Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)

1969-11-22 / nr. 5224

I.R.E. Ba­că­u­: Planul anual la electrificări rurale a fost realizat Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate, I.R.E.­­ Bacău și-a realizat de pe acum planul anual de electrificare. Față de cele 35 sate prevăzute a fi electrificate — pînă în prezent 43 sunt deja racordate la rețea. Dintre acestea putem aminti satele Lipova, Mîlosu, Satu Nou și axul de electrificare ce leagă Fundu Tutovei de Mîlosu, în lun­gime de peste 16 km. Totodată realizarea axului Tarnița — Dealu Perjului, a permis electrificarea satelor Oncești, Dealu Perjului și altele. La I.I.L. „Moldova“ „Cauze obiective“ — paravan care ascunde propriile lipsuri de îndeplinirea an­gajamentelor la I.I.L. „Moldova"—Bacău se poate discuta. Nerea­­lizarea planului de producție pe 10 luni la această întreprindere de industrie locală este un sem­n de alarmă pen­tru întreg colectivul de lucrători de aici, care nu poate privi cu indi­ferență minusurile în­registrate la producția globală — 393.000 lei, la producția marfă vîndută și încasată — 176.000 lei, iar la pro­­ ductivitatea muncii de 1,3 la sută. Această stare de lu­cruri impune o ana­liză multilaterală a în­tregii activități pro­ductive de pînă acum a întreprinderii, începem cu una din laturile e­­sențiale ale activității : aprovizio­narea. De ce tocmai cu ea ? Pen­tru că aprovizionarea tehnico-ma­­terială a întreprinderii în acest an a înregistrat o serie de deficiențe cauzate, în cea mai mare parte, de nerespectarea clauzelor contrac­tuale. In anul 1969 au existat o se­rie de necorelări între planul de aprovizionare și necesitățile pro­ducției. Astfel , la stofa de mobilă s-au repartizat, de către Ministe­rul Industriei Ușoare, 39.500 mp față de necesarul de 50.000 mp pentru întregul volum de mobilă planificat; la sfoara pentru tapițe­rie, față de un necesar de 16 tone, s-au repartizat 8,3 tone ; la P.A.L., deși s-a asigurat necesarul de 112.000 mp planificați. Ministerul Industriei Lemnului în cadrul a­­cestei cote a repartizat 20.000 mp palex care este necorespunzător pentru mobila produsă de I.I.L. „Moldova“, astfel cota fiind dimi­nuată cu această cantitate. De asemenea, în cursul anului au existat întîrzieri în emiterea repar­tițiilor de către Ministerul Indus­triei Lemnului la materia primă pentru lăzile ce urmau a se exe­cuta. Astfel, abia în trimestrul I au fost emise repartițiile pentru materia primă, ceea ce a dus la tergiversări în încheierea contrac­telor cu furnizorii prin întreprin­derea teritorială de aprovizionare, pînă la 31 martie 1969, fapt ce a condus la recuperarea restanțelor cu mare greutate și cu efort, în cursul trimestrelor următoare. în­­tîrzieri au fost semnalate și la re­partițiile de material lemnos de către același minister pentru tri­mestrele II și III, producîndu-se o serie de greutăți în aproviziona­rea cu materialele necesare. După cum se știe, legal este ca în­cheierea contractelor pentru o nouă perioadă de plan să se facă înainte cu cîteva luni. Oare conducerea în­treprinderii a luat toate măsurile necesare în această direcție ? Rea­litatea ne dovedește tocmai lipsa unei preocupări asiduue pentru pre­venirea unor deficiențe care și-au făcut apariția. Normal ar fi fost să se intervină din timp pentru primirea repartițiilor și, pe a­­ceastă bază, se puteau încheia con­tractele cu furnizorii înainte de a se începe noul an de producție. Existența unui stoc de materiale pentru primul trimestru al anului este o necesitate recunoscută chiar de conducerea întreprinderii, dar care, totuși, nu a fost respectată, iar urmările au fost resimțite de-a lungul lunilor care au trecut. Este adevărat că au existat o se­rie de necazuri și cu furnizorii care, în timpul execuției contrac­telor, nu s-au achitat de obliga­țiile asumate. Aruncând vina asu­pra iernii grele din acest an, fur­nizorii nu au livrat la timp, în can­titățile contractate, materialul lem­nos necesar pentru confecționarea produselor de către I.I. L. „Mol­dova“. Dari, întrebăm conduce­rea I. I. L. „Moldova“ : cite din întreprinderile restanțiere au fost chemate în fața Arbitra­jului de stat pentru a fi tra­se la răspundere pentru încăl­­ ceta CHIRIȚĂ (Continuare în pagina a II-a) AIUGAOA/VIEIUTELE LA CONFRUNTAREA CU FAPTE[ Din nou despre afișaj Că problema afișajului e încă nerezolvată în orașul Bacău — cum sesizam într-unul dintre „ar­gumente“ — s-a arătat foarte pe larg în ședința de miercuri a Bi­roului Comitetului județean pen­tru cultură și artă. Cu acest pri­lej, fu condamnat, o dată în plus, „slabul gust“ — de ce fo­losim eufemismul, cînd trebuie să spunem de-a dreptul „prostul gust“ ? — și dezordinea cu care se face publicitatea unor unități comerciale și chiar a unor unități de cultură și artă. Un referat al­cătuit cu inteligență și destulă ironie dezvăluia cazuri de hiperin­­telectualism ori de platitudine în redactarea anunțurilor publice, cit și cazuri de ignorare a criterii­lOR CONST. lor estetice în realizarea și plasa­rea afișelor. Dezbaterile au accen­tuat ideea că afișaj­ul constituie o „problemă de civilizație“, care sub nici un motiv nu trebuie ignorată. Introducerea normei ca afișajul cultural să se distingă, în primul rînd, prin corectitudine și bun gust apare obligatorie din mo­ment ce acceptăm ideea necesită­ții unui program de acțiuni cul­turale, unitar din punctul de ve­dere al calității. Interesele mino­re, de „feudă“, ambiția concuren­ței cu orice preț nu trebuie să prevaleze în fața criteriilor ideo­logice, estetice și etice, întrucît publicitatea trebuie să constituie un mijloc de orientare, de infor­mare exactă asupra importanței și calității unei acțiuni și nu de mistificare a publicului. S-au indicat și soluțiile prin­­ care poate fi oprită definitiv pro­liferarea prostului gust. Dintre propunerile formulate, am reținu­(Continuare în pagina a II-a) Paffina a 111-a: SEMICENTENARUL­­ LICEULUI­­ PEDAGOGIC ! Secția de artă a Muzeului județean vă invită la­ Retrospectiva Ion Diaconescu Fără îndoială, evenimentul este menit să stârnească un sentiment de mîndrie oricărui băcăuan obișnuit să vibreze la bucuriile pe care ni le oferă Galeriile de artă. Și aceasta cu atât mai mult cu cit expoziția retrospectivă a pictorului Ion Diaconescu, care se va deschi­de mîine la ora 12,30, aduce în atenția iubitorilor de fru­mos un valoros artist născut în orașul Tg. Ocna și legat prin studiile liceale de Bacău. Cu alte cuvinte, un prilej de a constata, din nou, strădaniile Secției de artă a Muzeului ju­dețean de a valorifica patri­moniul plastic local. Retrospectiva Ion Diacones­cu grupează 135 de lucrări — grafică și pictură — aparținînd profesorului Vasile Diacones­cu, fratele artistului, și Muze­ului din Bacău. Un catalog bine documentat încă o invitație la constituie expoziția care se înscrie între realiză­rile deosebite în viața cultura­lă a Bacăului. Executarea arăturilor este Intirziată. SA SE LUCREZE ZI SI NOAPTE CU ÎNTREAGA CAPACITATE A TRACTOARELOR Vremea, spre deosebire de ceilalți ani, în această toamnă se menține frumoasă, favorabilă desfășurării tuturor lucrărilor în cîmp. Peste tot, urmare a eforturilor depuse de către cooperatori, muncile agricole sunt pe terminate, unica lucrare mult rămasă în urmă și care reclamă eforturi deosebite din partea mecanizatorilor fiind executarea arăturilor de toamnă. Dacă în unele cooperative agricole de producție cum ar fi cele din comunele SCORȚENI, BLĂGEȘTI SOLONȚ, STRUGARI, LIVEZI și altele, ogoarele de toamnă sunt deja­­ terminate, apoi în comunele HURUIEȘTI, TĂTĂRĂȘTI, CORBASCA, HORGEȘTI și BUHOCI, lucrarea este mult rămasă în urmă, iar ritmul desfășurării ei destul de anemic. Că seceta care se menține solicită eforturi sporite din partea secțiilor de mecani­zare, a mecanizatorilor este adevărat, dar aceasta nu justifică cu nimic serioasele rămîneri în urmă, întrucît forțe sunt suficiente, dar nu sunt utilizate la întreaga capacitate. Din constatările efectuate în teren rezultă că nu peste tot șefii sec­țiilor de mecanizare, conducerile I.M.A. depun tot interesul in menținerea parcului de tractoare într-o perfectă stare de funcțiune, parte din acestea fiind defecte sau folosite la alte munci. Numai cîteva exemple : La G.A.P. URECHEȘTI în ziua de 20 noiembrie a. c. mai erau de exe­cutat arături pe circa 120 hectare. Cu toate acestea, din cele 17 tractoare în cîmp nu lucrau decit 10, 4 fiind defecte, iar 3 întrebuințate la alte lu­crări, inclusiv la transporturi. Inginerul V. Leahu, specialistul unității spunea că zilnic se ară circa 10 hectare. Cu alte cuvinte în actualul ritm lucrarea se va termina in cel puțin 12 zile ! Ne întrebăm însă de ce șeful secției de mecanizare nu menține întregul parc de tractoare în stare de funcțiune pentru urgenta­rea terminării arăturilor ? Și la C.A.P. TG. TROTUȘ mai erau de arat la data amintită circa 100 hectare, dar o bună parte din tractoare stau defecte. După cum spu­nea tovarășul Neculai Nacu, secretarul comitetului comunal de partid, zilnic nu lucrează cite 2—3 tractoare din cele 10 destinate lucrărilor in cîmp. Șeful secției de mecanizare, Vasile Moise, nu are nimic de spus ? Greutățile care există în executarea ogoarelor de toamnă, datorită se­cetei, nu constituie o justificare pentru rămînerea în urmă la această lu­crare. Conducerile I.M.A., șefii secțiilor de mecanizare și fiecare mecani­zator in parte trebuie să depună eforturi sporite în vederea urgentării terminării arăturilor. Să se lucreze zi și noapte, cu întreaga capacitate e­­xistentă, așa nicit nici o suprafață de teren (care permite) să nu rămînă nelucrată. Ritmul sporit care se impune nu trebuie să dăuneze calității. Specialiștii din unități să urmărească permanent acest lucru, luind tot­odată și măsurile necesare. I. A. S. Avicola — Bacău. La Trai­an In construcție, o modernă uzină de vinificație Pe baza unui plan general de dezvoltare a bazei tehnico-materi­­ale, necesare prelucrării producției viticole în continuă extindere din județ, în comuna Traian a început construcția unei noi uzine de vi­­nificație care va deservi coopera­tivele agricole producătoare din această zonă. Potrivit datelor tran­smise de către tovarășul Dumitru Erimicioiu, inginer șef al Fabricii „Vinalcool“ Bacău, capacitatea de prelucrare a unității va fi de circa 250 vagoane struguri, iar cea de depozitare de 200 vagoane vin. Uzina va fi echipată cu linii teh­nologice moderne și urmează să intre în funcțiune în august 1970. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIV — NR. 5.224 (6.703) SÎMBĂTĂ 22 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Pe scena Casei de cultură a sindicatelor di­n Bacău „LUCIA DE LAMMERMOOR“ După ce a prezentat libret de baletul „Cocoșatul de Cammarano. Salvadore la Notre-Dam­e“, tea- Opera, pe care fiul liric ieșean oferă, vom asculta duminică, a iubitorilor de operă din 23 noiembrie a.c., ta o­­orașul nostru prilejul de ...cele 16 și 20. este una a asiste la reprezent dintre cele mai cunoș­­teri a creației compo­­cate ale compozitoru­­zitorului Gaetano Do- lui italian, alături de nizetti — „Lucia de „Don Pasquale“ sau Lammermoor“, pe un „Fica regimentului“. Din distribuție nu vor lipsi cîțiva inter­preți de certă valoare ai Operei din Iași: A­­neta Pavalache, Victor Popovici, Ion Prisăca­­ru ș.a. Regia spectaco­lului este semnată de Dumitru Tăbăcaru, iar conducerea muzicală de artistul emerit Ra­du Botez. Cîntec și joc moldovenesc Continuând seria spectacolelor desfășurate săptămâna aceasta în cadrul fazei municipale­ orășe­nești a Festivalului județean de folclor, artiștii amatori din mu­nicipiul Bacău s-au întrecut, a­­seară, în a-și etala posibilitățile interpretative într-o reprezenta­ție dată la Casa de cultură a sin­dicatelor. Cîteva sute­­ de persoane au urmărit programul prezentat de tarafurile sindicatelor C.F.R. și construcții, formațiile de dansuri de la Fabrica de confecții „Ba­căul“, Fabrica de șuruburi și C.E.I.L., formația de muzicuțe de la C.E.I.S., soliști vocali și instru­mentiști etc. Alături de interpreți aplaudați nu numai în întreprinderi dar și în spectacolele de la Casa de cul­tură, festivalul a adus în lumi­na scenei cîteva proaspete talente între care Margareta Vlad, Euge­nia Adumitroaie, Vasile Hangu, Nicolae Măriuș, Ștefan Ciubică și alții. La reușita manifestării ar­tistice de aseară au mai contribuit cîștigătorii de anul trecut ai Fes­tivalului județean de folclor — Ion Coșa, Viorica și Vasile Maxim, precum și virtuosul solist instru­mentist, nelipsit de ani de zile din concursurile amatorilor, Gheorghe Bortă. Faza municipală de la Bacău a fost, prin programul său, un spec­tacol al cin­tecului și jocului mol­dovenesc. * ■ ■ ■ Actualități cetățe­nești Două noi unități comerciale O.C.L. Produse industriale Ba­cău reprofilează magazinul „Mo­dern“ de pe strada Calea Mără­­șești, compartimentîndu-l. De fapt el va cuprinde un magazin aparte pentru cravate și pălării bărbă­tești, unde se vor putea efectua și călcări de pălării noi (gen nou de unitate în județul Bacău) și un alt magazin, cu profil de tricota­je, lenjerie, marochinărie și pă­lării de damă. Noile unități vor avea o ambianță plăcută și mobi­lier adecvat. Un amănunt, trico­tajele se vor vinde cu expunere deschisă, fapt ce este de aseme­nea o noutate în județul nostru, clienții puțind să-și aleagă, după preferință tricotajele dorite. Săp­tămâna viitoare aceste două uni­tăți noi vor fi date în folosință. In felul acesta activitatea comer­cială a orașului Bacău va primi un plus de calitate prin diversifi­carea serviciilor și a modului de prezentare a mărfurilor. Parada modei In sala Casei de cultură a sin­dicatelor­ din Bacău s-a desfășu­rat o interesantă „paradă a mo­dei“, organizată de U.J.C.M. Ba­cău și Centrul de creație din Bu­curești al U.C.E.C.O.M. Au fost prezentate confecții pentru băr­bați și femei, recomandabile pen­tru sezonul toamnă — iarnă. Au prezentat diferite modele de ro­chii, costume, pardesie și paltoa­ne, coo­peratorii de la „Arta croi­torilor“. Orchestra de muzică u­­șoară a Casei de cultură a sindi­catelor din Bacău a știut să cre­eze un cadru agreabil prezentării modei acestui an — deloc săra­că în varietate și fantezie. înscrieri pentru locuințe proprie­tate personală Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate personală Ba­cău. ne anunță că au început în­scrierile pentru apartamente ce se vor construi în diferite zone ale municipiului Bacău. In zona de pe strada MilcoV, de pildă, se vor construi 80 aparta­mente cu 2 și 3 camere, categoria a III-a de confort. Apartamentele cu 2 camere vor costa între 35.000 — 40.000 lei, iar cele cu 3 camere 48.000 — 51.000 lei. Ter­menul de dare în folosință este trimestrul al II-lea 1970. La Cornișa II ,se vor construi 140 apartamente, categoria a II-a. Apartamentele cu 2 camere sunt evaluate la­ suma de 48.000 — 53.000 lei, iar cele cu 3 camere 58.000 — 63.000 lei. S-a prevăzut ca termenul de dare în folosință să fie în trimestrele al III-lea și al IV-lea — 1970. PRIMIREA NOILOR SPECIALIȘTI IN AGRICULTURA Pe una din filele carnetului de însemnări ale reporterului, ziua de — 27 octombrie 1969 — este mar­cată : Casa agronomului, reparti­zarea noilor specialiști în agri­cultură și în continuare numele a numeroși ingineri agronomi, hortiviticultori, medici­nari care au fost trimiși, veteri­după terminarea facultății, să lucreze în sectorul agricol al județului nostru. Cum au fost întâmpinați, care le sunt impresiile acum, după contactul cu oamenii, cu cîmpul unde-și vor răsădi cunoștințele, unde-și vor materializa, în recol­te mai mari, idealurile ? Sînt în­trebări la care am căutat să aflăm răspuns, în cadrul unei anchete prin cîteva unități, începem anchete la cooperativa agricolă de producție Obîrșia. Pri­mul cooperator întrebat dacă știe unde se află inginerul, răspunde : — Care inginer, cel mai tînăr, ori... — Cel care a venit acum trei săptămâni. — E pe cîmp... La sediul comitetului comunal de partid Izvoru-Berheciului este numai tovarășul Petre Ciobănașu­, a­nchetă secretarul comitetului, pe care-l întrebăm dacă-i spune ceva nu­mele lui Ștefan Tabără. Dacă după nume e mai puțin cunoscut, în schimb venirea noului inginer repartizat la Obîrșia nu a trecut neobservată în cadrul comunei de către organele de conducere. — Da. L-am prezentat membri­lor biroului comitetului comunal de partid, i-am urat bun venit și succes, i s-a găsit gazdă — lucru de care s-au ocupat președintele cooperativei și primarul — chiar înainte de sosirea acestuia. De ce să nu recunoaștem, ne-a plăcut răspunsul care, la subli­nierea noastră a fost: i s-a găsit gazdă, precum și faptul că de treaba aceasta s-au ocupat înainte și nu după venirea inginerului. Aceeași întrebare i-am adre­sat-o și tovarășului Gheorghe­ Moisă, secretarul comitetului co­munal de partid Colonești. Tom­a DUDAU (Continuare în pagina a II-a) Științele oculte secolul­ui Lumea și contradicțiile ei Trăim într-o lume plină de con­tradicții. Oamenii au izbutit să pășească pe Lună. Dar unii se­meni ai lor mai cred și azi că as­trul nopții e mîncat de vîrco­laci. Savanții pun în mișcare toate re­sursele științei moderne pentru a găsi un leac bolilor cumplite care seceră vieți prețioase. Dar unii semeni ai lor se mai tratează și azi cu... descântece. „In noaptea de sînziene se iau una sau cîteva cîrtițe vii, și se pun pe cărbuni încinși într-o oală ne­smălțuită acoperită cu un șorț. După răcireț, se pisează obținîn­­du-se un praf din care se va da copiilor un vîrf de cuțit, iar adul­ților mai mult, amestecat cu apă sau cu lapte“ — iată o rețetă pen­tru „vindecarea“ epilepsiei, reco­mandată și azi de vraci și de des­cîntători, prezenți și activi în mod surprinzător chiar și în cadrul civi­lizației europene. Dar nu toți pa­cienții supraviețuiesc unui aseme­nea „tratament“, scrie săptamîna­­lul vest-german „Die Weltwoche“, deplîngînd decesul unui tată de familie care, în eforturile sale desperate de a-și vindeca sciatica, a consumat, la recomandările u­­nor persoane „pricepute“, șase viermi de făină, 219 cluburi oculte Dar vrăjitori și descântători nu există numai în sate izolate, scrie ziarul. Intr-un mare oraș modern, ca Hamburgul, duc o intensă acti­vitate vreo 300 de descântători și mai multe mii de vraci. Estimarea a fost făcută de surse foarte pru­dente, precizează „Die Weltwo­che“. Unii dintre aceștia duc o viață destul de confortabilă din veniturile — bineînțeles neoficia­le — pe care la asigură practica­rea „meseriei lor“. Ziarul citează cazul unui descântător ham­bur­ghez al cărui venit lunar se ridică la 2.000 de mărci și care, consta­tând că nu este comod să conducă singur automobilul cumpărat din aceste încasări, și-a angajat un șo­fer. Pe lista „clienților“ maestru­lui erau înscrise peste 5.000 de nume. De cele mai multe ori, aceste (Continuare în pagina a II-a) xx in numărul viitor Drama de lingă Los Angeles

Next