Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)

1969-10-18 / nr. 5193

V M Porumbul grabnic in hambare,­­ mini­mi mb C. A.P. Scorțeni a încheiat recoltatul porumbului Baza furajeră se asigură acum! La C.A.P. Sascut-Tîrg­ însilozatul este o lucrare facultativă ? Pentru majoritatea lucrătorilor din sectoarele zootehnice greută­țile din iarna trecută în furajarea animalelor au constituit o adevă­rată lecție. Urmările negative pro­vocate de lipsa nutrețurilor se pot vedea și în prezent în mai toate cooperativele agricole, oglindite fiind în producțiile de lapte mult prea scăzute față de actualele con­diții; în acest an însă, regimul plu­viometric a favorizat o dezvoltare abundentă a tuturor plantelor de nutreț, existînd mari posibilități în asigurarea bazei furajere. Coope­rativele agricole în care există preocupare din partea consiliilor de conducere, rezultatele sunt pe măsura așteptărilor. Astfel, pe lân­gă adunatul și depozitatul furaje­lor rezultate din culturile cu a­­ceastă destinație, în multe coope­rative agricole de producție s-a mers pe linia folosirii și a altor re­surse, în special pentru însilozare, cum ar fi coletele și frunzele de sfeclă, capitulele de floarea-soa­­relui, diferite resturi de la grădi­nile de legume, coconi de porumb și altele. Aceasta a creat posibili­tatea însilozării în unele unități a unor cantități de furaje mult peste nivelul prevederilor. La C.A.P. Orbeni, de exemplu, după cum spunea inginerul Cornel Lazăr, planul la însilozări a fost depășit cu circa 400 tone, ceea ce va asigura o furajare abundentă a animalelor pe tot timpul iernii. La C.A.P. Sascut-Sat, deși sunt asigurate cu prisosință fibroasele și grosierele necesare, însilozatul con­stituie una din preocupările de seamă­ ale membrilor cooperatori. Președintele cooperativei, Grigore Mihu, spunea: „ Pînă în prezent am însilozat aproape 700 tone nutrețuri față de 500 tone cît ne-am prevăzut. Ac­țiunea însă continuă. Avem im­portante cantități de frunze și co­­lete de sfeclă, furaj valoros care nu trebuie să se piardă. Apreciem că vom mai însiloza încă cel pu­țin 100 tone. Animalele sunt bune, vacile s-au refăcut, dar cu toate acestea producția de­ lapte nu es­te la nivelul condițiilor de care dispunem. După cum aprecia specialistul unității, inginerul Cornel Țarălun­­gă, una din cauzele rămînerii în urmă la producția de lapte este nerealizarea planului de montă și fătări, acesta fiind influențat de­(Continuare în pag., a II-a) Ieri, membrii C.A.P. Scorțeni au încheiat re­coltatul porumbului pe întreaga suprafață cul­tivată. în aceste zile, toate atelajele sunt mobiliza­te numai la transportul producției și eliberarea terenului în vederea e­­xecutării toamnă. ogoarelor de 1 C.A.P­IN CARE PLANUL LA ÎNSILOZARE A FOST DEPĂȘIT: DAMIENEȘTI, NEGRI, BEREȘTI-BISTRIȚA, SAUCEȘTI, PÂNCEȘTI. C.A.PR­IN CARE PÎNĂ LA DATA DE 16 OC­TOMBRIE ÎNSILOZATUL NU începuse” SOLONȚ — președinte N. Matei, BUCȘEȘTI — președinte C. Buburuz, TĂVĂDAREȘTI — pre­ședinte C. Hîncu, BURDUSACI — președinte C. Bozga, RĂCHITOASA — președinte Vintilă A­­nastasie, VIFORENI — președinte Ștefan Bontaș, LIPOVA — președinte Gh. Bucur, GODINEȘTI — președinte Gh. Laghin. Ce așteaptă consiliile de conducere ? DE-ALE LUI PÂCALĂ... Dacă Păcală, personajul li­terar cunoscut din Scrisoarea a XII-a de C. Negruzzi, din basmul lui I. Slavici, din opera lui P. Dulfu, din variantele folclorice ori din dramatizarea concetățeanului nostru, Mureș Covătaru, ne amuză, ne desfa­tă, în schimb Păcală, persona­jul real, înregistrat sub diverse nume la starea civilă, omul de Constantin CĂLIN care suge din nervii noștri zi de zi, ne-aduce într-o stare ve­cină cu mînia. Geniul acestui Păcală, semenul nostru, e, de asemenea, păcălitura, farsa. Cînd Păcală se ipostaziază în dispecer la întreprinderea de rețele electrice, poți fi sigur că luminile de aliniament vor arde ziua în amiaza mare (cum am văzut, în două rînduri, pe strada Războieni, în ultima săptămînă din septembrie) și vor fi oarbe noaptea (faptul a devenit obișnuință pe Calea Mărășești), că radioul și „tele­vizorul ți se vor opri tocmai în momentul în care o emisiu­ne te pasionează, că — grăbit fiind — vei rămîne în lift în­tre două nivele, pînă niște bi­nevoitori te vor ridica prin forța manuală. Lucrînd la I.C.B., Păcală se va distra fă­­cînd să irumpă într-un spec­tacol trist jeturile artezienelor din fața Consiliului popular județean și din Parcul Libertă­ții, într-o zi mohorîtă, ploioa­să (cum a fost cea din 2 oc­ (Continuare în pag. a II-a) 8ț ■ m ■ [UNK] [UNK] [UNK]m ■aa aaaa l Metodă originală de construcții cu o productivitate ridicată Inginerii Aurel Ru­set și Lică Avram, de la Trustul de con­strucții din Bacău, împreună cu inginerul Gheorghe Damian,, de la I.N.C.E.R.C. Bucu­rești, au elaborat metodă originală de o construcție a clădiri­lor social-culturale, al cărui efect constă în reducerea duratei de execuție de peste­ 3 ori și în creșterea produc­tivității muncii­ cu 30 la sută. Noua metodă se bazează pe indus­trializarea lucrărilor la părțile interioare ale clădirilor, unde se înlocuiesc zidurile portante din cărămidă cu diafragme de beton de 15 cm grosime, tur­nate direct pe șantier în cofraje plane. De asemenea, elementele planșeului — cum ar fi centurile exterioare, grinzile și planurile drepte — sunt execu­tate prefabricat,­­ în­tr-un ingenios sistem de îmbinări verticale și orizontale. O școală cu 16 săli de clasă — situată în noul cartier Cornișa Bistrița II — a fost construită prin această metodă în numai două luni, față de 6-7 luni cît ar fi durat con­form tehnologiilor cu­noscute. Metoda mai are avantajul că eli­mină lucrările umede în procesul de con­strucție, fapt ce s-a materializat în econo­misirea a peste 100.000 lei numai la această clădire. Specialiștii a­­preciază că metoda va putea fi extinsă la toa­te tipurile de clădiri, în special pe șantiere­le construcțiilor de lo­cuințe. Tehnologia sta­bilită de constructorii din Bacău se bucură de aprecieri elogioase și de interesul deose­bit al specialiștilor. CC.** ?I•8i 8 Vizita în India a tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU si ION GHEORGHE MAURER BANGALORE 17. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit : Președintele Consiliului de Sat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer și persoanele o­­ficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost sa­lutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă as­tăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din străluci­rea secolelor trecute, Mysore se mîn­­drește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui maga­zin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meș­­terilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevă­rate opere de artă. Varietatea și in­geniozitatea obiectelor expuse în a­cest magazin atestă convingător ta­lentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se în­dreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundes­­wari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele co­linei, pe o suprafață de 20 km pă­trați. In continuare, oaspeții români vizi­tează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în e­­xemplare rare de reptile și de ani­male sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți români pă­răsesc localitatea Mysore, înapoin­­du-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două lo­calități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Ve­getația luxuriantă alternează cu po­dișuri sterpe, pietroase, lanurile geo­metrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este în­lănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omu­lui, efortul de a smulge naturii spații cît mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cul­tivate întîlnite în drum, ci și de nu­meroasele instalații moderne de iri­gare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții ro­mâni sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așe­zări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale dru­mului, fac o primire călduroasă oas­peților români. Vineri seara, guvernatorul statu­lui Mysore, Samanatb. Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președinte­le Consiliului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer, cu soția, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi și alte persoane o­­ficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului My­sore, Pau­l Weerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, depu­tați, oameni de știință și cultură, în timpul dineului, desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și gu­vernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a rela­țiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și in­dian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri popu­lare indiene care s-a bucurat de a­­precierea oaspeților români. Pagina a lll-a Evaluarea producției de cartofi s-a făcut din birou. Relațiile între producător­ și­­ be­neficiar sunt, în genere, normalizate cu anticipație prin contractele ce se încheie — acte care angajează ambele părți. După cum se știe pen­tru cooperativele agricole de pro­ducție, sursa principală a venituri­lor bănești o constituie vînzarea produselor către organizațiile co­merciale — pe bază de contracte. .Fără a intra în mecanismul com­plex al întocmirilor, al drepturilor și obligațiilor ambelor părți contrac­tante, vrem să ne referim, în rîn­­durile de mai jos, asupra modului cum sunt onorate aceste contracte de către cooperativele agricole. De la I.S.P. aflăm că cele mai multe dintre cooperative nu-și pot acoperi cantitățile contractate ini­țial — cauza­ fiind, mai peste tot, producția mai mică realizată în comparație cu cea­ planificată. Cu­­noscîndu-se din vreme acest lucru, în luna august s-a făcut evaluarea producției de cartofi, acțiune pe baza căreia contractele au suferit unele modificări. întrucit recolta­tul la această cultură este practic încheiat, am întreprins un raid prin citeva cooperative cu scopul de a vedea în ce măsură se achită unitățile de obligațiile asumate prin contracte și în special la ca­pitolul cartofi. De la început facem precizarea că în multe cooperative, evaluarea producției — făcută în luna august — nu corespunde deloc. Astfel, la C.A.P. Ițești, în loc de 14.225 kg producție evaluată s-au recoltat doar 7.000 kg cartofi la hectar, la C.A.P. Berești-Bistrița producția evaluată — 12.400 kg,— recoltat 8.900 kg, la C.A.P. Filipești - 16.000 kg și s-au recoltat doar 8.100 kg. Cum s-au făcut evaluările nu știm ! Probabil stînd la birou. Inginerul Mihail Mihalaș, de la C.A.P. Itești, ne-a spus că 7.000 kg cartofi e pro­ducția realizată după ce s-a făcut sortarea, operație la care au căzut circa 3.000 kg la hectar, fiind mâ­nați. Admițînd și aceste 3.000 kg, tot rămîne un semn de întrebare , unde este diferența de 4.225 kg pina la­­ 14.225 kg cît se evaluase ? Grav ni se pare însă­ faptul că nu e un simplu caz, ci mai multe, la T. DUDAU (Continuare în pag. a II-a) La Bacău înființarea Combinatului de exploatare și indus­trializare a lemnului Conferința Națională a P.C.N­. din decembrie 1867 printre numeroasele probleme abordate, a cuprins și măsurile ce trebuie luate pentru îm­bunătățirea organizării și conducerii ramurilor producției materiale, măsuri ce au fost confir­mate intrutotul de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. In conformitate cu noile cerințe ale ridi­cării economiei naționale la nivelul cerut de ac­tuala revoluție tehnico-științifică și de ridicare a economiei țării pe o treaptă de dezvoltare su­perioară, partidul și statul nostru acordă o aten­ție deosebită perfecționării structurii organiza­torice a aparatului de producție și circulație, a­­tribuind unităților economice autonomie, atri­buții și drepturi sporite în folosirea mijloacelor materiale și financiare in scopul creșterii și ridi­cării continue a producției de bunuri materiale. Traducind în fapt aceste măsuri, in ziua de 17 octombrie a.c. a avut loc la Bacău constituirea Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului care cuprinde întreprinderile forestiere Agăș, Comănești, Bacău și din Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, complexele pentru indus­trializarea lemnului de la Comănești și Bacău. La acest eveniment de constituire a combina­tului a luat parte tovarășul ing. Radu Manoliu, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., tovarășul ing. Gheorghe Caisan, director în Mi­nisterul Industriei Lemnului, conducători și sa­lariați ai întreprinderilor componente. In funcția de director general și președinte al consiliului de administrație a fost numit tova­rășul ing. Ion Croitoru, care a arătat în cuvîntul său însemnătatea pe care o prezintă pentru in­dustria lemnului constituirea acestui combinat industrial, ce va favoriza utilizarea la un nivel superior a mijloacelor de producție, a forței de muncă, a întregului potențial din întreprinderile componente. In încheierea ședinței, tov. ing. Radu Manoliu, secretar al Comitetului județean de partid a scos în evidență atribuțiile deosebit de însemna­te ce revin consiliului de administrație al combi­natului și a făcut o serie de recomandări pentru organizarea temeinică și judicioasă a întregii ac­tivități, astfel incit sarcinile de plan să fie rea­lizate ritmic și integral. Deschiderea cursurilor universității serele de marxism-leninism Zilele acestea s-au deschis cursurile uni­versității serale de marxism-leninism din municipiile Bacău și Gheorghe Gheorghiu- Dej. In cuvîntul de des­chidere a cursurilor, tovarășul Emil Donici, prim-secretar al Comi­tetului municipal Ba­cău al P.C.R., membru al Biroului Comitetu­lui județean Bacău al P.C.R. și tovarășul Va­­sile Rusu, secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu- Dej al P.C.R. au sub­liniat sarcinile ce re­vin studenților pentru însușirea temeinică a documentelor Congre­sului al X-lea al P.C.R. în noul an de învăță­­mînt. La prima lecția din programa universită­ții băcăuane, tovară­șul Valerian Ghineț, secretar al Comitetu­lui județean Bacău al P.C.R. a vorbit despre „înalta valoare teore­tică și necesitatea în­sușirii profunde conținutului documen­a­telor Congresului al X- lea al partidului“. In Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, la des­chiderea cursurilor, fi­lialei universității se­rale de marxism-leni­nism, cei peste 200 de studenți au audiat ex­punerea „Făurirea so­cietății socialiste mul­tilateral dezvoltate, o­­biectiv fundamental în perioada anilor 1971—1980, lărgirea și perfecționarea tehnico-materiale bazei socialismului în etapa a­­ctuală“, susținută de tovarășul Victor Enă­­șoae, șeful secției pro­pagandă a Comitetu­lui județean Bacău al P.C.R. Scurt bilanț al întrecerii patriotice pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților Rodul HĂRNICIEI ■ prin realizarea­ unui volum de lu­crări ȘI OBIECTIVE în valoare de pes­te 117 MILIOANE LEI. ANGAJAMENTUL A­­NUAL A FOST DEPĂȘIT CU 17 MILIOANE LEI. ■ PE PRIMUL PLAN, ÎMBINAREA UTI­LULUI cu Frumosul. ■ în municipiile și ORAȘELE JUDEȚULUI AU FOST ÎNFĂPTUI­TE OBIECTIVE EDILITAR-GOSPODĂREȘTI ÎN VALOARE DE PESTE 62 MILIOANE LEL M GRI­JA PENTRU CENTRUL CIVIC AL COMUNELOR N-A ÎNSEMNAT NEGLIJAREA REALIZĂRILOR DIN SATELE COMPONENTE. S­CHEMA SUC­CESULUI REZIDĂ ÎN UNIREA EFORTURILOR ȘI INIȚIATIVELOR CETĂȚENILOR. întrecerea patriotică între ora­șe și între comune pentru buna gospodărire și înfrumusețare — devenită o acțiune tradițională de largă popularitate — capătă an de an noi dimensiuni. Tot mai fru­moase și mai bine gospodărite sînt așezările, urbane și rurale, datori­tă participării în masă a cetățeni­lor la continua înfrumusețare a localităților în care trăiesc și muncesc. în fiecare an, masele largi de cetățeni de la orașe și sate se alătură, conjugîndu-se, e­­fortului făcut de stat privind rea­lizarea unor obiective social-cul­turale. Prin contribuția voluntar­­patriotică a locuitorilor se reali­zează diferite obiective de interes obștesc inițiate de comitetele e­­xecutive ale consiliilor populare, deputați, ori de către cetățenii în­­șiși, în județul nostru, bilanțul făcut recent privind realizările prin muncă patriotică, relevă faptul că angajamentull luat de Consiliul popular județean Bacău, ca răs­puns la chemarea la întrecere făcută de Consiliul popular jude­țean Galați, a fost îndeplinit în proporție de 117 la sută. Datorită participării plenare a maselor largi, la toate lucrările prevăzute și a sprijinului perma­nent și concret dat de comitetele executive ale consiliilor populare, de deputați, de organizațiile de masă și obștești în cadrul între­cerii patriotice pentru buna gos­podărire și înfrumusețare a loca­lităților din județul nostru s-au realizat obiective în valoare de 117.075.000 lei. Astfel, au fost con­struite noi străzi în suprafață de 26.200 m­p, s-au construit 57.485 m­p trotuare, (din care peste 34.000 m­p în comunele județului situate pe traseele turistice), au fost reparate 1.091.755 mp străzi și trotuare. S-au construit peste 105 km drumuri, au fost întreți­­­nuți în stare de practicabilitate 1.154 km de drumuri, s-au con­struit 5,4 km poduri de interes lo­cal și s-au reparat alți 11 km de poduri, în mod deosebit trebuie menționată întreținerea în bune condiții a suprafeței de 616 ha de parcuri, spații și zone verzi , amenajarea și extinderea suprafe­țelor de spații și zone verzi cu în­că 141 ha, plantarea a 262.583 arbori, arbuști , ornamentali pomi fructiferi. Tot cu participa­și­rea largă a cetățenilor au fost­­ construite și reparate 5.468 de fîntîni și cișmele pentru­­ apă po­tabilă, între care se evidențiază cișmeaua de la Răcăciuni, fîntî­­nile de la Băcioi și Vîlcele (co­muna Corbasca) cele de la Bij­­ghir, Buhoci și Scorțeni, cișmeaua de la Tătărăști, Răchitoasa etc. Totodată au fost amenajate 234 baze sportive, ștranduri, terenuri de joacă pentru solarii, copii, G. MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) i

Next