Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)
1970-02-14 / nr. 5294
X. ■Á Sîmbătă 14 februarie 1970 STEAGUL ROȘU SubliniInd importanța și rolul tot mai activ pe care trebuie să le aibă adUnările generale ale salaRiaților, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta : „ACESTE ADUNĂRI GENERALE REPREZINTĂ UN INSTRUMENT MINUNAT. DACA VOM ȘTI SA-L FOLOSIM, VOM ASIGURA MOBILIZAREA LARGĂ A TUTUROR SALARIAȚILOR LA PERFECȚIONAREA MUNCII PIN ÎNTREPRINDERI, LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI. TREBUIE SĂ FACEM CA ACESTE ADUNĂRI SA REPREZINTE NU NUMAI O MANIFESTARE GENERAL-DEMOCRATICĂ, CI ȘI O FORMĂ DE PARTICIPARE ACTIVĂ A CLASEI MUNCITOARE LA CONDUCEREA ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE“. IMPERATIVE mmm mimi m smmilOR VALORIFICAREA SUPERIOARA A RESURSELOR MATERIALE ȘI UMANE La începutul anului trecut, Complexul de prelucrare a lemnului din municipiul Bacău, lansa o inițiativă deosebit de valoroasă, care a găsit un larg ecou în rîndul tuturor unităților consumatoare de material lemnos din județul nostru. Se punea accentul pe necesitatea gospodăririi cît mai judicioase a acestei materii prime deosebit de importante. De ce a pornit tocmai de la C.P.L. Bacău inițiativa ? Răspunsul nu-l poate furniza, fără a mai fi nevoie de alte comentarii, cantitatea impresionantă de cherestea care se consumă, în procesul productiv, pe parcursul unui an : circa 150 000 mc. Deci, un teren deosebit de fertil, un teren de pe care se pot aduna multe roade, sporind astfel însăși valoarea nativă a lemnului. Sfîrșitul anului deși prezintă o cifră însemnată la capitolul economic — 325 m c cherestea rășinoase, obținuți la fabricile de binale și mobilă, prevederile angajamentului în întrecerea socialistă fiind asumat deci, depășite, considerăm că erau multiple alte posibilități pentru ca volumul economiilor să fie și mai mare. La C.P.L. Bacău ponderea materiei prime și a materialelor reprezintă 70 la sută din totalul costurilor — afirmă, îndreptățiți fiind — specialiștii de aici. Aceasta înseamnă o pondere valorică foarte mare în costurile produselor. Oricum accentul se pune pe reducerea permanentă a prețului de cost, obiectivele care urmează să primească o rezolvare favorabilă sînt mai mult decît evidente. Există la C.P.L. condiții pentru ca valorificarea superioară a lemnului să-și ocupe locul cuvenit în seria indicatorilor ce exprimă nivelul real al activității pe 1970 ? Desigur! Argumentele pledează în favoarea obținerii unor parametri superiori de economicitate, fapt ce nu se realizează de la sine, ci prin măsuri la obiect, de maximă eficiență, riguros urmărite și respectate. Au fost, de altfel, stabilite cîteva din direcțiile în care urmează să se acționeze, printre acestea fiind: în sectoarele de croit — o proiectare corespunzătoare a produselor și croirea judicioasă a materiei prime ; folosirea în mai mare măsură a deșeurilor de fabricație de la fabricile de mobilă și binale, pentru producția de lăzi sau ca materie primă la P.F.L. ș.a. Un capitol separat, care va cunoaște o atenție deosebită, este acela al rebuturilor. Dind de o parte consecințele negative pe care rebuturile le au asupra prețului de cost și calității produselor, trebuie amintită ponderea lor la creșterea artificială a consumurilor specifice de materii prime. In anul 1969, C.P.L. Bacău a înregistrat o depășire de 19,37 lei la 1000 lei producție marfă, ca urmare, printre altele, a unui însemnat număr de rebuturi. Acționîndu-se și pe acest pian, se urmărește înlăturarea pierderilor rezultate din rebuturi, în special la fabricile de mobilă și binale. Măsurile luate se referă mai ales la rebuturile parțiale de la sectorul de șlefuit suprafețe, cît și a celor totale, acțiune prin care se estimează obținerea unei economii în valoare de circa 30.000 lei. Desigur, nu putem revendica drep tum să valorificăm eficient ceea ce ne oferă producția? Iows^/www w w www w w www* tul la originalitate cînd susținem ideea că măsurile luate sunt — toate — cele mai bune, că nu ar exista și altele de aceeași eficiență, sau chiar superioară. Ne facem, însă, o datorie din a aminti celor care contribuie nemijlocit la utilizarea rațională a materiilor prime — muncitor, inginer, tehnician — căte gradul lor de preocupare, atenție, dăruire este condiționată valoarea tuturor măsurilor aplicate. Procesul de producție este cel care ne oferă multiple, infinite chiar, posibilități. Trebuie doar să le descoperim și să le facem să ne servească. Asupra acestei necesități și-a axat recomandările, în adunarea generală a reprezentanților salariaților, în care au fost dezbătute și cifrele de pian pe anul 1970 ale C.P.S. Bacău, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Subliniind sarcinile trasate de partid, valoarea lor practică, reală, vorbitorul a precizat că ridicarea eficienței economice pe seama diminuării consumurilor specifice de materii prime și materiale, a înlăturării rebuturilor, constituie baza sporirii beneficiilor și micșorării prețului de cost. In acest scop este necesară mobilizarea activă, generală și permanentă a tuturor factorilor ce participă la procesul de producție. ecent desfășurate, dezbaterile din cadrul adunării geoknerale a salariaților de la îngi întreprinderea de foraj H ü Moinești, s-au axat îndeosebi pe două probleme majore, care determină gradul de mobilizare a posibilităților existente în activitatea de foraj și, bineînțeles, valoarea de plan a acestora. Este vorba, deci, de indicatorii „timpul neproductiv“ și „consumuri specifice“. Amintind doar faptul că la finele anului trecut întreprinderea mainesteamă au raportat unele succese in ceea ce privește activitatea de foraj, paralel cu realizarea aproape integrală a angajamentelor asumate în întrecere, ne vom permite să insistăm mai mult asupra celor doi indicatori amintiți, care se prezintă deficitar și, bineînțeles, asupra unora dintre măsurile propuse a se lua . Timpul neproductiv — 13,5 la sută din totalul timpului calendaristic, exprimă o situație cu care nu se împacă nici chiar cei care au determinat-o. Consumurile specifice , depășite cu circa 197 lei pe metru forat, trebuie să însemne un serios semnal de alarmă pentru toți cei care au datoria să vegheze la raționala utilizare a materialelor de foraj. Discuțiile purtate în adunarea generală a salariaților s-au axat, în mare, tocmai pe problemele amintite. Dar, să dăm cuvîntul vorbitorilor care au tratat despre timpul neproductiv : Ing. Vasile Moldan : „La secția I, pe care o conduc, timpul neproductiv s-a cifrat, în 1969, la peste 5 600 de ore, timp care a fost consumat pentru rezolvarea avariilor, complicațiilor care au afectat, la nivelul întreprinderii , 9,4 la sută din timpul calendaristic, opririle organizatorice 3,2 la sută,iar reparațiile 0,9 la sută. Acestea s-au soldat, printre altele, cu imobilizarea a 25,4 instalații—lună și cu consumul suplimentar a importante fonduri bănești. Deși putem vorbi de unele cauze obiective, cele subiective precumpănesc : slaba organizare a activității brigăzilor de foraj, aprovizionarea defectuoasă cu materiale și piese de schimb cu valori mici, dar de o mare importanță ș.a.“. Ing. Mircea Gimbir: „S-a aplicat un regim de foraj necorespunzător. Apăsarea pe sapă, insuficient controlată de către unii operatori, a generat numeroase accidente tehnice, care au afectat timpul productiv“. Ing. Ioan Chițurlea — șeful secției a IV-a : „A fost înregistrat, în cadrul secției, cel mai mare timp neproductiv pe întreprindere — 9.800 de ore. Faptul că se sapă pe structuri necunoscute și la mari adîncimi nu-1 putem servi ca o justificare pentru unele avarii și complicații grave. Va trebui, însă, să se stabilească o legătură mai strînsă între conducerea întreprinderii noastre și unitățile republicane de prospectare și investigații, care posedînd date și studii geologice complete asupra structurilor respective ne pot fi de un real folos la întocmirea programelor de foraj“. Cea de-a doua problemă viu discutată — consumurile specifice, pornește de la constatarea că la principalele materiale cu consumuri normate au fost obținute reduceri importante : la burlanele de foraj — 143 tone, la cimentul de sondă — 4,2 kg pe metrul forat etc. Economiile de aici au fost, însă, diminuate de depășirile la energia electrică — 42 KWh pe metrul forat la forajul electric, 0,5 tone/sondă la cimentul de construcții, la motorină etc. Vasile Ioniță — mecanic : „Este necesar să se mobilizeze toate resursele pentru gospodărirea judicioasă a materialelor. în prezent, numeroase chimicale sînt păstrate în condiții improprii, în barăci fără platforme, cu geamuri lipsă, fiind supuse degradării, împrăștiindu-se ori rămînînd pe teren după terminarea forajului și mutarea instalației. Consumul de motorină este mare, iar pentru că uneori motoarele nu sunt folosite rațional, acestea merg în gol, consumând motorină în mod nejustificat Din această sursă vom putea economisi, numai la instalația la care lucrez, o cantitate de motorină care va acoperi necesarul pentru un număr de 10 zile“. Dumitru Iluian — maistru de montare : „Consumul la cimentul pentru sonde poate fi mult redus prin extinderea montării pe prefabricate a instalațiilor termice și electrice de la sonde. De asemenea, recomand folosirea platformelor mobile pentru depozitarea chimicalelor și a cimentului în timpul operațiilor, în acest fel se va înlătura risipa — un vechi canal de scurgere a însemnate valori materiale“. Ing. Petre Linea : „Reparațiile de bună calitate constituie sursa care ne permite reducerea consumurilor de piese de schimb. Iată de ce trebuie să acționăm în această direcție. Apoi , recuperarea și recondiționarea diferitelor piese care pot fi reintroduse în ciclu constituie o cale la fel de importantă. Propun, de asemenea, preluarea instalațiilor din mers, de către secția mecanică, la terminarea forajului, astfel nncit să se cunoască din timp ce remedieri sunt necesare Si unde anume trebuie ele făcute“. Ing. Petre Ambrozie : „Creșterea eficientei activității economice este nemijlocit legată de tehnica nouă. De aici derivă necesitatea ca fiecare specialist să fie preocupat de extinderea și aplicarea procedeelor tehnice noi, de optimizare a regimului de foraj, cum ar fi, de pildă, forajul cu jet“. Vasile Ioniță — mecanic : „Avem posibilitatea de a obține realizări frumoase. Este, însă, nevoie, de o orgaganizare temeinică a muncii, de disciplină, de o aplicare corectă a tehnologiei de foraj“. Conehtizînd asupra principalelor probleme care stau în fața întreprinderii de foraj Moinești în acest ultim an al actualului cincinal, tovarășul Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean de partid, sublinia necesitatea încadrării riguroase în sarcinile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 : utilizarea forajului de mare adîncime, investigația geologică, laolaltă cu preocuparea permanentă, generală, pentru reducerea costurilor prin utilizarea cu maximum de răspundere a materialelor. Sarcinile sunt complexe — sublinia vorbitorul — dar există suficiente condiții pentru a fi realizate exemplar în acest an în care se definitivează treapta de lansare în viitoarea etapă, ale cărei obiective au fost stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Ing. C. BĂLAN, activist al Comisiei economice a Comitetului județean de partid Forînd mai adînc vom descoperi infinite posibilități Parcurgem ultimul an din actualul cincinal, de ale cărui valențe este indisolubil legată crearea condițiilor pentru a păși pe următoarea treaptă de dezvoltare stabilită de Congresul al X-lea al P.C.R. Am remarcat, pretutindeni, dorința vie, entuziasmul cu care tinerii din cadrul municipiului Bacău participă la descoperirea și punerea în valoare a resurselor pe care le oferă producția. Este, aceasta, dovada unui înalt patriotism, a responsabilității și înțelegerii imperativelor izvorîte din necesitatea de a imprima întregii activități un plus de vitalitate. Realizarea integrală și ritmică a sarcinilor de plan, îmbunătățirea calității produselor, gospodărirea cu maximă grijă și valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor, reducerea prețului de cost și sporirea productivității muncii, iată coordonatele pe care se vor încadra capacitatea si entuziasmul tineretului. Aceste atribute ne-au determinat să ne adresăm, în cadrul anchetei noastre realizată în timpul dezbaterilor care au avut loc în adunările salariaților, cîtorva secretari de comitete U.T.C. din unități economice ale municipiului Bacău Redăm, în continuare, cîteva din relatările făcute : Cezar Luncanu, secretarul Comitetului U.T.C. de la Uzina metalurgică , în primele zile ale acestui an, uzina noastră a lansat o inițiativă deosebit de valoroasă, care vizează reducerea consumului de metal cu peste 150 de tone. Aceasta este izvorâtă din indicațiile prețioase date de secretarul general al partidului — tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Organizația noastră U.T.C. și-a propus să sprijine acțiunea de economisire a metalului prin aplicarea unor inițiative, cum sunt: executarea unor piese de schimb din materiale ce rezultă de la unele reparații, reducerea rebuturilor cauzate de prelucrarea incorectă, manipularea neatentă, folosirea necorespunzătoare a desenelor etc. De asemenea, vom organiza un concurs intitulat „Cea mai eficientă inovație sau raționalizare“, prin care vom putea contribui cu o economie la prețul de cost în valoare de 120.000 lei. Vasile Bălan, secretarul Comitetului U.T.C. de la C.P.L. : Valorificarea superioară a materialului lemnos este prima sarcină — ca importanță, ce stă în fața tinerilor din unitatea noastră. Prin măsurile care urmează să le luăm, printre care înlocuirea unor materiale costisitoare cu altele mai ieftine, reducerea toleranțelor de prelucrare, reorganizarea fluxului tehnologic ș.a., aportul nostru se va ridica la cifra de 300.000 lei la capitolul economic. Se vor lua măsuri pentru prevenirea producerii de rebuturi și de recondiționari prin muncă voluntar-patriotică — a 500 de panouri. Angela Chișpan, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica de confecții „Bacăul“, întărirea disciplinei de producție va constitui criteriul de bază al activității organizației de tineret, care va conduce la utilizarea integrală a celor 480 de minute de lucru; în paralel, ne vom preocupa de ridicarea calificării profesionale a uteciștilor, aceasta fiind una din condițiile ce determină îmbunătățirea calității produselor. Ioan Șolca, secretarul Comitetului U.T.C. de la Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul“ . Poate niciodată ca în acest an tineretul fabricii noastre nu a răspuns cu mai mult entuziasm la însuflețitoarea întrecere, pornită chiar din start cu o intensitate maximă. Accentul îl vom pune, în mod firesc, pe economisirea materiilor prime și materialelor, prin utilizarea lor rațională, soldate cu : 3.000 m p piei, 250 mp pcr, 600 kg soluție cauciuc, peste 100.000 lei economii la materiale auxiliare, piese de schimb etc., producerea suplimentară a 2.000 perechi papucioasă, 1.000 perechi baby moi, 500 mp căptușeli pentru export etc. In același timp, se vor iniția acțiuni vizînd ridicarea calificării tinerilor, întărirea disciplinei ș.a. Elena Ababei, secretara Comitetului U.T.C. de la I.I.L. „23 August“ . Ne-am propus, pentru acest an, să inițiem o serie de acțiuni cu ajutorul cărora să dezvoltăm la fiecare tînăr acele aptitudini ce caracterizează omul zilelor noastre, cu aspirațiile și răspunderile sale sociale : disciplină, conștiinciozitate, mobilizarea efectivă în activitatea zilnică. Paralel cu preocupările de strictă nuanță economică, respectiv reducerea consumurilor specifice de materiale, tinerii vor efectua peste 5.000 de muncă patriotică și vor colecta cantitatea de 150 tone fier vechi. Dumitru Șuștac, secretarul Comitetului U.T.C. de la I.I.L. „Moldova“ , Țin să evidențiez măsura luată de organizația noastră, aceea de a obține dintr-un mc de cherestea cît mai multe produse finite. Este vorba de înființarea unei brigăzi care va avea ca principală sarcină valorificarea tuturor deșeurilor lemnoase, cunoscînd faptul că in întreprinderea noastră doar 50 la sută din mc de cherestea se utilizează cu maximum de eficientă. Cu deșeurile rezultate vom executa prefabricate ce vor fi folosite în interiorul procesului de producție. Se prezumă a se obține, în acest mod, o însemnată cantitate de cherestea , de fag — 38 mc, de rășinoase — 34 mc, placaje — 8 mc. ★ Consemnând citeva din angajamentele asumate de organizațiile U.T.C. ale municipiului Bacău, cu ocazia adunărilor generale ale salariaților, ne-am propus să redăm adeziunea acestora la efortul colectiv, îndreptat spre cote de maximă eficiență. Rămîne ca pe parcurs să urmărim modul in care acestea vor fi duse la îndeplinire. Și, suntem convinși că vom avea numeroase prilejuri de a consemna rezultate deosebit de fructuoase. Anchetă realizată de Lazăr MORARU, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al U.T.C. Mihai BUZNEA Omniprezenta tineretului WWW WWWWW Wto , Pag. 3 PE COORDONATELE ilTRECERI SOCIALISTE, O VIE ȘI ENTUZIASTA ACTIVITATE CREATOARE IM Răspunzînd chemării la întrecere lansată de G.I.P. Borzești și de către unele întreprinderi din principalele ramuri industriale ale județului — numeroase colective de muncă înscriu pe agenda zilnică de lucru angajamente dintre cele mai mobilizatoare. Avem prilejul să consemnăm, cu o deosebită satisfacție, efectul profund patriotic declanșat de răspunsul organizației de partid a județului Bacău la Chemarea la întrecere lansată de organizația județeană de partid Brașov. In adunările generale ale salariaților, muncitorii, inginerii și tehnicienii, adoptă angajamentele care vor însufleți întrecerea socialistă. Primind la redacție aceste angajamente am avut posibilitatea de a constata cu satisfacție că ele exprimă dorința fermă, neclintită, de a se răspunde PREZENT la nobila confruntare cu fapta cotidiană. Publicăm cu acest prilej cîteva dintre răspunsurile date chemării la întrecere lansată de G.I.P. Borzești și de către unele întreprinderi din principalele ramuri industriale din județ. ■I SCHELA DE EXTRACȚIE MODÎRZĂU își susține răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Schela de extracție Moinești prin argumentele pe care i le dau realizările din anul 1969 : o producție globală suplimentară în valoare de 1.516.000 lei și 1.515.000 lei la producția marfă fabricată, extragerea peste plan a unei cantități însemnate de țiței, o economie la prețul de cost în valoare de 4.684.000 lei și creșterea productivității cu 1,5 la sută. Pentru anul 1970, schela își propune să extragă, peste prevederi, o însemnată cantitate de țiței 1.000.000 mc gaze. Anigajamentul mai preconizează o economie suplimentară la prețul de cost în valoare de 1.300.000 lei și creșterea productivității muncii cu 0,5 la sută. ■ RAFINĂRIA DĂRMĂNEȘTI a înscris în bilanțul activității sale din anul trecut realizări demne de toată lauda. Angajîndu-se să valorifice la un nivel superior toate rezervele de care dispune, colectivul de rafinări își va intensifica și mai mult eforturile pentru ca în 1970 să depășească planul la producția marfă vîndută și încasată cu 1.600.000 lei. In același timp, va urmări reducerea cheltuielilor de producție cu 1.500.000 lei și realizarea unor beneficii peste plan în valoare de 1.500.000 lei, iar prin utilizarea rațională a timpului de lucru și alte măsuri care vor fi luate, productivitatea muncii va crește cu 0,4 la sută. lar indicații făcute la Plenara din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R., rafinorii dărmăneșteni vor reduce consumurile specifice de materii prime, materiale auxiliare, energie electrică, abur și combustibil, urmărind și creșterea valorificării cu 0,4 la sută a tonei de țiței prelucrat prin fabricarea peste plan a cantității de 45.000 tone motorină de calitate superioară, reducerea consumului tehnologic cu 500 de tone și micșorarea cu 5 la sută a consumului de materiale de întreținere și reparații, prin executarea ireproșabilă a reparațiilor și folosirea la maximum a materialelor recuperabile. ■I FABRICA DE CELULOZĂ ȘI HÎRTIE „LETEA“ — BACĂU a raportat la sfîrșitul anului trecut succese deosebit de frumoase, printre care depășirea planului producției marfă vîndută și încasată cu 10.228.000 lei, obținerea unei cantități suplimentare de 791 tone hîrtie etc. Răspunzînd chemării la întrecere lansată de Grupul industrial de petrochimie Borzești, colectivul Fabricii Letea își propune ca în acest an să realizeze o producție marfă suplimentară în valoare de 3.500.000 lei, să depășească sarcinile de pian la hîrtie cu 200 de tone, la drojdie furajeră cu 400 de tone, să livreze suplimentar la export produse în valoare de 100.000 lei valută, iar la fondul pielii în valoare de 150.000 lei. De asemenea, se va pune un accent deosebit pe reducerea cheltuielilor de producție, pe seama gospodăririi judicioase a materiilor prime, materialelor auxiliare și combustibilului, prin care se vor obține economii în valoare de 400.000 lei. La beneficii peste plan angajamentul prevede 400.000 lei, îndeplinirea acestor angajamente va fi posibilă prin organizarea superioară a producției și a muncii, creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție, folosirea eficentă a timpului de lucru etc. ■I BAZA DE APROVIZIONARE DARMANEȘTI se angajează să economisească la cheltuielile de circulație suma de 200.000 lei, iar la beneficii peste plan să obțină 200.000 lei. Acestora li se adaugă preocupările orientate în direcția reducerii cheltuielilor de circulație, prin limitarea la maximum a cheltuielilor administrativ-gospodărești și de transporturi. In contextul unui entuziasm deosebit, generat de adeziunea unanimă a colectivelor de muncă de a-și aduce o contribuție cît mai substanțială la îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice ale acestui an, întrecerea socialistă va căpăta valori din cele mai înalte, care vor exprima capacitatea, mobilizarea efectivă a potențelor materiale și umane ale județului. Dind curs prețioase