Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-22 / nr. 5224
I.R.E. Bacău: Planul anual la electrificări rurale a fost realizat Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate, I.R.E. Bacău și-a realizat de pe acum planul anual de electrificare. Față de cele 35 sate prevăzute a fi electrificate — pînă în prezent 43 sunt deja racordate la rețea. Dintre acestea putem aminti satele Lipova, Mîlosu, Satu Nou și axul de electrificare ce leagă Fundu Tutovei de Mîlosu, în lungime de peste 16 km. Totodată realizarea axului Tarnița — Dealu Perjului, a permis electrificarea satelor Oncești, Dealu Perjului și altele. La I.I.L. „Moldova“ „Cauze obiective“ — paravan care ascunde propriile lipsuri de îndeplinirea angajamentelor la I.I.L. „Moldova"—Bacău se poate discuta. Nerealizarea planului de producție pe 10 luni la această întreprindere de industrie locală este un semn de alarmă pentru întreg colectivul de lucrători de aici, care nu poate privi cu indiferență minusurile înregistrate la producția globală — 393.000 lei, la producția marfă vîndută și încasată — 176.000 lei, iar la pro ductivitatea muncii de 1,3 la sută. Această stare de lucruri impune o analiză multilaterală a întregii activități productive de pînă acum a întreprinderii, începem cu una din laturile esențiale ale activității : aprovizionarea. De ce tocmai cu ea ? Pentru că aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderii în acest an a înregistrat o serie de deficiențe cauzate, în cea mai mare parte, de nerespectarea clauzelor contractuale. In anul 1969 au existat o serie de necorelări între planul de aprovizionare și necesitățile producției. Astfel , la stofa de mobilă s-au repartizat, de către Ministerul Industriei Ușoare, 39.500 mp față de necesarul de 50.000 mp pentru întregul volum de mobilă planificat; la sfoara pentru tapițerie, față de un necesar de 16 tone, s-au repartizat 8,3 tone ; la P.A.L., deși s-a asigurat necesarul de 112.000 mp planificați. Ministerul Industriei Lemnului în cadrul acestei cote a repartizat 20.000 mp palex care este necorespunzător pentru mobila produsă de I.I.L. „Moldova“, astfel cota fiind diminuată cu această cantitate. De asemenea, în cursul anului au existat întîrzieri în emiterea repartițiilor de către Ministerul Industriei Lemnului la materia primă pentru lăzile ce urmau a se executa. Astfel, abia în trimestrul I au fost emise repartițiile pentru materia primă, ceea ce a dus la tergiversări în încheierea contractelor cu furnizorii prin întreprinderea teritorială de aprovizionare, pînă la 31 martie 1969, fapt ce a condus la recuperarea restanțelor cu mare greutate și cu efort, în cursul trimestrelor următoare. întîrzieri au fost semnalate și la repartițiile de material lemnos de către același minister pentru trimestrele II și III, producîndu-se o serie de greutăți în aprovizionarea cu materialele necesare. După cum se știe, legal este ca încheierea contractelor pentru o nouă perioadă de plan să se facă înainte cu cîteva luni. Oare conducerea întreprinderii a luat toate măsurile necesare în această direcție ? Realitatea ne dovedește tocmai lipsa unei preocupări asiduue pentru prevenirea unor deficiențe care și-au făcut apariția. Normal ar fi fost să se intervină din timp pentru primirea repartițiilor și, pe această bază, se puteau încheia contractele cu furnizorii înainte de a se începe noul an de producție. Existența unui stoc de materiale pentru primul trimestru al anului este o necesitate recunoscută chiar de conducerea întreprinderii, dar care, totuși, nu a fost respectată, iar urmările au fost resimțite de-a lungul lunilor care au trecut. Este adevărat că au existat o serie de necazuri și cu furnizorii care, în timpul execuției contractelor, nu s-au achitat de obligațiile asumate. Aruncând vina asupra iernii grele din acest an, furnizorii nu au livrat la timp, în cantitățile contractate, materialul lemnos necesar pentru confecționarea produselor de către I.I. L. „Moldova“. Dari, întrebăm conducerea I. I. L. „Moldova“ : cite din întreprinderile restanțiere au fost chemate în fața Arbitrajului de stat pentru a fi trase la răspundere pentru încăl ceta CHIRIȚĂ (Continuare în pagina a II-a) AIUGAOA/VIEIUTELE LA CONFRUNTAREA CU FAPTE[ Din nou despre afișaj Că problema afișajului e încă nerezolvată în orașul Bacău — cum sesizam într-unul dintre „argumente“ — s-a arătat foarte pe larg în ședința de miercuri a Biroului Comitetului județean pentru cultură și artă. Cu acest prilej, fu condamnat, o dată în plus, „slabul gust“ — de ce folosim eufemismul, cînd trebuie să spunem de-a dreptul „prostul gust“ ? — și dezordinea cu care se face publicitatea unor unități comerciale și chiar a unor unități de cultură și artă. Un referat alcătuit cu inteligență și destulă ironie dezvăluia cazuri de hiperintelectualism ori de platitudine în redactarea anunțurilor publice, cit și cazuri de ignorare a criteriilOR CONST. lor estetice în realizarea și plasarea afișelor. Dezbaterile au accentuat ideea că afișajul constituie o „problemă de civilizație“, care sub nici un motiv nu trebuie ignorată. Introducerea normei ca afișajul cultural să se distingă, în primul rînd, prin corectitudine și bun gust apare obligatorie din moment ce acceptăm ideea necesității unui program de acțiuni culturale, unitar din punctul de vedere al calității. Interesele minore, de „feudă“, ambiția concurenței cu orice preț nu trebuie să prevaleze în fața criteriilor ideologice, estetice și etice, întrucît publicitatea trebuie să constituie un mijloc de orientare, de informare exactă asupra importanței și calității unei acțiuni și nu de mistificare a publicului. S-au indicat și soluțiile prin care poate fi oprită definitiv proliferarea prostului gust. Dintre propunerile formulate, am reținu(Continuare în pagina a II-a) Paffina a 111-a: SEMICENTENARUL LICEULUI PEDAGOGIC ! Secția de artă a Muzeului județean vă invită la Retrospectiva Ion Diaconescu Fără îndoială, evenimentul este menit să stârnească un sentiment de mîndrie oricărui băcăuan obișnuit să vibreze la bucuriile pe care ni le oferă Galeriile de artă. Și aceasta cu atât mai mult cu cit expoziția retrospectivă a pictorului Ion Diaconescu, care se va deschide mîine la ora 12,30, aduce în atenția iubitorilor de frumos un valoros artist născut în orașul Tg. Ocna și legat prin studiile liceale de Bacău. Cu alte cuvinte, un prilej de a constata, din nou, strădaniile Secției de artă a Muzeului județean de a valorifica patrimoniul plastic local. Retrospectiva Ion Diaconescu grupează 135 de lucrări — grafică și pictură — aparținînd profesorului Vasile Diaconescu, fratele artistului, și Muzeului din Bacău. Un catalog bine documentat încă o invitație la constituie expoziția care se înscrie între realizările deosebite în viața culturală a Bacăului. Executarea arăturilor este Intirziată. SA SE LUCREZE ZI SI NOAPTE CU ÎNTREAGA CAPACITATE A TRACTOARELOR Vremea, spre deosebire de ceilalți ani, în această toamnă se menține frumoasă, favorabilă desfășurării tuturor lucrărilor în cîmp. Peste tot, urmare a eforturilor depuse de către cooperatori, muncile agricole sunt pe terminate, unica lucrare mult rămasă în urmă și care reclamă eforturi deosebite din partea mecanizatorilor fiind executarea arăturilor de toamnă. Dacă în unele cooperative agricole de producție cum ar fi cele din comunele SCORȚENI, BLĂGEȘTI SOLONȚ, STRUGARI, LIVEZI și altele, ogoarele de toamnă sunt deja terminate, apoi în comunele HURUIEȘTI, TĂTĂRĂȘTI, CORBASCA, HORGEȘTI și BUHOCI, lucrarea este mult rămasă în urmă, iar ritmul desfășurării ei destul de anemic. Că seceta care se menține solicită eforturi sporite din partea secțiilor de mecanizare, a mecanizatorilor este adevărat, dar aceasta nu justifică cu nimic serioasele rămîneri în urmă, întrucît forțe sunt suficiente, dar nu sunt utilizate la întreaga capacitate. Din constatările efectuate în teren rezultă că nu peste tot șefii secțiilor de mecanizare, conducerile I.M.A. depun tot interesul in menținerea parcului de tractoare într-o perfectă stare de funcțiune, parte din acestea fiind defecte sau folosite la alte munci. Numai cîteva exemple : La G.A.P. URECHEȘTI în ziua de 20 noiembrie a. c. mai erau de executat arături pe circa 120 hectare. Cu toate acestea, din cele 17 tractoare în cîmp nu lucrau decit 10, 4 fiind defecte, iar 3 întrebuințate la alte lucrări, inclusiv la transporturi. Inginerul V. Leahu, specialistul unității spunea că zilnic se ară circa 10 hectare. Cu alte cuvinte în actualul ritm lucrarea se va termina in cel puțin 12 zile ! Ne întrebăm însă de ce șeful secției de mecanizare nu menține întregul parc de tractoare în stare de funcțiune pentru urgentarea terminării arăturilor ? Și la C.A.P. TG. TROTUȘ mai erau de arat la data amintită circa 100 hectare, dar o bună parte din tractoare stau defecte. După cum spunea tovarășul Neculai Nacu, secretarul comitetului comunal de partid, zilnic nu lucrează cite 2—3 tractoare din cele 10 destinate lucrărilor in cîmp. Șeful secției de mecanizare, Vasile Moise, nu are nimic de spus ? Greutățile care există în executarea ogoarelor de toamnă, datorită secetei, nu constituie o justificare pentru rămînerea în urmă la această lucrare. Conducerile I.M.A., șefii secțiilor de mecanizare și fiecare mecanizator in parte trebuie să depună eforturi sporite în vederea urgentării terminării arăturilor. Să se lucreze zi și noapte, cu întreaga capacitate existentă, așa nicit nici o suprafață de teren (care permite) să nu rămînă nelucrată. Ritmul sporit care se impune nu trebuie să dăuneze calității. Specialiștii din unități să urmărească permanent acest lucru, luind totodată și măsurile necesare. I. A. S. Avicola — Bacău. La Traian In construcție, o modernă uzină de vinificație Pe baza unui plan general de dezvoltare a bazei tehnico-materiale, necesare prelucrării producției viticole în continuă extindere din județ, în comuna Traian a început construcția unei noi uzine de vinificație care va deservi cooperativele agricole producătoare din această zonă. Potrivit datelor transmise de către tovarășul Dumitru Erimicioiu, inginer șef al Fabricii „Vinalcool“ Bacău, capacitatea de prelucrare a unității va fi de circa 250 vagoane struguri, iar cea de depozitare de 200 vagoane vin. Uzina va fi echipată cu linii tehnologice moderne și urmează să intre în funcțiune în august 1970. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIV — NR. 5.224 (6.703) SÎMBĂTĂ 22 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Bacău „LUCIA DE LAMMERMOOR“ După ce a prezentat libret de baletul „Cocoșatul de Cammarano. Salvadore la Notre-Dame“, tea- Opera, pe care fiul liric ieșean oferă, vom asculta duminică, a iubitorilor de operă din 23 noiembrie a.c., ta oorașul nostru prilejul de ...cele 16 și 20. este una a asiste la reprezent dintre cele mai cunoșteri a creației compocate ale compozitoruzitorului Gaetano Do- lui italian, alături de nizetti — „Lucia de „Don Pasquale“ sau Lammermoor“, pe un „Fica regimentului“. Din distribuție nu vor lipsi cîțiva interpreți de certă valoare ai Operei din Iași: Aneta Pavalache, Victor Popovici, Ion Prisăcaru ș.a. Regia spectacolului este semnată de Dumitru Tăbăcaru, iar conducerea muzicală de artistul emerit Radu Botez. Cîntec și joc moldovenesc Continuând seria spectacolelor desfășurate săptămâna aceasta în cadrul fazei municipale orășenești a Festivalului județean de folclor, artiștii amatori din municipiul Bacău s-au întrecut, aseară, în a-și etala posibilitățile interpretative într-o reprezentație dată la Casa de cultură a sindicatelor. Cîteva sute de persoane au urmărit programul prezentat de tarafurile sindicatelor C.F.R. și construcții, formațiile de dansuri de la Fabrica de confecții „Bacăul“, Fabrica de șuruburi și C.E.I.L., formația de muzicuțe de la C.E.I.S., soliști vocali și instrumentiști etc. Alături de interpreți aplaudați nu numai în întreprinderi dar și în spectacolele de la Casa de cultură, festivalul a adus în lumina scenei cîteva proaspete talente între care Margareta Vlad, Eugenia Adumitroaie, Vasile Hangu, Nicolae Măriuș, Ștefan Ciubică și alții. La reușita manifestării artistice de aseară au mai contribuit cîștigătorii de anul trecut ai Festivalului județean de folclor — Ion Coșa, Viorica și Vasile Maxim, precum și virtuosul solist instrumentist, nelipsit de ani de zile din concursurile amatorilor, Gheorghe Bortă. Faza municipală de la Bacău a fost, prin programul său, un spectacol al cintecului și jocului moldovenesc. * ■ ■ ■ Actualități cetățenești Două noi unități comerciale O.C.L. Produse industriale Bacău reprofilează magazinul „Modern“ de pe strada Calea Mărășești, compartimentîndu-l. De fapt el va cuprinde un magazin aparte pentru cravate și pălării bărbătești, unde se vor putea efectua și călcări de pălării noi (gen nou de unitate în județul Bacău) și un alt magazin, cu profil de tricotaje, lenjerie, marochinărie și pălării de damă. Noile unități vor avea o ambianță plăcută și mobilier adecvat. Un amănunt, tricotajele se vor vinde cu expunere deschisă, fapt ce este de asemenea o noutate în județul nostru, clienții puțind să-și aleagă, după preferință tricotajele dorite. Săptămâna viitoare aceste două unități noi vor fi date în folosință. In felul acesta activitatea comercială a orașului Bacău va primi un plus de calitate prin diversificarea serviciilor și a modului de prezentare a mărfurilor. Parada modei In sala Casei de cultură a sindicatelor din Bacău s-a desfășurat o interesantă „paradă a modei“, organizată de U.J.C.M. Bacău și Centrul de creație din București al U.C.E.C.O.M. Au fost prezentate confecții pentru bărbați și femei, recomandabile pentru sezonul toamnă — iarnă. Au prezentat diferite modele de rochii, costume, pardesie și paltoane, cooperatorii de la „Arta croitorilor“. Orchestra de muzică ușoară a Casei de cultură a sindicatelor din Bacău a știut să creeze un cadru agreabil prezentării modei acestui an — deloc săracă în varietate și fantezie. înscrieri pentru locuințe proprietate personală Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate personală Bacău. ne anunță că au început înscrierile pentru apartamente ce se vor construi în diferite zone ale municipiului Bacău. In zona de pe strada MilcoV, de pildă, se vor construi 80 apartamente cu 2 și 3 camere, categoria a III-a de confort. Apartamentele cu 2 camere vor costa între 35.000 — 40.000 lei, iar cele cu 3 camere 48.000 — 51.000 lei. Termenul de dare în folosință este trimestrul al II-lea 1970. La Cornișa II ,se vor construi 140 apartamente, categoria a II-a. Apartamentele cu 2 camere sunt evaluate la suma de 48.000 — 53.000 lei, iar cele cu 3 camere 58.000 — 63.000 lei. S-a prevăzut ca termenul de dare în folosință să fie în trimestrele al III-lea și al IV-lea — 1970. PRIMIREA NOILOR SPECIALIȘTI IN AGRICULTURA Pe una din filele carnetului de însemnări ale reporterului, ziua de — 27 octombrie 1969 — este marcată : Casa agronomului, repartizarea noilor specialiști în agricultură și în continuare numele a numeroși ingineri agronomi, hortiviticultori, medicinari care au fost trimiși, veteridupă terminarea facultății, să lucreze în sectorul agricol al județului nostru. Cum au fost întâmpinați, care le sunt impresiile acum, după contactul cu oamenii, cu cîmpul unde-și vor răsădi cunoștințele, unde-și vor materializa, în recolte mai mari, idealurile ? Sînt întrebări la care am căutat să aflăm răspuns, în cadrul unei anchete prin cîteva unități, începem anchete la cooperativa agricolă de producție Obîrșia. Primul cooperator întrebat dacă știe unde se află inginerul, răspunde : — Care inginer, cel mai tînăr, ori... — Cel care a venit acum trei săptămâni. — E pe cîmp... La sediul comitetului comunal de partid Izvoru-Berheciului este numai tovarășul Petre Ciobănașu, anchetă secretarul comitetului, pe care-l întrebăm dacă-i spune ceva numele lui Ștefan Tabără. Dacă după nume e mai puțin cunoscut, în schimb venirea noului inginer repartizat la Obîrșia nu a trecut neobservată în cadrul comunei de către organele de conducere. — Da. L-am prezentat membrilor biroului comitetului comunal de partid, i-am urat bun venit și succes, i s-a găsit gazdă — lucru de care s-au ocupat președintele cooperativei și primarul — chiar înainte de sosirea acestuia. De ce să nu recunoaștem, ne-a plăcut răspunsul care, la sublinierea noastră a fost: i s-a găsit gazdă, precum și faptul că de treaba aceasta s-au ocupat înainte și nu după venirea inginerului. Aceeași întrebare i-am adresat-o și tovarășului Gheorghe Moisă, secretarul comitetului comunal de partid Colonești. Toma DUDAU (Continuare în pagina a II-a) Științele oculte secolului Lumea și contradicțiile ei Trăim într-o lume plină de contradicții. Oamenii au izbutit să pășească pe Lună. Dar unii semeni ai lor mai cred și azi că astrul nopții e mîncat de vîrcolaci. Savanții pun în mișcare toate resursele științei moderne pentru a găsi un leac bolilor cumplite care seceră vieți prețioase. Dar unii semeni ai lor se mai tratează și azi cu... descântece. „In noaptea de sînziene se iau una sau cîteva cîrtițe vii, și se pun pe cărbuni încinși într-o oală nesmălțuită acoperită cu un șorț. După răcireț, se pisează obținîndu-se un praf din care se va da copiilor un vîrf de cuțit, iar adulților mai mult, amestecat cu apă sau cu lapte“ — iată o rețetă pentru „vindecarea“ epilepsiei, recomandată și azi de vraci și de descîntători, prezenți și activi în mod surprinzător chiar și în cadrul civilizației europene. Dar nu toți pacienții supraviețuiesc unui asemenea „tratament“, scrie săptamînalul vest-german „Die Weltwoche“, deplîngînd decesul unui tată de familie care, în eforturile sale desperate de a-și vindeca sciatica, a consumat, la recomandările unor persoane „pricepute“, șase viermi de făină, 219 cluburi oculte Dar vrăjitori și descântători nu există numai în sate izolate, scrie ziarul. Intr-un mare oraș modern, ca Hamburgul, duc o intensă activitate vreo 300 de descântători și mai multe mii de vraci. Estimarea a fost făcută de surse foarte prudente, precizează „Die Weltwoche“. Unii dintre aceștia duc o viață destul de confortabilă din veniturile — bineînțeles neoficiale — pe care la asigură practicarea „meseriei lor“. Ziarul citează cazul unui descântător hamburghez al cărui venit lunar se ridică la 2.000 de mărci și care, constatând că nu este comod să conducă singur automobilul cumpărat din aceste încasări, și-a angajat un șofer. Pe lista „clienților“ maestrului erau înscrise peste 5.000 de nume. De cele mai multe ori, aceste (Continuare în pagina a II-a) xx in numărul viitor Drama de lingă Los Angeles