea fi mai multă preocupare la tovarășii din unitatea de lungă fabrică", intrerupem din nou firul anchetei. Facem un scurt sondaj la unitatea „Alimentarai" nr. 131, de lngă fabrică. Discutăm cu tovtarășul Nicolae Rusu, șeful unității, care ne spune : „Aprovizionarea e acum foarte bună“. Să intrăm insă în amănunte: „Tobă aveți „Nu". „Cîrnați proaspeți aveți „Nu". „Crenvurști ?". „Nu". De asemenea, biscuiți vrac lipseau (deși șeful de unitate a încercat să ne arate niște lăzi cu biscuiți „Eugenia", drept ceea ce căutam noi ; acești din urmă biscuiți sunt, cum se știe, mai scumpi decit ceilalți, obișnuiți I). Lipseau și biscuiții „Liliput", cei la pachet, de 1 leu, ca și multe alte feluri din acest sortiment. In unitate nu se găsea miere de albine, telemeat de oi, htalva simplă, teremea de vacă, ouă, slănină sărată. Nu s-au făcut note de comandă ? Ba da ! Și totuși aceste mărfuri nu au fost aduse. De ce ? De ce conducerea O C.S. „Alimentara" nu sta măsuri pentru mai multă operativitate ? De ce șeful de unitate nu acționează energic ? „Au trecut 4 zile de cindi ați făcut notele de comandă, tovarășe Rusu. Marfa n-a venit. Ați dat măcar un telefon la Bacău ?“. „Nu". „De ce ?“. „Păream așteptat să vină marfa". Nu mai comentăm cele de mai sus.Se impune, totuși, o paranteză : nu trebuie să vedem numai deficiențe. Magazinul avea și destule mărfuri care sînt solicitate de populație. Dar acesta e, la urma urmei, eun lucru normal. Și cum rămîne cu afirmația că „Aprovizionarea bună ?“. O fi, dar cu... lipsuri. A e propus, de cite ori salariul celor plătiți pentru a asigura o bună aprovizionare a fost înmiiat cu... lipsuri ? I). Continuăm firul anchetei mergind în incinta fabricii. Aflînd subiectul de care ne interesăm, oamenii vin singuri să-și spună părerea. Despre pîine — Leonte Constantin, de la apretura centrală : „De ce se aduce pîinea neagră după ce intrăm în schimbul de dimineață, cind nu o mai putem cumpăra ? Și, apoi, calitatea ei lasă, uneori, de dorit, £ cleioasă" . Constantin Mițică, de la finisaj : „Aprovizionarea se face, alteori, cind suntem la rînd, în timp ce e aglomerație. Suntem nevoiți să pierdem și din cauza asta timp“ î Nicolae Șerban, de la același sector : „O parte foarte importantă din pîinea care vine este veche in fiecare luni. Și în alte zile din săptămînă se mai întimplă astfel de cazuri. Cică Ioi inghesuială, merge ! De ce Despre celelalte alimente — Constantin Leonte, ca și ceilalți cu care am discutat . „La Alimentara, aprovizionarea uneori e bună, uneori nu. Lipsește ritmicitatea. De pildă, unele mezeluri o zi sunt, două nu. Apropos de mezeluri la unitatea de lungă fabrică este un singur raion, cu unt singur vinzător. Sunt „cozi“ mari la orele de vîrf". .N. R. : Așa este ! In ziuai cind am fost vioi, la rînd erau vreo 20 de cetățeni, dar responsabilul, care privea dintr-o parte, nu a intervenit spre a da o mînă de ajutor vînzătoarei și nici nu a fost dirijat un alt vinzător, pentru a descongestiona staionul respectiv. Sunt, așadar, la "„Alimentare" deficiențe de ordin subiectiv, care afectează buna deservire. Aprovizionarea defectuoasă trebuie s-o spunem, se datorește, în bună măsură, celor de la Bacău (O.C.L. și I.C.R.A.), care iasă Buhușiul, în anumite împrejurări — așa cum ne spuneai tovarășul Nicolae Rusu — pe planul al doilea. Și, o întrebare : de ce aprovizionarea se face în timpul programului de vînzare, uneori sta ore de virf ? in legătură cu problemele ridicate privind comerțul cu prinea, avem o scurtă convorbire cu tovarășul Ni- Roni CACIULARU (Continuare în pagina a XI-a) Să fie înlăturate deficiențele comerțului cu pîine și produse alimentare ! Raid anchetă în legătură cu unele magazine de lîngă Fabrica de postav