Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)

1969-11-21 / nr. 5223

Pag. 2 Faza municipală — orășenească a Festivalului județean de folclor Artiști amatori pe scenă Sala Casei de cultu­­­­ră a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a găz­duit faza municipală a Festivalului folclo­ric județean. La reușita spectacolului prezen­tat cu această ocazie și-au dat concursul peste 100 artiști ama­tori reuniți în forma­țiile sindicatelor Gru­pului industrial de pe­trochimie Borzești, Complexului de tiere și ale Casei sau­de cultură a sindicatelor. Printre cei care au în­trunit în mod deosebit aprecierea publicului spectator se numără : taraful condus de „Trotușul“, Gheorghe Moise, formația de dansuri populare a Casei de cultură in­struită de Petri­că Teo­doru, precum și soliș­tii vocali și instrumen­tiști Nelu Udrea, Mi­­hai Gogoneață, Ovidiu Stegaru, Lazăr Andro­­nic ș.a. Val. RAMULESCU Artiști amatori din Zemeș și Moinești, oameni care îndrăgesc muzica populară, au apărut, asea­ră, într-un frumos spectacol pre­zentat în cadrul Festivalului de folclor inițiat de Consiliul județean Bacău al U.G.S.R. Pe scena clubu­lui „23 August“ au evoluat : grupul vocal feminin de la Zemeș, taraful clubului gazdă (formație care, re­organizată, tinde să păstreze bunul renume cîștigat la ediția preceden­tă a aceluiași festival județean), ★ numeroși soliști vocali și instru­mentiști. Actuala confruntare artis­tică (faza orășenească) a prilejuit reapariția pe scenă a unor soliști cunoscuți petroliștilor moineșteni — Vetuța Postolache, Viorica Ichim, Mircea Moldoveanu, Suza­­na Zota, Ion Apetrei — dar și a unor noi talente. Un spectacol „De­buturi“ organizat de clubul „23 Au­gust“ a descoperit și alți tineri so­liști înzestrați. In eleganta sală de expoziții a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, artiștii plastici băcăuani, su­ceveni și botoșăneni și-au înmănunchiat în­­tr-o primă expoziție interjudețeană, ulti­mele lor lucrări de ar­tă plastică și decora­tivă. De la primul con­tact, expoziția se re­comandă, pe de o par­te, ca o mărturie a u­­nui efervescent avînt creator, iar pe de altă parte ca un schimb de experiență, ca o con­fruntare utilă a unor moduri de a gîndi și soluționa plastic pro­blemele care îi preo­cupă pe acești tineri și talentați creatori. Dintre artiștii bă­căuani participă : Ion Burdujoc, Ilie Boca, Gh. Mocanu, Didina Solomon, Constantin Ciosu, Petre Pinca, Anton Ciobanu și Gh. Clit, care prezintă lu­crări în ulei, acuarelă, tuș, piatră și lut ars. Județul Suceava este reprezentat de un mă­nunchi de artiști din generații diferite, în­­cepînd cu decanul de vîrstă Dimitrie Lo­ghin, continuînd cu va­lorosul grafician Vigh István și terminând cu tinerii absolvenți ai institutelor noastre de artă plastică Mircea Hrișcă, Constantin Do­­roftei și Veronica Gri­­dinoc, care sînt pre­zenți în expoziție cu lucrări în ulei, acua­relă și tuș. Din grupul artiștilor botoșăneni, reținem în primul rînd pe Vasile Jurje, iar în rîndul al doilea pe Aurel Mo­canu Agripa și pe Teo­dor Velenciuc. Expresie a unei mari diversități de stiluri, experimente și preocu­pări. această expoziție a Cenaclului U.A.P. „Nicu Enea“ Bacău se înscrie în contextul manifestărilor artistice din Moldova ca un pas spre o colaborare mul­tilaterală și rodnică a artiștilor plastici din județele Bacău, Su­ceava și Botoșani, co­laborare capabilă să aibă în viitor un oare­care ecou în peisajul artistic al țării. Grigore V. COBAN Prima expoziție interjude­țeană a cenaclului „Nicu Enea“ al Uniunii Artiștilor Plastici Cercurile de croitorie de la Casa de cultură din Bacău sunt frecven­tate de numeroase cursante. In foto , profesoara maistru Profira Iacob împărtășește elevelor sale din tainele artei croitului. Foto : C. BURSUC «‘OO*«»OO*«>OO'**OO**>OO*»OO*«<OOH»OO««'OO*«OO*«>OO*«>OO'«*OO*«’0C*«»OC*«>OC»«»O6 ^televiziune! VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 17.00 Consultații pentru elevi. 17.30 Chimie (clasele a VIII-a și a XI-a). 18.00 Lumea copiilor. 18.30 Podgoria de la Drăgășani. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru condu­cătorii auto. 19.30 Mai aveți o întrebare ? 20.15 Film artistic. Moartea lui Joe indianul. 21.55 Reflector. 22.05 Cadran 22.35 Studio dans XX. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. [CONCERTE1 FILAMONICA DE STAT prezintă la ora 20 concertul simfonic extraordinar dirijat de OVIDIU BĂLAN. Solist violonistul DETLEV CREVELMUHL din R.F.G.­ ­ cinema­ municipiul bacau . Muncitorul : „în împărăția leului de argint (orele 10,20 , 15,20 : 17,20 : 19,20 ; 21,20). T . 12028 Flamura roșie : „Testamentul doctorului Ma­buse" (orele 10 ; 15 ; 17 ; 19 , 21). Tel. 11930. Progresul : „Sherlok Holmes“ (orele 10,30 , 1 14,30 ; 16,30 ; 18,30; 20,30). Tel 11377 Tineretului : „încercuirea“ (ore e 10.33 ; 15.30 ; 17.30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Paria". Oituz : „Adio Gringo". i ( Constructorul: „Pe urmele șoimului *. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai : „Columna 4* .,Familia noastră trăznită". MOINEȘTI — Petrolul : „Pașa“. . COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Creo­a ochi ți ard ca flacăra“. TG. OCNA — Oituz : „Operațiunea. Bel­grad“. FILIPEȘTI : „Adio Gringo". MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de Istorie. B-du! Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — Intre orei. 10—?C ■ EXPOZIȚII! MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă. Expoziția documentară Închinată celei de-a XX-a aniversări a R. D. Germane. La sediul muzeului de istorie, str. Karl Marx nr. 23, expoziția de fotografii *,Columna“. TG. OCNA. Galeria de artă, Strada Păci) nr. 1 . Expoziția de pictură, sculptură grafică românească, deschisă zilnic (cu excep­*i­ția zilei de luni) între orele 10—13 15—19. Pentru eventualele modificări, survenite în programul de ci­nema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost co­municate, redacția nu-și asumă răspunderea. I VREMEA. Vreme schimbătoare cu cerul tem­porar aco­perit, în nordul Moldovei vor cădea ploi sla­be. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări din sectorul sudic. Temperatura variabilă : minimele vor fî cu­prinse între 0 și 6 grade, iar maximele între 9 și 12 grade. [MUZEE municipiul bacau Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx Muzeul de artă. Calea Mărașești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și con­temporană. , „ , Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. PRĂJEȘTI i Muzeul sătesc. Muzeele sînt deschise zilnic (cu excepția lei de luai) intre orele 10—18. După două săptămîni de vacanță competițională, ne așteptam ca di­­namoviștii băcăuani să joace cu deosebită poftă și energie. Personal îmi imaginam niște curse rapide, schimburi în viteză, șuturi din vede, intercepții surprinzătoare, țîșniri ex­plozive în atac... Mă rog, poate așa gindea multă lume. Dar am fost cu toții deziluzionați de aspectul bătrî­­nesc și împleticit, nesigur prestat de echipa­ favorită, întâlnirea a făcut o bună propa­gandă fotbalului clujean. Echipa u­­niversitară a reprezentat cu cinste culorile clubului semicentenar. Vi­goarea, simplitatea și incisivitatea, viteza și dezinvoltura în mișcare, si­guranța în pase și șuturi la poartă a caracterizat jocul oaspeților. Iată cî­­teva argumente. Minutele 6-7 : Ghiță respinge în corneri o minge expedia­tă puternic la colțul de jos al porții ; cornerul creează o situație grea, pe ALTE REZULTATE: A.S.A. Tg. Mureș — Steagul roșu 3—0 ; Farul — Jiul 1—0 ; Dinamo București — Ra­pid 0—2 ; Crișul — Politehnica 2—0 ; Steaua — F.C. Argeș 0—0 ; Universi­tatea Craiova — Petrolul 2—1 ; C.F.R. Cluj — UTA 1—0. CLASAMENT care, în extremis, tot Ghiță o rezol­vă. Minutele 8-12 puternică presiune clujeană. Minutele 34-40 iarăși do­m­inare clujeană, în min. 44 Ghiță aruncă peste bară o minge venită ca din tun. In primele minute după pauză, oaspeții domină și înscriu go­lul egalizator. Era min. 49. Unul din­tre atacanții clujeni trage din mar­ginea careului de 16 m, mingea se iz­bește de un apărător dinamovist, vi­ne la piciorul mijlocașului Oprea, care trage puternic la păianjen. Ghi­ță, dezechilibrat din prima parte a fazei, nu poate interveni eficient: în min. 69, un contraatac clujean se încheie cu o... bară. Curînd la un aut executat de Cîmpeanu, puțin a lipsit ca mingea să se oprească în plasă, în min. 83 Ghiță salvează e­­chipa de un gol sigur, ieșind cura­jos în întâmpinarea adversarului. Du­pă 5 minu­te Ghiță rezolvă fericit al­te două faze de gol. Cum se explică scorul favorabil dinamoviștilor ? In primul, în al doi­lea și în al treilea rînd prin faptul că Ghiță a apărat așa cum îi stă bine unui portar de talie internațională. Cele două goluri ale dinamoviști­lor au fost înscrise din poziții rela­tiv statice: primul gol l-a marcat Ene la o lovitură liberă, reluînd cu capul în plasă, iar al doilea se da­torează inspirației lui Dembrovschi, care de la 18 m a expediat cu boltă balonul în plasa porții clujene. Categoric, cu oricare alt portar din țară, Dinamo ar fi pierdut meciul. Apărarea a fost penetrabilă, greoaie, nesigură ; înaintarea fragilă, fără nerv, cu execuții rudimentare.­ Mij­locașii nu au legat jocul. In afară de Ghiță, singurul care a corespuns a fost Dembrovschi. Nu pentru că a marcat, de la 18 m, go­lul victoriei, ci pentru că a oferit un frumos recital. A creat ocazii mari de gol (ratate sau nesesizate de coe­chipieri), a anihilat contraatacuri ad­verse și a împins echipa înainte ca un piston neobosit. A demonstrat o înaltă măiestrie și o mare varietate de procedee tehnice... Dar ce folos ! Am avut senzația că asistăm la con­certul unui mare cîntăreț acompa­niat de o orchestră improvizată. Oare echipa trebuie să trăiască nu­mai prin Ghiță și Dembrovschi ? Ia­tă o întrebare de lungă perspectivă. Spunea cineva că lipsa de activita­te îmbătrînește mai mult decît acti­vitatea rațională. O fi adevărat, dar în două săptămîni să îmbătrânească o echipă întreagă așa de mult... e prea mult ! La sfirșitul meciului, publicul a of­tat ușurat că, totuși, punctele puse în joc au fost cîștigate. Acest oftat nu e o notă bună. Grijă și iar grijă ! C. POPESCU T*­ Fotbal, divizia A Obositî de atîta odihnă... dinamoviștii ne-au deziluzionat Dinamo Bacău — Universitatea Cluj 2-1 Dinamo București 11 7 1 3 23-12 15 Rapid 11 6 3 2 20-11 15 Universitatea Cr. 11 6 3 2 19-11 15 F. C. Argeș 11 5 3 3 24-14 13 Dinamo Bacău 12 5 3 4 18-15 13 Jiul 12 6 1 5 17-16 13 Farul 12 6 1 5 16-18 13 Steagul roșu 12 6 0 6 19-23 12 U.T.A. 12 5 2 5 15-20 12 U. Cluj 12 3 5 4 16-16 11 Steaua 10 4 2 4 26-19 10 Crișul 12 4 2 6 17-25 10 C.F.R. Cluj 12 4 2 6 10-19 10 Petrolul 10 3 3 4 12-13 9 A.S.A. Tg. Mureș 12 3 1 8 10-23 7 Politehnica 12 2 2 8 7-15 6 Colectivul Complexu­lui hidrotehnic (Urmare din pag. 1) Dar, munca pe șantier nu cunoaș­te răgaz, îndeplinindu-și sarcinile de plan pe 1969, constructorii de pe Valea Uzului s-au angajat să toar­ne pînă la sfîrșitul anului în corpul barajului încă 15.000 m­c de be­toane. Pentru a-și putea respecta și de data aceasta cuvîntul, con­structorii au luat o serie de mă­suri speciale, care să asigure un ritm susținut de lucru și în sezo­nul rece. O primă măsură o con­stituie aprovizionarea șantierului cu peste 60.000 mc de agregate, a­­dică atît cit este necesar pentru în­treaga perioadă de iarnă. De pe șantierul de la Porțile de Fier au fost aduse trei cazane de mare ca­pacitate. Ele au fost montate la ce­le două extremități ale barajului, pentru a asigura încălzirea betoa­­nelor ce urmează să fie turnate în blocurile de pe cei doi versanți. In același scop, a fost reparată și pu­să in stare de funcționare și sta­ția termică din zona centrală a barajului. Și, nu este departe ziua cină în spatele uriașului colos, care va în­suma circa 800.000 mc de beton, aproape o dată și jumătate mai mult decit barajul de pe Argeș, se va crea un lac de acumulare, care în afara rolului economic, va consti­tui și un important punct de a­­tracție pentru turiști. Pentru radioamatori Radioclubul județean Bacău, anunță începe­rea înscrierilor pentru cursul de radioamatori, anul de învătămint 1969/1970. Informații și înscrieri. Bu­levardul 6 Martie, 63 A, tele­fon 1.29.37. STEAGUL ROȘU La tineret-rezerve : x Dinamo Bacău - U. Cluj 4-1 CONSTRUCTORI -candidați la corigentă (Urmare din pag. I) prispă din ciment, ba niște trepte la casă, interesele obștești alternează cu interesele personale șile conducătoru­lui acestei instituții. Astfel stînd lu­crurile, îl întrebăm pe tovarășul I. Galan — care interese primează ? Un ritm de lucru nesatisfăcător poate fi întâlnit și pe alte șantiere ale școlilor ce se construiesc în re­gie proprie, ca spre exemplu la : Vul­­turehi (primar Gh. Arhip), Parinceg (primar Mircea Grigoraș), Poieni-Ro­­șiori (primar Gh. Rusu), Ruseni și Budești, comuna Plopana (primar C. Mindru), Tescani — Berești-Tazlău (primar Iordache Baciu) și altele. Optimismul construc­torilor nu are suport real Dacă la construcțiile școlare în re­gie proprie se mai poate vorbi de lipsa experienței în organizarea mun­cii pe șantier, la cele ce se lucrează de către întreprinderi specializate a­­ceastă lipsă trebuie să fie exclusă.­ Și totuși... școala din satul Buda, co­muna Răchitoasa, ca și școala din Podu Turcului, contractate cu Șantie­rul 2 al Trustului de construcții ,Ba­cău, au serioase rămîneri în urmă. Școala de la Buda, de pildă, avea termenul de dare în folosință la 1 septembrie 1969, însă la data aces­tui raid mai era încă de tencuit o sală de clasă, nu se terminase de în­velit acoperișul cu tablă. Cu­ despre plafoane, pardoseli și sobe — nici vorbă. La școala din Podu Turcului, re­marcam și în articolul citat faptul că lucrările înaintează anevoios. Du­pă ce turnarea fundației a durat două luni, acum, în alte două luni și ju­mătate s-a ridicat zidăria primului nivel și a început turnarea plăcii de beton, pentru ca apoi să înceapă construcția celui de-al doilea nivel. Se vede că aici constructorii se gră­besc... încet, mult prea încet. Voind să aflăm cauzele rămânerilor în ur­mă n­e-am adresat maistrului Ioan Stănoiu care ne-a vorbit despre lipsa forței de muncă calificată și neasi­­gurarea cu mijloace de transport auto pentru aprovizonarea cu mate­riale. Pentru a ne certifica cele spu­se, maistrul șantierului nu l-a pre­zentat pe inginerul Paul Constanti­nescu, detașat special de cîteva săp­tămîni de la Bacău la Podu Turcu­lui. Cu toate rămânerile în urmă, ing. P. Constantinescu ne-a asigurat că pînă la finele anului, interioarele noii școli vor fi complet terminate. Optimismul e la modă la întreprin­derea de construcții — ne-am zis. Dar, numai cu optimismul nu vedem cum se poate respecta termenul de dare în folosință. Este nevoie, pe de o parte, de sprijinul efectiv al Șantierului 2 construcții Bacău cu forță de muncă calificată și, pe de altă parte, ca Autobaza Bacău să impună șefului de coloană Ștefan Ștefan de la Podu Turcului respec­tarea graficului de transporturi, pen­tru că, cu tot graficul stabilit, nu s-a efectuat nici un transport de mate­riale în perioada 6—12 noiembrie a. c. Pînă la sfirșitul anului mai sunt puține zile. Ca atare, respec­tarea termenului­­ le dare in folosință a noilor construcții școlare este condiționată, in primul rînd, de încadrarea în graficele de con­strucții stabilite la începutul lucrărilor. Dar pentru aceasta este nevoie de un efort sporit din partea tuturor factorilor care răspund de terminarea la timp a acestor obiective, iar constructorii, în spe­cial, trebuie să nu irosească nici o oră din timpul ce se mai men­ține încă frumos, în așa fel nicit odată cu venirea frigului să se treacă la lucrările interioare. Dacă sunt condiții, să se lucreze și noaptea. Cuvîntul de ordine trebuie să fie­­ respectarea terme­nului de dare în folosință, căci o eventuală corigență a construc­torilor, nu face nimănui cinste. Dosarul Mata­ Hari (Urmare din pag. I) berlineze von Jagow, ceea ce după părerea anchetatorilor, ar fi dove­dit că Mata Hari era spioană ger­mană. De fapt, în ziua aceea ea a luat cina la restaurant cu Bribel — un funcționar superior de poli­ție. Mai departe, acuzarea afirma că Mata Hari a devenit spioană­ ger­mană cu mult înainte de război, deoarece, după cum s-a aflat din mesajele cifrate interceptate, apa­ratul german o denumea H-21, iar indicele „H“ era utilizat numai înainte de război. Mata Hari afir­ma că acest număr i-a fost atri­buit de Kramer, dar că ea nu a în­deplinit nici una din misiunile în­credințate și nici nu intenționa să le îndeplinească vreodată. Spioană da, dar pentru Franța Ce s-a întîmplat de fapt ? S-a ocupat în general Mata Hari de spionaj ? Da, s-a ocupat, dar nu­mai în favoarea francezilor. Șeful serviciului de spionaj contraspionaj militar francez, că­ci pitanul Ladoux este cel care i-a propus să devină agent francez. Ușuratica dansatoare, care ca de o­­bicei avea totdeauna mare nevoie de bani, a acceptat să se întoarcă înapoi în Olanda și să plece de aco­lo la Bruxelles, unde avea relații printre ofițerii superiori germani. Ea a refuzat orice onorariu antici­pat, pretinzînd însă suma de un milion franci dacă obține informa­ții importante. In noiembrie 1916, Mata Hari a plecat prin Spania in Olanda. Pe drum vaporul a fost interceptat de o navă de război engleză și dus în­tr-un port englez pentru verifica­rea încărcăturii și a pasagerilor. Acolo Mata Hari a fost arestată, suspectată că ar fi spiona germană Klara Bendix, cu care dansatoarea semăna întrucâtva. Ea a fost adusă­­ pentru interogator la Londra. Aici Mata Hari a recunoscut cu naivi­tate de necrezut că este agent fran­cez și călătorește din însărcina­rea căpitanului Ladoux. Pe vremea aceea, englezii au reușit să-i sta­bilească identitatea și au rămas ex­trem de uimiți că francezii accep­taseră să lucreze cu o persoană suspectată de a întreține relații cu oameni din spionajul german. Ei au comunicat imediat acest lucru căpitanului Ladoux. Vădit speriat, acesta a refuzat să confirme decla­rațiile Matei Hari și a comunicat că ea călătorea din însărcinarea germanilor. După cum reiese din stenogramele anchetei, el a recu­noscut că i-a încredințat Matei Hari o misiune „în scop de verifi­care“. Mata Hari revine la Paris. Timp de o lună, contraspionajul francez a ținut-o sub observație permanentă, dar nu a reușit să ob­țină nici o dovadă a activității ei ca spioană. Cu toate acestea, la 13 februarie Mata Hari a fost aresta­tă. Ancheta a durat cinci luni, în tot acest timp ea a respins cate­goric toate învinuirile. La sfârșitul primului interogatoriu Mata Hari a declarat: „înainte de a termina de vorbit, vreau să protestez din nou. Niciodată nu am făcut spionaj îm­potriva Franței și niciodată nu am încercat să fac așa ceva... Nicioda­tă nu am cerut informații priete­nilor mei despre ceea ce nu mă privea... Era departe de mine orice grad de spionaj. Numai împreju­rările m-au forțat să procedez alt­fel“. In ultima frază ea se referea la faptul că francezii înșiși au de­terminat-o să se ocupe de spionaj în favoarea lor. Procesul Procesul Matei Hari a început la 24 iulie și a durat in total o zi și jumătate. Cei șapte membri ai tribunalului au verificat fără nici un fel de dovezi cuvintele cu ca­re acuzarea a început procesul: „Răul pricinuit de această femeie este extraordinar. Este clar că ea este cea mai mare spioană a secolului­. Ascultînd rechizitoriul procurorului și depozițiile celor cîțiva martori care­­ nu au putut a­­duce nici un fel de dovezi ale ac­tivității de spionaj a acuzatei, tri­bunalul s-a retras pentru delibera­re. După 45 de minute Mata Hari a fost declarată vinovată în toate cele opt capete de acuzare ce i-au fost aduse și condamnată la moar­te prin împușcare. Ascultînd sentința, ea a exclamat: „Asta nu se poate !“. Guvernul olandez a adresat gu­vernului francez o cerere de grație­re, care, însă, nu a răspuns­ în zorii zilei de 15 octombrie 1917, Mata Hari a fost trezită în celula ei și i s-a comunicat că ce­rerea de grațiere a fost respinsă. Ea s-a îmbrăcat repede și a ce­rut permisiunea să scrie două scri­sori. Acestea s-au pierdut fără ur­mă și nu se știe cui au fost adre­sate. Apoi ea a fost condusă pe po­ligonul militar din împrejurimile Parisului. Era liniștită și curajoa­să. A refuzat să i se lege ochii și să fie legată de stîlp. La 6,15 di­mineața sentința a fost executată. (Sfîrșit) RADIO1 București VINERI, 21 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămînii — Claude Debussy. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația Alexandru Imre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Din repertoriul lui Tom Jones. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cîntă Maria Badiu, Ion Duca și cla­rinetistul Gheorghe Motoia. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Din înregistrările lui Fănica Luca. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30­ Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Constantin Dumitrescu. 22.40 Melodii de care ne amintim cu plă­cere. 23.10 Concert de seară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Știința la zi. 15.05 Opera pentru toți. 15.30 Cîntece de Vasile Veselovski și Aurel Manolache. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pentru prietenii muzicii corale — al­bum prezentat de corul Madrigal. 16.40 Melodii vechi, interpretări noi — mu­zica ușoara. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Cîntecele celui de al XI-lea festival de coruri de copii din Italia „Țechinul de aur" 1969 — prezintă Elena Vicică. 17.40 Radio publicitate. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba spaniola. 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. 23.05 Simfonia „Linz" K.V. 425 de Mozart. 23.45 Fantezii din operetele lui Kalman. 24.00—1.00 Variațiuni simfonice de Mircea Basarab . Simfonia de Zoltán Aladár. SIMBATA 22 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. Geneza muzicii populare ro­mânești. 10.05 Lucrări de cameră de Franz Schubert. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Sa înțelegem muzica". Armo­nia de-a lungul veacurilor (II). 11.36 Soliști și formații artistice de amatorii. 12.00 Cîntă Elena Vondra­kova. 12.15 Arii din operele interpretate de Ana Rosa Vasiliu. 12.30 întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu (emisiune de știința și și tehnica pentru școlari). 14.35 Varietăți folclorice. 15.00 Radioclub turistic. PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. Valentin Gheorghiu. Concertul pentru pian și orchestră de Paul Constantinescu. 9.00 Opera „Porgy și Bess" de Gershwin (fragmente). 10.30 Cavalcada ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poeziie româneasca. Poe­zia populară (II). Emisiune de St. Aug. Doinaș. 11.50 Cîntece pentru pionieri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 DE LA 1 LA 5. Emisiune de diver­tisment muzical de Antoanieta Botez, Ovidiu Dumitru si Alexandru Lavric. 1 INI Vineri 21 noiembrie 1969 SEMNE PARTICULARE oF AMIA'&e ~BnHBm­mHNr Tablete pentru neglijentă Nu știm pe unde zburau gându­rile farmacistelor Maria Baraban, Ileana Temneanu, Zimica Șindilara și Hannet Berger, de la Oficiul far­maceutic din Bacău, dar știm că datorită distribuirii neglijente a u­­nor tablete au produs o pagubă a­­vutului obștesc în valoare de 16.000 lei. In loc de vitamina E, farmacis­tele dădeau vitamina E, în loc de tabletele pentru durerile de cap, dădeau pastile pentru dureri de stomac. Și-au făcut multe dureri de cap cele patru farmaciste, dar nu mai aveau tablete. Se dăduseră din neglijentă, în locul altor me­dicamente. Niște tablete pentru combaterea neglijenței nu se gă­sesc și pentru ele ? Conducerea O­­ficiului trebuie să le trateze urgent. Ca să nu aibă, apoi, dureri de cap. Să fie încasați Prin 1964 (adică acum mai bine de 5 ani). Trustul alimen­tației publice din Bacău a adus Cooperativei „Muncă și artă“ din localitate, pentru reparat, opt mașini-casă de marcat bo­nuri. Acestea au fost încredin­țate, pe rînd, lui Ion Doscocin și Dumitru Ionescu, meșteri mari în de-ale mecanicii. Șase le-au reparat ei, dar două le­­au uitat aruncate prin colțuri. După un timp, au socotit că sunt bune de predat la fier vechi, uitînd că trebuie să le mai repare. După ce le-au dus la I.C.M., și-au adus aminte că nu-s ale lor și că vre-o 20.000 lei s-au dus pe „apa sîmbetei“. T.A.P.L. Bacău a rămas fără cele două case automate. Inca­­sați-i pe meșteri. Cu­ mai au­tomat. Vandalism Doi copii mici și o femeie bol­navă locuiau într-un chilet, situat într-un imobil de pe str. Calea Bîr­­ladului nr. 114. Mai ocupau o ca­meră în același imobil, proprieta­tea lui Ion Dour. Ani în șir, Ion Bour a șicanat pe biata femeie, i-a otrăvit viața cu fel de fel de mi­zerii de neînchipuit. Numai din dorința meschină de a o evacua, pentru a-i rămîne lui întreaga ca­să. Cînd frigul toamnei și-a arun­cat săgețile, Ion Bour a degradat camera femeii, scoțîndu-i ușile și ferestrele, spargîndu-i tavanul și pereții, astfel că cei doi copii îm­preună cu mama lor, au rămas fără adăpost. Am privit imobilul adus în stare de demolare. Nici cea mai fecundă fantezie nu și-ar fi permis să ajungă atît de departe cu distrugerea. Conștiința de „om1” a lui Bour se pare că e tot atît de degradată. Să fie dată, urgent, la reparat. Nababii Pe Frăsina Crețu — gestio­nară la magazinul nr. 105 de confecții pentru copii din Bu­­huși — și pe prietenul ei, Va­sile Amărioarei, îi puteai întîl­­ni în diferite orașe ale țării a­­runcînd cu banii în stingă și-n dreapta. Se mira lumea cum de au ajuns, peste noapte, na­babi. Enigma a fost, în sfîrșit, dezlegată. Frăsina Crețu sus­­trăg­ea banii din încasările fă­cute la magazin, plătind toate capriciile amorezului dumnea­ei. Ca să-și acopere lipsa, s-a apucat de întocmit contracte false, pe numele unor cetă­țeni, care, chipurile, ar fi cumpărat obiecte de îmbrăcă­­m­te din magazin. Falsul a fost descoperit și i s-a întocmit gestionarei un alt soi de „con­tract“. Absolut legal. Tot pen­tru îmbrăcăminte, dar de altă calitate. Sentimentală, foc Se spune că domnișoarei Viori­ca Bejan, din comuna Găiceana, nu-i prea plăcea să muncească. Cu manierele dumneaei, cu sufletul său larg, era făcută pentru alte delicii: ale dragostei. Azi iubea pe Georgi­­că, mîine pe Petrică, marți pe Ro­­mică, joi pe Ionică și pe Lăzărică, imprăștiindu-le morbul lenei și al indiferenței (și alți m­orbi). Iubind așa cu foc, s-a... ars. Ca să nu se „mistuiască“, va fi trimisă la...­dăpost. Dar pe „fanții" ăștia tom­­nateci și sătoși nu-i arde nimeni ? întreprinderea pentru aprovizionarea cu semințe și material săditor Bacău pune la dispoziția cooperativelor agricole de producție, întreprinderilor agricole de stat, precum și tuturor cultivatorilor, orice cantitate de semințe de spanac, din soiul Matador, salata timpurie de Banat, timpurie de mai și ridichi roșii cu vîrful alb, țepuși gheață, taxa și ro­tunde timpurii. Adresați-vă depozitului din strada Constanței nr. 1 și magazinului întreprinderii din Bacău, strada Mihai Viteazul nr. 58, care sînt aprovizionate cu cantități suficiente. \V >V V­i 1

Next