Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-21 / nr. 5223
Pag. 2 Faza municipală — orășenească a Festivalului județean de folclor Artiști amatori pe scenă Sala Casei de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a găzduit faza municipală a Festivalului folcloric județean. La reușita spectacolului prezentat cu această ocazie și-au dat concursul peste 100 artiști amatori reuniți în formațiile sindicatelor Grupului industrial de petrochimie Borzești, Complexului de tiere și ale Casei saude cultură a sindicatelor. Printre cei care au întrunit în mod deosebit aprecierea publicului spectator se numără : taraful condus de „Trotușul“, Gheorghe Moise, formația de dansuri populare a Casei de cultură instruită de Petrică Teodoru, precum și soliștii vocali și instrumentiști Nelu Udrea, Mihai Gogoneață, Ovidiu Stegaru, Lazăr Andronic ș.a. Val. RAMULESCU Artiști amatori din Zemeș și Moinești, oameni care îndrăgesc muzica populară, au apărut, aseară, într-un frumos spectacol prezentat în cadrul Festivalului de folclor inițiat de Consiliul județean Bacău al U.G.S.R. Pe scena clubului „23 August“ au evoluat : grupul vocal feminin de la Zemeș, taraful clubului gazdă (formație care, reorganizată, tinde să păstreze bunul renume cîștigat la ediția precedentă a aceluiași festival județean), ★ numeroși soliști vocali și instrumentiști. Actuala confruntare artistică (faza orășenească) a prilejuit reapariția pe scenă a unor soliști cunoscuți petroliștilor moineșteni — Vetuța Postolache, Viorica Ichim, Mircea Moldoveanu, Suzana Zota, Ion Apetrei — dar și a unor noi talente. Un spectacol „Debuturi“ organizat de clubul „23 August“ a descoperit și alți tineri soliști înzestrați. In eleganta sală de expoziții a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, artiștii plastici băcăuani, suceveni și botoșăneni și-au înmănunchiat într-o primă expoziție interjudețeană, ultimele lor lucrări de artă plastică și decorativă. De la primul contact, expoziția se recomandă, pe de o parte, ca o mărturie a unui efervescent avînt creator, iar pe de altă parte ca un schimb de experiență, ca o confruntare utilă a unor moduri de a gîndi și soluționa plastic problemele care îi preocupă pe acești tineri și talentați creatori. Dintre artiștii băcăuani participă : Ion Burdujoc, Ilie Boca, Gh. Mocanu, Didina Solomon, Constantin Ciosu, Petre Pinca, Anton Ciobanu și Gh. Clit, care prezintă lucrări în ulei, acuarelă, tuș, piatră și lut ars. Județul Suceava este reprezentat de un mănunchi de artiști din generații diferite, începînd cu decanul de vîrstă Dimitrie Loghin, continuînd cu valorosul grafician Vigh István și terminând cu tinerii absolvenți ai institutelor noastre de artă plastică Mircea Hrișcă, Constantin Doroftei și Veronica Gridinoc, care sînt prezenți în expoziție cu lucrări în ulei, acuarelă și tuș. Din grupul artiștilor botoșăneni, reținem în primul rînd pe Vasile Jurje, iar în rîndul al doilea pe Aurel Mocanu Agripa și pe Teodor Velenciuc. Expresie a unei mari diversități de stiluri, experimente și preocupări. această expoziție a Cenaclului U.A.P. „Nicu Enea“ Bacău se înscrie în contextul manifestărilor artistice din Moldova ca un pas spre o colaborare multilaterală și rodnică a artiștilor plastici din județele Bacău, Suceava și Botoșani, colaborare capabilă să aibă în viitor un oarecare ecou în peisajul artistic al țării. Grigore V. COBAN Prima expoziție interjudețeană a cenaclului „Nicu Enea“ al Uniunii Artiștilor Plastici Cercurile de croitorie de la Casa de cultură din Bacău sunt frecventate de numeroase cursante. In foto , profesoara maistru Profira Iacob împărtășește elevelor sale din tainele artei croitului. Foto : C. BURSUC «‘OO*«»OO*«>OO'**OO**>OO*»OO*«<OOH»OO««'OO*«OO*«>OO*«>OO'«*OO*«’0C*«»OC*«>OC»«»O6 ^televiziune! VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 17.00 Consultații pentru elevi. 17.30 Chimie (clasele a VIII-a și a XI-a). 18.00 Lumea copiilor. 18.30 Podgoria de la Drăgășani. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Mai aveți o întrebare ? 20.15 Film artistic. Moartea lui Joe indianul. 21.55 Reflector. 22.05 Cadran 22.35 Studio dans XX. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. [CONCERTE1 FILAMONICA DE STAT prezintă la ora 20 concertul simfonic extraordinar dirijat de OVIDIU BĂLAN. Solist violonistul DETLEV CREVELMUHL din R.F.G. cinema municipiul bacau . Muncitorul : „în împărăția leului de argint (orele 10,20 , 15,20 : 17,20 : 19,20 ; 21,20). T . 12028 Flamura roșie : „Testamentul doctorului Mabuse" (orele 10 ; 15 ; 17 ; 19 , 21). Tel. 11930. Progresul : „Sherlok Holmes“ (orele 10,30 , 1 14,30 ; 16,30 ; 18,30; 20,30). Tel 11377 Tineretului : „încercuirea“ (ore e 10.33 ; 15.30 ; 17.30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Paria". Oituz : „Adio Gringo". i ( Constructorul: „Pe urmele șoimului *. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai : „Columna 4* .,Familia noastră trăznită". MOINEȘTI — Petrolul : „Pașa“. . COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Creoa ochi ți ard ca flacăra“. TG. OCNA — Oituz : „Operațiunea. Belgrad“. FILIPEȘTI : „Adio Gringo". MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de Istorie. B-du! Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — Intre orei. 10—?C ■ EXPOZIȚII! MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă. Expoziția documentară Închinată celei de-a XX-a aniversări a R. D. Germane. La sediul muzeului de istorie, str. Karl Marx nr. 23, expoziția de fotografii *,Columna“. TG. OCNA. Galeria de artă, Strada Păci) nr. 1 . Expoziția de pictură, sculptură grafică românească, deschisă zilnic (cu excep*iția zilei de luni) între orele 10—13 15—19. Pentru eventualele modificări, survenite în programul de cinema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost comunicate, redacția nu-și asumă răspunderea. I VREMEA. Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit, în nordul Moldovei vor cădea ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări din sectorul sudic. Temperatura variabilă : minimele vor fî cuprinse între 0 și 6 grade, iar maximele între 9 și 12 grade. [MUZEE municipiul bacau Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx Muzeul de artă. Calea Mărașești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. , „ , Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. PRĂJEȘTI i Muzeul sătesc. Muzeele sînt deschise zilnic (cu excepția lei de luai) intre orele 10—18. După două săptămîni de vacanță competițională, ne așteptam ca dinamoviștii băcăuani să joace cu deosebită poftă și energie. Personal îmi imaginam niște curse rapide, schimburi în viteză, șuturi din vede, intercepții surprinzătoare, țîșniri explozive în atac... Mă rog, poate așa gindea multă lume. Dar am fost cu toții deziluzionați de aspectul bătrînesc și împleticit, nesigur prestat de echipa favorită, întâlnirea a făcut o bună propagandă fotbalului clujean. Echipa universitară a reprezentat cu cinste culorile clubului semicentenar. Vigoarea, simplitatea și incisivitatea, viteza și dezinvoltura în mișcare, siguranța în pase și șuturi la poartă a caracterizat jocul oaspeților. Iată cîteva argumente. Minutele 6-7 : Ghiță respinge în corneri o minge expediată puternic la colțul de jos al porții ; cornerul creează o situație grea, pe ALTE REZULTATE: A.S.A. Tg. Mureș — Steagul roșu 3—0 ; Farul — Jiul 1—0 ; Dinamo București — Rapid 0—2 ; Crișul — Politehnica 2—0 ; Steaua — F.C. Argeș 0—0 ; Universitatea Craiova — Petrolul 2—1 ; C.F.R. Cluj — UTA 1—0. CLASAMENT care, în extremis, tot Ghiță o rezolvă. Minutele 8-12 puternică presiune clujeană. Minutele 34-40 iarăși dominare clujeană, în min. 44 Ghiță aruncă peste bară o minge venită ca din tun. In primele minute după pauză, oaspeții domină și înscriu golul egalizator. Era min. 49. Unul dintre atacanții clujeni trage din marginea careului de 16 m, mingea se izbește de un apărător dinamovist, vine la piciorul mijlocașului Oprea, care trage puternic la păianjen. Ghiță, dezechilibrat din prima parte a fazei, nu poate interveni eficient: în min. 69, un contraatac clujean se încheie cu o... bară. Curînd la un aut executat de Cîmpeanu, puțin a lipsit ca mingea să se oprească în plasă, în min. 83 Ghiță salvează echipa de un gol sigur, ieșind curajos în întâmpinarea adversarului. După 5 minute Ghiță rezolvă fericit alte două faze de gol. Cum se explică scorul favorabil dinamoviștilor ? In primul, în al doilea și în al treilea rînd prin faptul că Ghiță a apărat așa cum îi stă bine unui portar de talie internațională. Cele două goluri ale dinamoviștilor au fost înscrise din poziții relativ statice: primul gol l-a marcat Ene la o lovitură liberă, reluînd cu capul în plasă, iar al doilea se datorează inspirației lui Dembrovschi, care de la 18 m a expediat cu boltă balonul în plasa porții clujene. Categoric, cu oricare alt portar din țară, Dinamo ar fi pierdut meciul. Apărarea a fost penetrabilă, greoaie, nesigură ; înaintarea fragilă, fără nerv, cu execuții rudimentare. Mijlocașii nu au legat jocul. In afară de Ghiță, singurul care a corespuns a fost Dembrovschi. Nu pentru că a marcat, de la 18 m, golul victoriei, ci pentru că a oferit un frumos recital. A creat ocazii mari de gol (ratate sau nesesizate de coechipieri), a anihilat contraatacuri adverse și a împins echipa înainte ca un piston neobosit. A demonstrat o înaltă măiestrie și o mare varietate de procedee tehnice... Dar ce folos ! Am avut senzația că asistăm la concertul unui mare cîntăreț acompaniat de o orchestră improvizată. Oare echipa trebuie să trăiască numai prin Ghiță și Dembrovschi ? Iată o întrebare de lungă perspectivă. Spunea cineva că lipsa de activitate îmbătrînește mai mult decît activitatea rațională. O fi adevărat, dar în două săptămîni să îmbătrânească o echipă întreagă așa de mult... e prea mult ! La sfirșitul meciului, publicul a oftat ușurat că, totuși, punctele puse în joc au fost cîștigate. Acest oftat nu e o notă bună. Grijă și iar grijă ! C. POPESCU T* Fotbal, divizia A Obositî de atîta odihnă... dinamoviștii ne-au deziluzionat Dinamo Bacău — Universitatea Cluj 2-1 Dinamo București 11 7 1 3 23-12 15 Rapid 11 6 3 2 20-11 15 Universitatea Cr. 11 6 3 2 19-11 15 F. C. Argeș 11 5 3 3 24-14 13 Dinamo Bacău 12 5 3 4 18-15 13 Jiul 12 6 1 5 17-16 13 Farul 12 6 1 5 16-18 13 Steagul roșu 12 6 0 6 19-23 12 U.T.A. 12 5 2 5 15-20 12 U. Cluj 12 3 5 4 16-16 11 Steaua 10 4 2 4 26-19 10 Crișul 12 4 2 6 17-25 10 C.F.R. Cluj 12 4 2 6 10-19 10 Petrolul 10 3 3 4 12-13 9 A.S.A. Tg. Mureș 12 3 1 8 10-23 7 Politehnica 12 2 2 8 7-15 6 Colectivul Complexului hidrotehnic (Urmare din pag. 1) Dar, munca pe șantier nu cunoaște răgaz, îndeplinindu-și sarcinile de plan pe 1969, constructorii de pe Valea Uzului s-au angajat să toarne pînă la sfîrșitul anului în corpul barajului încă 15.000 mc de betoane. Pentru a-și putea respecta și de data aceasta cuvîntul, constructorii au luat o serie de măsuri speciale, care să asigure un ritm susținut de lucru și în sezonul rece. O primă măsură o constituie aprovizionarea șantierului cu peste 60.000 mc de agregate, adică atît cit este necesar pentru întreaga perioadă de iarnă. De pe șantierul de la Porțile de Fier au fost aduse trei cazane de mare capacitate. Ele au fost montate la cele două extremități ale barajului, pentru a asigura încălzirea betoanelor ce urmează să fie turnate în blocurile de pe cei doi versanți. In același scop, a fost reparată și pusă in stare de funcționare și stația termică din zona centrală a barajului. Și, nu este departe ziua cină în spatele uriașului colos, care va însuma circa 800.000 mc de beton, aproape o dată și jumătate mai mult decit barajul de pe Argeș, se va crea un lac de acumulare, care în afara rolului economic, va constitui și un important punct de atracție pentru turiști. Pentru radioamatori Radioclubul județean Bacău, anunță începerea înscrierilor pentru cursul de radioamatori, anul de învătămint 1969/1970. Informații și înscrieri. Bulevardul 6 Martie, 63 A, telefon 1.29.37. STEAGUL ROȘU La tineret-rezerve : x Dinamo Bacău - U. Cluj 4-1 CONSTRUCTORI -candidați la corigentă (Urmare din pag. I) prispă din ciment, ba niște trepte la casă, interesele obștești alternează cu interesele personale șile conducătorului acestei instituții. Astfel stînd lucrurile, îl întrebăm pe tovarășul I. Galan — care interese primează ? Un ritm de lucru nesatisfăcător poate fi întâlnit și pe alte șantiere ale școlilor ce se construiesc în regie proprie, ca spre exemplu la : Vulturehi (primar Gh. Arhip), Parinceg (primar Mircea Grigoraș), Poieni-Roșiori (primar Gh. Rusu), Ruseni și Budești, comuna Plopana (primar C. Mindru), Tescani — Berești-Tazlău (primar Iordache Baciu) și altele. Optimismul constructorilor nu are suport real Dacă la construcțiile școlare în regie proprie se mai poate vorbi de lipsa experienței în organizarea muncii pe șantier, la cele ce se lucrează de către întreprinderi specializate această lipsă trebuie să fie exclusă. Și totuși... școala din satul Buda, comuna Răchitoasa, ca și școala din Podu Turcului, contractate cu Șantierul 2 al Trustului de construcții ,Bacău, au serioase rămîneri în urmă. Școala de la Buda, de pildă, avea termenul de dare în folosință la 1 septembrie 1969, însă la data acestui raid mai era încă de tencuit o sală de clasă, nu se terminase de învelit acoperișul cu tablă. Cu despre plafoane, pardoseli și sobe — nici vorbă. La școala din Podu Turcului, remarcam și în articolul citat faptul că lucrările înaintează anevoios. După ce turnarea fundației a durat două luni, acum, în alte două luni și jumătate s-a ridicat zidăria primului nivel și a început turnarea plăcii de beton, pentru ca apoi să înceapă construcția celui de-al doilea nivel. Se vede că aici constructorii se grăbesc... încet, mult prea încet. Voind să aflăm cauzele rămânerilor în urmă ne-am adresat maistrului Ioan Stănoiu care ne-a vorbit despre lipsa forței de muncă calificată și neasigurarea cu mijloace de transport auto pentru aprovizonarea cu materiale. Pentru a ne certifica cele spuse, maistrul șantierului nu l-a prezentat pe inginerul Paul Constantinescu, detașat special de cîteva săptămîni de la Bacău la Podu Turcului. Cu toate rămânerile în urmă, ing. P. Constantinescu ne-a asigurat că pînă la finele anului, interioarele noii școli vor fi complet terminate. Optimismul e la modă la întreprinderea de construcții — ne-am zis. Dar, numai cu optimismul nu vedem cum se poate respecta termenul de dare în folosință. Este nevoie, pe de o parte, de sprijinul efectiv al Șantierului 2 construcții Bacău cu forță de muncă calificată și, pe de altă parte, ca Autobaza Bacău să impună șefului de coloană Ștefan Ștefan de la Podu Turcului respectarea graficului de transporturi, pentru că, cu tot graficul stabilit, nu s-a efectuat nici un transport de materiale în perioada 6—12 noiembrie a. c. Pînă la sfirșitul anului mai sunt puține zile. Ca atare, respectarea termenului le dare in folosință a noilor construcții școlare este condiționată, in primul rînd, de încadrarea în graficele de construcții stabilite la începutul lucrărilor. Dar pentru aceasta este nevoie de un efort sporit din partea tuturor factorilor care răspund de terminarea la timp a acestor obiective, iar constructorii, în special, trebuie să nu irosească nici o oră din timpul ce se mai menține încă frumos, în așa fel nicit odată cu venirea frigului să se treacă la lucrările interioare. Dacă sunt condiții, să se lucreze și noaptea. Cuvîntul de ordine trebuie să fie respectarea termenului de dare în folosință, căci o eventuală corigență a constructorilor, nu face nimănui cinste. Dosarul Mata Hari (Urmare din pag. I) berlineze von Jagow, ceea ce după părerea anchetatorilor, ar fi dovedit că Mata Hari era spioană germană. De fapt, în ziua aceea ea a luat cina la restaurant cu Bribel — un funcționar superior de poliție. Mai departe, acuzarea afirma că Mata Hari a devenit spioană germană cu mult înainte de război, deoarece, după cum s-a aflat din mesajele cifrate interceptate, aparatul german o denumea H-21, iar indicele „H“ era utilizat numai înainte de război. Mata Hari afirma că acest număr i-a fost atribuit de Kramer, dar că ea nu a îndeplinit nici una din misiunile încredințate și nici nu intenționa să le îndeplinească vreodată. Spioană da, dar pentru Franța Ce s-a întîmplat de fapt ? S-a ocupat în general Mata Hari de spionaj ? Da, s-a ocupat, dar numai în favoarea francezilor. Șeful serviciului de spionaj contraspionaj militar francez, căci pitanul Ladoux este cel care i-a propus să devină agent francez. Ușuratica dansatoare, care ca de obicei avea totdeauna mare nevoie de bani, a acceptat să se întoarcă înapoi în Olanda și să plece de acolo la Bruxelles, unde avea relații printre ofițerii superiori germani. Ea a refuzat orice onorariu anticipat, pretinzînd însă suma de un milion franci dacă obține informații importante. In noiembrie 1916, Mata Hari a plecat prin Spania in Olanda. Pe drum vaporul a fost interceptat de o navă de război engleză și dus într-un port englez pentru verificarea încărcăturii și a pasagerilor. Acolo Mata Hari a fost arestată, suspectată că ar fi spiona germană Klara Bendix, cu care dansatoarea semăna întrucâtva. Ea a fost adusă pentru interogator la Londra. Aici Mata Hari a recunoscut cu naivitate de necrezut că este agent francez și călătorește din însărcinarea căpitanului Ladoux. Pe vremea aceea, englezii au reușit să-i stabilească identitatea și au rămas extrem de uimiți că francezii acceptaseră să lucreze cu o persoană suspectată de a întreține relații cu oameni din spionajul german. Ei au comunicat imediat acest lucru căpitanului Ladoux. Vădit speriat, acesta a refuzat să confirme declarațiile Matei Hari și a comunicat că ea călătorea din însărcinarea germanilor. După cum reiese din stenogramele anchetei, el a recunoscut că i-a încredințat Matei Hari o misiune „în scop de verificare“. Mata Hari revine la Paris. Timp de o lună, contraspionajul francez a ținut-o sub observație permanentă, dar nu a reușit să obțină nici o dovadă a activității ei ca spioană. Cu toate acestea, la 13 februarie Mata Hari a fost arestată. Ancheta a durat cinci luni, în tot acest timp ea a respins categoric toate învinuirile. La sfârșitul primului interogatoriu Mata Hari a declarat: „înainte de a termina de vorbit, vreau să protestez din nou. Niciodată nu am făcut spionaj împotriva Franței și niciodată nu am încercat să fac așa ceva... Niciodată nu am cerut informații prietenilor mei despre ceea ce nu mă privea... Era departe de mine orice grad de spionaj. Numai împrejurările m-au forțat să procedez altfel“. In ultima frază ea se referea la faptul că francezii înșiși au determinat-o să se ocupe de spionaj în favoarea lor. Procesul Procesul Matei Hari a început la 24 iulie și a durat in total o zi și jumătate. Cei șapte membri ai tribunalului au verificat fără nici un fel de dovezi cuvintele cu care acuzarea a început procesul: „Răul pricinuit de această femeie este extraordinar. Este clar că ea este cea mai mare spioană a secolului. Ascultînd rechizitoriul procurorului și depozițiile celor cîțiva martori care nu au putut aduce nici un fel de dovezi ale activității de spionaj a acuzatei, tribunalul s-a retras pentru deliberare. După 45 de minute Mata Hari a fost declarată vinovată în toate cele opt capete de acuzare ce i-au fost aduse și condamnată la moarte prin împușcare. Ascultînd sentința, ea a exclamat: „Asta nu se poate !“. Guvernul olandez a adresat guvernului francez o cerere de grațiere, care, însă, nu a răspuns în zorii zilei de 15 octombrie 1917, Mata Hari a fost trezită în celula ei și i s-a comunicat că cererea de grațiere a fost respinsă. Ea s-a îmbrăcat repede și a cerut permisiunea să scrie două scrisori. Acestea s-au pierdut fără urmă și nu se știe cui au fost adresate. Apoi ea a fost condusă pe poligonul militar din împrejurimile Parisului. Era liniștită și curajoasă. A refuzat să i se lege ochii și să fie legată de stîlp. La 6,15 dimineața sentința a fost executată. (Sfîrșit) RADIO1 București VINERI, 21 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămînii — Claude Debussy. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația Alexandru Imre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Din repertoriul lui Tom Jones. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cîntă Maria Badiu, Ion Duca și clarinetistul Gheorghe Motoia. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Din înregistrările lui Fănica Luca. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Constantin Dumitrescu. 22.40 Melodii de care ne amintim cu plăcere. 23.10 Concert de seară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Știința la zi. 15.05 Opera pentru toți. 15.30 Cîntece de Vasile Veselovski și Aurel Manolache. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pentru prietenii muzicii corale — album prezentat de corul Madrigal. 16.40 Melodii vechi, interpretări noi — muzica ușoara. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Cîntecele celui de al XI-lea festival de coruri de copii din Italia „Țechinul de aur" 1969 — prezintă Elena Vicică. 17.40 Radio publicitate. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba spaniola. 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. 23.05 Simfonia „Linz" K.V. 425 de Mozart. 23.45 Fantezii din operetele lui Kalman. 24.00—1.00 Variațiuni simfonice de Mircea Basarab . Simfonia de Zoltán Aladár. SIMBATA 22 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. Geneza muzicii populare românești. 10.05 Lucrări de cameră de Franz Schubert. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Sa înțelegem muzica". Armonia de-a lungul veacurilor (II). 11.36 Soliști și formații artistice de amatorii. 12.00 Cîntă Elena Vondrakova. 12.15 Arii din operele interpretate de Ana Rosa Vasiliu. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu (emisiune de știința și și tehnica pentru școlari). 14.35 Varietăți folclorice. 15.00 Radioclub turistic. PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. Valentin Gheorghiu. Concertul pentru pian și orchestră de Paul Constantinescu. 9.00 Opera „Porgy și Bess" de Gershwin (fragmente). 10.30 Cavalcada ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poeziie româneasca. Poezia populară (II). Emisiune de St. Aug. Doinaș. 11.50 Cîntece pentru pionieri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 DE LA 1 LA 5. Emisiune de divertisment muzical de Antoanieta Botez, Ovidiu Dumitru si Alexandru Lavric. 1 INI Vineri 21 noiembrie 1969 SEMNE PARTICULARE oF AMIA'&e ~BnHBmmHNr Tablete pentru neglijentă Nu știm pe unde zburau gândurile farmacistelor Maria Baraban, Ileana Temneanu, Zimica Șindilara și Hannet Berger, de la Oficiul farmaceutic din Bacău, dar știm că datorită distribuirii neglijente a unor tablete au produs o pagubă avutului obștesc în valoare de 16.000 lei. In loc de vitamina E, farmacistele dădeau vitamina E, în loc de tabletele pentru durerile de cap, dădeau pastile pentru dureri de stomac. Și-au făcut multe dureri de cap cele patru farmaciste, dar nu mai aveau tablete. Se dăduseră din neglijentă, în locul altor medicamente. Niște tablete pentru combaterea neglijenței nu se găsesc și pentru ele ? Conducerea Oficiului trebuie să le trateze urgent. Ca să nu aibă, apoi, dureri de cap. Să fie încasați Prin 1964 (adică acum mai bine de 5 ani). Trustul alimentației publice din Bacău a adus Cooperativei „Muncă și artă“ din localitate, pentru reparat, opt mașini-casă de marcat bonuri. Acestea au fost încredințate, pe rînd, lui Ion Doscocin și Dumitru Ionescu, meșteri mari în de-ale mecanicii. Șase le-au reparat ei, dar două leau uitat aruncate prin colțuri. După un timp, au socotit că sunt bune de predat la fier vechi, uitînd că trebuie să le mai repare. După ce le-au dus la I.C.M., și-au adus aminte că nu-s ale lor și că vre-o 20.000 lei s-au dus pe „apa sîmbetei“. T.A.P.L. Bacău a rămas fără cele două case automate. Incasați-i pe meșteri. Cu mai automat. Vandalism Doi copii mici și o femeie bolnavă locuiau într-un chilet, situat într-un imobil de pe str. Calea Bîrladului nr. 114. Mai ocupau o cameră în același imobil, proprietatea lui Ion Dour. Ani în șir, Ion Bour a șicanat pe biata femeie, i-a otrăvit viața cu fel de fel de mizerii de neînchipuit. Numai din dorința meschină de a o evacua, pentru a-i rămîne lui întreaga casă. Cînd frigul toamnei și-a aruncat săgețile, Ion Bour a degradat camera femeii, scoțîndu-i ușile și ferestrele, spargîndu-i tavanul și pereții, astfel că cei doi copii împreună cu mama lor, au rămas fără adăpost. Am privit imobilul adus în stare de demolare. Nici cea mai fecundă fantezie nu și-ar fi permis să ajungă atît de departe cu distrugerea. Conștiința de „om1” a lui Bour se pare că e tot atît de degradată. Să fie dată, urgent, la reparat. Nababii Pe Frăsina Crețu — gestionară la magazinul nr. 105 de confecții pentru copii din Buhuși — și pe prietenul ei, Vasile Amărioarei, îi puteai întîlni în diferite orașe ale țării aruncînd cu banii în stingă și-n dreapta. Se mira lumea cum de au ajuns, peste noapte, nababi. Enigma a fost, în sfîrșit, dezlegată. Frăsina Crețu sustrăgea banii din încasările făcute la magazin, plătind toate capriciile amorezului dumneaei. Ca să-și acopere lipsa, s-a apucat de întocmit contracte false, pe numele unor cetățeni, care, chipurile, ar fi cumpărat obiecte de îmbrăcămte din magazin. Falsul a fost descoperit și i s-a întocmit gestionarei un alt soi de „contract“. Absolut legal. Tot pentru îmbrăcăminte, dar de altă calitate. Sentimentală, foc Se spune că domnișoarei Viorica Bejan, din comuna Găiceana, nu-i prea plăcea să muncească. Cu manierele dumneaei, cu sufletul său larg, era făcută pentru alte delicii: ale dragostei. Azi iubea pe Georgică, mîine pe Petrică, marți pe Romică, joi pe Ionică și pe Lăzărică, imprăștiindu-le morbul lenei și al indiferenței (și alți morbi). Iubind așa cu foc, s-a... ars. Ca să nu se „mistuiască“, va fi trimisă la...dăpost. Dar pe „fanții" ăștia tomnateci și sătoși nu-i arde nimeni ? întreprinderea pentru aprovizionarea cu semințe și material săditor Bacău pune la dispoziția cooperativelor agricole de producție, întreprinderilor agricole de stat, precum și tuturor cultivatorilor, orice cantitate de semințe de spanac, din soiul Matador, salata timpurie de Banat, timpurie de mai și ridichi roșii cu vîrful alb, țepuși gheață, taxa și rotunde timpurii. Adresați-vă depozitului din strada Constanței nr. 1 și magazinului întreprinderii din Bacău, strada Mihai Viteazul nr. 58, care sînt aprovizionate cu cantități suficiente. \V >V Vi 1