Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)

1970-02-14 / nr. 5294

X. ■Á Sîmbătă 14 februarie 1970 STEAGUL ROȘU SubliniInd importanța și rolul tot mai activ pe ca­re trebuie să le aibă adUnările generale ale salaRia­ților, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta : „ACESTE ADUNĂRI GENERALE REPRE­ZINTĂ UN INSTRUMENT MINUNAT. DACA VOM ȘTI SA-L FOLOSIM, VOM ASIGURA MOBI­­LIZAREA LARGĂ A TUTUROR SALARIAȚILOR LA PERFECȚIONAREA MUNCII PIN ÎNTRE­PRINDERI, LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI. TRE­BUIE SĂ FACEM CA ACESTE ADUNĂRI SA REPREZINTE NU NUMAI O MANIFESTARE GE­NERAL-DEMOCRATICĂ, CI ȘI O FORMĂ DE PARTICIPARE ACTIVĂ A CLASEI MUNCI­TOARE LA CONDUCEREA ÎNTREGII ACTIVI­TĂȚI ECONOMICE“. IMPERATIVE mmm m­imi m smmilOR VALORIFICAREA SUPERIOARA A RESURSELOR MATERIALE ȘI UMANE L­a începutul anului trecut, Complexul de prelucrare a lemnului din municipiul Bacău, lansa o inițiativă deosebit de valoroasă, care a găsit un larg ecou în rîn­­dul tuturor unităților consumatoare de material lemnos din județul nos­tru. Se punea accentul pe necesitatea gospodăririi cît mai judicioase a aces­tei materii prime deosebit de impor­tante. De ce a pornit tocmai de la C.P.L. Bacău inițiativa ? Răspunsul nu-l poate furniza, fără a mai fi nevoie de alte comentarii, cantitatea impre­sionantă de cherestea care se con­sumă, în procesul productiv, pe par­cursul unui an : circa 150 000 m­c. Deci, un teren deosebit de fertil, un teren de pe care se pot aduna multe roade, sporind astfel însăși valoarea nativă a lemnului. Sfîrșitul anului deși prezintă o ci­fră însemnată la capitolul economic — 325 m c cherestea rășinoase, obți­nuți la fabricile de binale și mobilă, prevederile angajamentului în întrecerea socialistă fiind asumat deci, depășite, considerăm că erau multi­ple alte posibilități pentru ca volu­mul economiilor să fie și mai mare. La C.P.L. Bacău ponderea mate­riei prime și a materialelor reprezin­tă 70 la sută din totalul costurilor — afirmă, îndreptățiți fiind — specialiș­tii de aici. Aceasta înseamnă o pon­dere valorică foarte mare în costuri­le produselor. Ori­­cum accentul se pune pe reducerea permanentă a prețului de cost, obiectivele care urmează să primească o rezolvare favorabilă sînt mai mult decît evi­dente. Există la C.P.L. condiții pentru ca valorificarea superioară a lemnu­lui să-și ocupe locul cuvenit în seria indicatorilor ce exprimă nivelul real al activității pe 1970 ? Desigur! Ar­gumentele pledează în favoarea ob­ținerii unor parametri superiori de economicitate, fapt ce nu se reali­zează de la sine, ci prin măsuri la obiect, de maximă eficiență, riguros urmărite și respectate. Au fost, de altfel, stabilite cîteva din direcțiile în care urmează să se acționeze, printre acestea fiind: în sectoarele de croit — o proiectare co­respunzătoare a produselor și croi­rea judicioasă a materiei prime ; fo­losirea în mai mare măsură a deșeu­rilor de fabricație de la fabricile de mobilă și binale, pentru producția de lăzi sau ca materie primă la P.F.L. ș.a. Un capitol separat, care va cunoaș­te o atenție deosebită, este acela al rebuturilor. Dind de o parte conse­cințele negative pe care rebuturile le au asupra prețului de cost și calității produselor, trebuie amintită ponde­rea lor la creșterea artificială a con­sumurilor specifice de materii prime. In anul 1969, C.P.L. Bacău a înregis­trat o depășire de 19,37 lei la 1000 lei producție marfă, ca urmare, prin­tre altele, a unui însemnat număr de rebuturi. Acționîndu-se și pe acest pian, se urmărește înlăturarea pier­derilor rezultate din rebuturi, în spe­cial la fabricile de mobilă și binale. Măsurile luate se referă mai ales la rebuturile parțiale de la sectorul de șlefuit suprafețe, cît și a celor tota­le, acțiune prin care se estimează ob­ținerea unei economii în valoare de circa 30.000 lei. Desigur, nu putem revendica drep­­ tu­m să valorificăm eficient ceea ce ne oferă producția? I­ows^/www w w www w w www* tul la originalitate cînd susținem ideea că măsurile luate sunt — toa­te — cele mai bune, că nu ar exista și altele de aceeași eficiență, sau chiar superioară. Ne facem, însă, o datorie din a aminti celor care con­tribuie nemijlocit la utilizarea rațio­nală a materiilor prime — muncitor, inginer, tehnician — că­te gradul lor de preocupare, atenție, dăruire este condiționată valoarea tuturor măsurilor aplicate. Procesul de pro­ducție este cel care ne oferă multi­ple, infinite chiar, posibilități. Tre­buie doar să le descoperim și să le facem să ne servească. Asupra acestei necesități și-a axat recomandările, în adunarea genera­lă a reprezentanților salariaților, în care au fost dezbătute și cifrele de pian pe anul 1970 ale C.P.S. Bacău, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-se­­cretar al Comitetului județean Ba­cău al P.C.R. Subliniind sarcinile trasate de partid, valoarea lor prac­tică, reală, vorbitorul a precizat că ridicarea eficienței economice pe sea­ma diminuării consumurilor specifi­ce de materii prime și materiale, a înlăturării rebuturilor, constituie ba­za sporirii beneficiilor și micșorării prețului de cost. In acest scop este necesară mobilizarea activă, genera­lă și permanentă a tuturor factorilor ce participă la procesul de producție. ecent desfășurate, dezbateri­­­­le din cadrul adunării ge­­ok­nerale a salariaților de la î­ngi întreprinderea de foraj H ü Moinești, s-au axat îndeo­sebi pe două probleme ma­jore, care determină gradul de mobi­lizare a posibilităților existente în activitatea de foraj și, bineînțeles, valoarea de plan a acestora. Este vorba, deci, de indicatorii „timpul neproductiv“ și „consumuri speci­fice“. Amintind doar faptul că la finele anului trecut întreprinderea mai­­nesteamă au raportat unele succese in ceea ce privește activitatea de foraj, paralel cu realizarea aproape inte­grală a angajamentelor asumate în întrecere, ne vom permite să insis­tăm mai mult asupra celor doi indi­catori amintiți, care se prezintă de­ficitar și, bineînțeles, asupra unora dintre măsurile propuse a se lua . Timpul neproductiv — 13,5 la sută din totalul timpului calendaristic, ex­primă o situație cu care nu se împacă nici chiar cei care au determinat-o. Consumurile specifice , depășite cu circa 197 lei pe metru forat, tre­buie să însemne un serios semnal de alarmă pentru toți cei care au dato­ria să vegheze la raționala utilizare a materialelor de­­ foraj. Discuțiile purtate în adunarea ge­nerală a salariaților s-au axat, în ma­re, tocmai pe problemele amintite. Dar, să dăm cuvîntul vorbitorilor care au tratat despre timpul nepro­ductiv : Ing. Vasile Moldan : „La secția I, pe care o conduc, timpul neproductiv s-a cifrat, în 1969, la peste 5 600 de ore, timp care a fost consumat pentru rezolvarea avariilor, complicațiilor­­ care au afectat, la nivelul întreprin­derii , 9,4 la sută din timpul calen­daristic, opririle organizatorice 3,2 la sută,­­iar reparațiile 0,9 la­ sută. Aces­tea s-au soldat, printre altele, cu imobilizarea a 25,4 instalații—lună și cu consumul suplimentar a importan­te fonduri bănești. Deși putem vorbi de unele cauze obiective, cele subiective precumpă­nesc : slaba organizare a activității brigăzilor de foraj, aprovizionarea de­fectuoasă cu materiale și piese de schimb cu valori mici, dar de o mare importanță ș.a.“. Ing. Mircea Gimbir: „S-a aplicat un regim de foraj necorespunzător. Apăsarea pe sapă, insuficient contro­lată de către unii operatori, a generat numeroase accidente tehnice, care au afectat timpul productiv“. Ing. Ioan Chițurlea — șeful secției a IV-a : „A fost înregistrat, în cadrul secției, cel mai mare timp neproduc­tiv pe întreprindere — 9.800 de ore. Faptul că se sapă pe structuri necu­noscute și la mari adîncimi nu-1 pu­tem servi ca o justificare pentru u­­nele avarii și complicații grave. Va trebui, însă, să se stabilească o le­gătură mai strînsă între conducerea întreprinderii noastre și unitățile re­publicane de prospectare și investi­gații, care posedînd date și studii geologice complete asupra structuri­lor respective ne pot fi de un real folos la întocmirea programelor de foraj“. Cea de-a doua problemă viu discu­tată — consumurile specifice, porneș­te de la constatarea că la principale­le materiale cu consumuri normate au fost obținute reduceri importan­te : la burlanele de foraj — 143 to­ne, la cimentul de sondă — 4,2 kg pe metrul forat etc. Economiile de aici au fost, însă, diminuate de depășirile la energia electrică — 42 KWh pe metrul forat la forajul electric, 0,5 tone/sondă la cimentul de construc­ții, la motorină etc. Vasile Ioniță — mecanic : „Este necesar să se mobilizeze toate re­sursele pentru gospodărirea judicioa­să a materialelor. în prezent, nume­roase chimicale sînt păstrate în con­diții improprii, în barăci fără plat­forme, cu geamuri lipsă, fiind supu­se degradării, împrăștiindu-se ori ră­­mînînd pe teren după terminarea fo­rajului și mutarea instalației. Consumul de motorină este mare, iar pentru că uneori motoarele nu sunt folosite rațional, acestea merg în gol, consumând motorină în mod nejustificat Din această sursă vom putea economisi, numai la instala­ția la care lucrez, o cantitate de mo­torină care va acoperi necesarul pen­tru un număr de 10 zile“. Dumitru Iluian — maistru de mon­tare : „Consumul la cimentul pentru sonde poate fi mult redus prin extin­derea montării pe prefabricate a in­stalațiilor termice și electrice de la sonde. De asemenea, recomand folo­sirea platformelor mobile pentru de­pozitarea chimicalelor și a cimentu­lui în timpul operațiilor, în acest fel se va înlătura risipa — un vechi ca­nal de­­ scurgere a însemnate valori materiale“. Ing. Petre Linea : „Reparațiile de bună calitate constituie sursa care ne permite reducerea consumurilor de piese de schimb. Iată de ce trebuie să acționăm în această direcție. Apoi , recuperarea și recondiționarea diferi­telor piese care pot fi reintroduse în ciclu constituie o cale la fel de im­portantă. Propun, de asemenea, pre­luarea instalațiilor din mers, de că­tre secția mecanică, la terminarea fo­rajului, astfel nncit să se cunoască din timp ce remedieri sunt necesare Si unde anume trebuie ele făcute“. Ing. Petre Ambrozie : „Creșterea e­­ficientei activității economice este nemijlocit legată de tehnica nouă. De aici derivă necesitatea ca fiecare spe­cialist să fie preocupat de extinderea și aplicarea procedeelor tehnice noi, de optimizare a regimului de foraj, cum ar fi, de pildă, forajul cu jet“. Vasile Ioniță — mecanic : „Avem posibilitatea de a obține realizări fru­moase. Este, însă, nevoie, de o orga­­ganizare temeinică a muncii, de dis­ciplină, de o aplicare corectă a teh­nologiei de foraj“. Conehtizînd asupra principalelor probleme care stau în fața întreprin­derii de foraj Moinești în acest ultim an al actualului cincinal, tovarășul Valerian Ghineț, secretar al Comite­tului județean de partid, sub­linia necesitatea încadrării riguroase în sarcinile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 : utili­zarea forajului de mare adîncime, in­vestigația geologică, laolaltă cu preo­cuparea permanentă, generală, pen­tru reducerea costurilor prin utiliza­rea cu maximum de răspundere a materialelor. Sarcinile sunt complexe — sublinia vorbitorul — dar există suficiente condiții pentru a fi reali­zate exemplar în acest an în care se definitivează treapta de lansare în viitoarea etapă, ale cărei obiective au fost stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Ing. C. BĂLAN, activist al Comisiei economice a Co­mitetului județean de partid Forînd mai adînc vom descoperi infinite posibilități P­arcurgem ultimul an din actualul cincinal, de ale că­rui valențe este indisolubil legată crearea condițiilor pentru a păși pe următoa­rea treaptă de dezvoltare stabilită de Congresul al X-lea al P.C.R. Am remarcat, pretutindeni, dorin­ța vie, entuziasmul cu care tinerii din cadrul municipiului Bacău parti­cipă la descoperirea și punerea în valoare a resurselor pe care le oferă producția. Este, aceasta, dovada unui înalt patriotism, a responsabilității și înțelegerii imperativelor izvorîte din necesitatea de a imprima întregii ac­tivități un plus de vitalitate. Realizarea integrală și ritmică a sarcinilor de plan, îmbunătățirea ca­lității produselor, gospodărirea cu maximă grijă și valorificarea superi­oară a materiilor prime și materiale­lor, redu­cerea prețului de cost și spo­rirea productivității muncii, iată co­ordonatele pe care se vor încadra ca­pacitatea si entuziasmul tineretului. Aceste atribute ne-au determinat să ne adresăm, în cadrul anchetei noastre realizată în timpul dezbateri­lor care au avut loc în adunările sa­lariaților, cîtorva secretari de comi­tete U.T.C. din unități economice ale municipiului Bacău Redăm, în continuare, cîteva din relatările făcute : Cezar Luncanu, secretarul Comite­tului U.T.C. de la Uzina metalurgi­că , în primele zile ale acestui an, uzina noastră a lansat o inițiativă deosebit de valoroasă, care vizează reducerea consumului de metal cu peste 150 de tone. Aceasta este izvo­râtă din indicațiile prețioase date de secretarul general al partidului — tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Organi­zația noastră U.T.C. și-a propus să sprijine acțiunea de economisire a metalului prin aplicarea unor iniția­tive, cum sunt: executarea unor pie­se de schimb din materiale ce rezultă de la unele reparații, reducerea re­buturilor cauzate de prelucrarea in­corectă, manipularea neatentă, folo­sirea necorespunzătoare a desenelor etc. De asemenea, vom organiza un concurs intitulat „Cea mai eficientă inovație sau raționalizare“, prin care vom putea contribui cu o economie la prețul de cost în valoare de 120.000 lei. Vasile Bălan, secretarul Comitetu­lui U.T.C. de la C.P.L. : Valorificarea superioară a materialului lemnos es­te prima sarcină — ca importanță, ce stă în fața tinerilor din unitatea noastră. Prin măsurile care urmează să le luăm, printre care înlocuirea u­­nor materiale costisitoare cu altele mai ieftine, reducerea toleranțelor de prelucrare, reorganizarea fluxului tehnologic ș.a., aportul nostru se va ridica la cifra de 300.000 lei la capi­tolul economic. Se vor lua măsuri pentru prevenirea producerii de re­buturi și de recondiționari prin mun­că voluntar-patriotică — a 500 de panouri. Angela Chișpan, secretara Comite­tului U.T.C. de la Fabrica de con­fecții „Bacăul“, întărirea disciplinei de producție va constitui criteriul de bază al activității organizației de ti­neret, care va conduce la utilizarea integrală a celor 480 de minute de lucru; în paralel, ne vom preocupa de ridicarea calificării profesionale a uteciștilor, aceasta fiind una din condițiile ce determină îmbunătăți­rea calității produselor. Ioan Șolca, secretarul Comitetului U.T.C. de la Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul“ . Poate niciodată ca în acest an tineretul fa­bricii noastre nu a răspuns cu mai mult entuziasm la însuflețitoa­rea în­trecere, pornită chiar din start cu o intensitate maximă. Accentul îl vom pune, în mod firesc, pe econo­misirea materiilor prime și materia­lelor, prin utilizarea lor rațională, soldate cu : 3.000 m p piei, 250 m­p pcr, 600 kg soluție cauciuc, peste 100.000 lei economii la materiale au­xiliare, piese de schimb etc., produ­cerea suplimentară a 2.000 perechi papuci­oasă, 1.000 perechi baby moi, 500 m­p căptușeli pentru export etc. In același timp, se vor iniția ac­țiuni vizînd ridicarea calificării tine­rilor, întărirea disciplinei ș.a. Elena Ababei, secretara Comitetu­lui U.T.C. de la I.I.L. „23 August“ . Ne-am propus, pentru acest an, să inițiem o serie de acțiuni cu ajutorul cărora să dezvoltăm la fiecare tînăr acele aptitudini ce caracterizează o­­mul zilelor noastre, cu aspirațiile și răspunderile sale sociale : disciplină, conștiinciozitate, mobilizarea efecti­vă în activitatea zilnică. Paralel cu preocupările de strictă nuanță econo­mică, respectiv reducerea consumuri­lor specifice de materiale, tinerii vor efectua peste 5.000 d­e muncă pa­triotică și vor colecta cantitatea de 150 tone fier vechi. Dumitru Șuștac, secretarul Comite­tului U.T.C. de la I.I.L. „Moldova“ , Țin să evidențiez măsura luată de organizația noastră, aceea de a obți­ne dintr-un m­c de cherestea cît mai multe produse finite. Este vorba de înființarea unei brigăzi care va avea ca principală sarcină valorificarea tuturor deșeurilor lemnoase, cunos­­cînd faptul că in întreprinderea noas­tră doar 50 la sută din m­c de che­restea se utilizează cu maximum de eficientă. Cu deșeurile rezultate vom executa prefabricate ce vor fi folo­site în interiorul procesului de pro­ducție. Se prezumă a se obține, în acest mod, o însemnată cantitate de cherestea , de fag — 38 m­c, de ră­­șinoase — 34 m­c, placaje — 8 m­c. ★ Consemnând citeva din angajamen­tele asumate de organizațiile U.T.C. ale municipiului Bacău, cu ocazia a­­dunărilor generale ale salariaților, ne-am propus să redăm adeziunea a­­cestora la efortul colectiv, îndreptat spre cote de maximă eficiență. Rămîne ca pe parcurs să urmărim modul in care acestea vor fi duse la îndeplinire. Și, suntem­ convinși că vom avea numeroase prilejuri de a consemna rezultate deosebit de fruc­tuoase. Anchetă realizată de­­ Lazăr MORARU, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al U.T.C. Mihai BUZNEA Omniprezenta tineretului ­WWW WWWWW Wto , Pag. 3 PE COORDONATELE ilTRECERI­ SOCIALISTE, O VIE ȘI ENTUZIASTA ACTIVITATE CREATOARE IM Răspunzînd chemării la întrecere lansată de G.I.P. Borzești și de către unele întreprinderi din principalele ramuri in­dustriale ale județului — numeroase colec­tive de muncă înscriu pe agenda zilnică de lucru angajamente dintre cele mai mobili­zatoare. Avem prilejul să consemnăm, cu o deo­sebită satisfacție, e­­fectul profund patrio­tic declanșat de răs­punsul organizației de partid a județului Ba­cău la Chemarea la întrecere lansată de organizația județeană de partid Brașov. In adunările generale ale salariaților, mun­citorii, inginerii și teh­nicienii, adoptă anga­jamentele care vor în­sufleți întrecerea so­cialistă. Primind la re­dacție aceste angaja­mente am avut posibi­litatea de a constata cu satisfacție că ele exprimă dorința fer­mă, neclintită, de a se răspunde PREZENT la nobila confruntare cu fapta cotidiană. Publicăm cu acest prilej cîteva dintre răspunsurile date che­mării la întrecere lan­sată de G.I.P. Borzești și de către unele între­prinderi din principa­lele ramuri industria­le din județ. ■I SCHELA DE EX­TRACȚIE MODÎRZĂU își susține răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Schela de extracție Moinești prin argumentele pe care i le dau realizările din anul 1969 : o produc­ție globală suplimen­tară în valoare de 1.516.000 lei și 1.515.000 lei la producția marfă fabricată, extragerea peste plan a unei can­tități însemnate de ți­ței, o economie la pre­țul de cost în valoare de 4.684.000 lei și creș­terea productivității cu 1,5 la sută. Pentru anul­ 1970, schela își propune să extragă, peste preve­deri, o însemnată can­titate de țiței 1.000.000 m­c gaze. An­­i­gajamentul mai preco­nizează o economie suplimentară la prețul de cost în valoare de 1.300.000 lei și creș­terea productivității muncii cu 0,5 la sută. ■ RAFINĂRIA DĂRMĂNEȘTI a în­scris în bilanțul acti­vității sale din anul trecut realizări dem­ne de toată lauda. An­­gajîndu-se să valori­fice la un nivel supe­rior toate rezervele de care dispune, colecti­vul de rafinări își va intensifica și mai mult eforturile pentru ca în 1970 să depășească pla­nul la producția mar­fă vîndută și încasată cu 1.600.000 lei. In a­­celași timp, va urmări reducerea cheltuielilor de producție cu 1.500.000 lei și realiza­rea unor beneficii pes­te plan în valoare de 1.500.000 lei, iar prin utilizarea rațională a timpului de lucru și alte măsuri care vor fi luate, productivitatea muncii va crește cu 0,4 la sută. lar indicații făcute la Plenara din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R., rafinorii dărmăneșteni vor reduce consumuri­le specifice de materii prime, materiale auxi­liare, energie electrică, abur și combustibil, urmărind și creșterea valorificării cu 0,4 la sută a tonei de țiței prelucrat prin fabrica­rea peste plan a canti­tății de 45.000 tone mo­torină de calitate supe­rioară, reducerea con­sumului tehnologic cu 500 de tone și micșo­rarea cu 5 la sută a consumului de mate­riale de întreținere și reparații, prin execu­tarea ireproșabilă a reparațiilor și folosirea la maximum a mate­rialelor recuperabile. ■I FABRICA DE CE­LULOZĂ ȘI HÎRTIE „LETEA“ — BACĂU a raportat la sfîrșitul anului trecut succese deosebit de frumoase, printre care depăși­rea planului produc­ției marfă vîndută și încasată cu 10.228.000 lei, obținerea unei can­tități suplimentare de 791 tone hîrtie etc. Răspunzînd chemă­rii la întrecere lansată de Grupul industrial de petrochimie Bor­zești, colectivul Fabri­cii Letea își propune ca în acest an să rea­lizeze o producție mar­fă suplimentară în va­loare de 3.500.000 lei, să depășească sarcinile de pian la hîrtie cu 200 de tone, la drojdie furajeră cu 400 de to­ne, să livreze supli­mentar la export pro­duse în valoare de 100.000 lei valută, iar la fondul pielii în va­loare de 150.000 lei. De asemenea, se va pune un accent deo­sebit pe reducerea cheltuielilor de pro­ducție, pe seama gos­podăririi judicioase a materiilor prime, ma­terialelor auxiliare și combustibilului, prin care se vor obține e­­conomii în valoare de 400.000 lei. La benefi­cii peste plan angaja­mentul prevede 400.000 lei, îndeplinirea acestor angajamente va fi po­sibilă prin organizarea superioară a produc­ției și a muncii, creș­terea gradului de uti­lizare a capacităților de producție, folosirea eficentă a timpului de lucru etc. ■I BAZA DE APRO­VIZIONARE DARMA­­NEȘTI se angajează să economisească la chel­tuielile de circulație suma de 200.000 lei, iar la beneficii peste plan să obțină 200.000 lei. Acestora li se adaugă preocupările orientate în direcția reducerii cheltuielilor de circu­lație, prin limitarea la maximum a cheltuieli­lor administrativ-gos­­podărești și de trans­porturi. In contextul unui entuziasm deosebit, generat de adeziunea unanimă a colectivelor de muncă de a-și aduce o contribuție cît mai substanțială la îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice ale acestui an, întrecerea socialistă va căpăta valori din cele mai înalte, care vor exprima ca­pacitatea, mobilizarea efectivă a potențelor ma­teriale și umane ale județului. Dind curs prețioase­

Next