Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)
1970-02-21 / nr. 5300
Paff. 2 ÎNCHEIEREA Mm DE CONSTITUIRE A ACADEMIEI DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POEMICI A REPUBLICII SOCIALISTE Dilla (Urmare din pag. I) lea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanți ai diferitelor institute și centre de cercetări, ai catedrelor din învățămîntul superior din întreaga țară, desemnați de către delegați, a întocmit listele de candidați pentru membrii Academiei și le-a supus discuției adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea Generală a ales 125 membri titulari și 93 membri corespondenți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In continuare, a fost stabilită componența celor S secții ale Academiei, după care, în ședințe separate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarindu-se constituită Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înființării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuție esențială la perfecționarea activității lucrătorilor din domeniul științelor sociale și politice. Subliniind că prin crearea acestei instituții se adintește și mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de știință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaș pe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social-politice românești, în aplicarea creatoare a teoriei marxist-leniniste, a concepției materialist-dialectice la condițiile concrete ale țării noastre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societății socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuția esențială pe care tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU o aduce la întreaga activitate de conducere a partidului și statului, la elaborarea politicii interne și externe a României, la dezvoltarea științelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator și creator în gîndirea social-politică din țara noastră. Dînd glas opiniei generale a membrilor adunării constitutive, de respect, stimă și dragoste față de Partidul Comunist Român și secretarul său general, vorbitorul a propus în numele unui mare număr de oameni de știință și cercetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării — ca tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU să fie ales președinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susținută cu deosebită căldură de tovarășii Athanase Joja și S’avel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter științific desfășurată în ultimii ani de tovarășul Nicolae Ceaușescu pe tărîmul științelor sociale, contribuția de seamă pe care cuvîntările și lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probleme fundamentale ale construcției socialiste în țara noastră în etapa actuală, a unor importante probleme ale evoluției lumii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tovarășului Ceaușescu în calitate de președinte de onoare al noii Academii este un act de gratitudine și de profundă prețuire a prodigioasei sale activități desfășurate pe tărîmul gîndirii social-politice. Primită cu aplauze puternice și ovații, propunerea a fost însușită de întreaga adunare, care, exprimind poziția tuturor oamenilor de știință din țara noastră, a ales cu entuziasm și în unanimitate ca președinte de onoare al Academiei de Științe Sociale și Politice, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea Generală a însărcinat prezidiul să informeze pe tovarășul Nicolae Ceaușescu de dorința ei, solicitîndu-l, totodată, să accepte funcția de președinte de onoare al noului for științific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Academiei tovarășul Miron Constantinescu. In Prezidiul Academiei au fost aleși: Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, Constantin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad și Ștefan Voicu — vicepreședinți, Constantin lonescu — secretar general, Tudor Bugnariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol GoHner, Constantin Ionescu-Gulian, Athanase Joja, Mircea Malița, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Ion Popescu-Puțuri — membri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statutului, președinții celor opt secții ale Academiei: Alexandru Bîrlădeanu — secția de științe economice, Dumitru Ghișe — secția de filozofie și logică, Ștefan Ștefănescu — secția de istorie și arheologie, Janos Demeter — secția de științe juridice, Valter Roman — secția de științe politice, Alexandru Roșea — secția de psihologie și pedagogie, Henri Stahl — secția de sociologie, Ion Frunzetti — secția de teoria și istoria artei și literaturii. In numele Prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Constantinescu a exprimat conducerii partidului, Adunării Generale, profunda mulțumire și recunoștință pentru încrederea acordată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituție de lucru dinamică, activă care să realizeze în cele mai bune condiții sarcinile trasate de Comitetul Central al partidului, vorbitorul a exprimat angajamentul Prezidiului de a desfășura o activitate susținută, temeinic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Științe Sociale și Politice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la adunare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoare în care aceștia își exprimă hotărîrea fermă de a contribui cu toate puterile la uriașa activitate pe care poporul, condus de partid, o desfășoară pentru înflorirea României socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a apreciat rezultatele rodnice ale lucrărilor Adunării Generale a Academiei de Științe Sociale și Politice, și a urat succes deplin conducerii și tuturor membrilor Academiei în munca pe tărîmul dezvoltării gîndirii social-politice din patria noastră. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului (Urmare din pag. I)stituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activității ce urmează să o desfășoare Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile câ a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității în domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși, constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale în țara noastră. Sunt convins că prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universități, în centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la înțelegerea atît a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei și în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre materialist dialectice despre natură și societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunîndu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptind această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxist-leniniste. (Urmare din pagina I) vegheată se poate preface în impertinență, voioșia în scandal, sprinteneala în agresivitate. Din mimetism, unii adolescenți și tineri se consideră reprezentanții autohtoni ai eroilor din poveștile ecranizate despre vestul sălbatic, în ciudata lor metamorfoză uită că trăiesc într-un oraș românesc din anul 1970. Vorbind despre acești bulevardieri nu ar fi exagerat să folosim termenul de derbedei. Izolat, de unul singur, bulevardierul derbedeu e neputincios, inofensiv, înhăitat cu alții, în grup, derbedeul e „magnific“. Ioate fi obraznic, poate urla, poate spune măscări, atunci strada e a lui, poate tropăi, stropi cu noroi, arunca cu bulgări de zăpadă, poate înghionti, acosta, îmbrăcat ea pentru vicleim, cu „magul“ ori „tranzistorul“ agățat după git, se poate schiâmbăi in voie. Bucuria derbedeului e că scena lui e chiar centrul orașului. Oamenii trec, cu grabă sau încet, unii cu privirile pietate, alți căutînd pieziș «s are un asemenea spectacol, iar este un gură-cască, amuzat, îl conduce cu ochii pînă departe. Cum nimeni nu-l invită la ordine (treaba milițianului e să fluiere) și să sancționeze pe cei ce-ar îndrăzni să treacă strada prin alte locuri decit cele marcate !), derbedeul se simte încurajat. Dacă se întîmplă să treacă o femeie neînsoțită (și se intîmplă), derbedeul o „complimentează“, dacă drumul unei tinere se încrucișează cu al derbedeului, acesta o abordează în chipul cel mai grosolan. Din fericire, numărul celor ce li se poate aplica o asemenea emblemă e infim în raport cu numărul tinerilor serioși cu un stil de comportare civilizată Totuși, îngăduința și indiferența fac să prolifereze aspectele negative semnalate. Cei fără discernământ pot fi contaminați de starea de derbedeu. STEAGUL ROȘU Mulț Francezii au răsturnat calculele hîrtiei. (Prin telefon, de la colaboratorul nostru Gh. ARSENIE) După victoria relativ comodă pe care o repurtaseră in partida „derby“ de miercuri seara (8—3 cu Italia), hocheiștii maghiari au abordat relaxați partida cu Franța. O relaxare împinsă prea departe, de care adversarii au profitat prompt; 2—0 în minutul 10, prin Guryea și Francheterre. Treziți la realitate, hocheiștii maghiari forțează egalarea dar nu reușesc decit un punct, la începutul reprizei secunde. Ultima parte a intîlnirii este la discreția francezilor care mai inscriu de două ori, ciștigînd detașat o partidă in care nu porniseră ca favoriți. Prima surpriză a „mondialelor“ de la Galați! Trebuie să menționăm insă forma excepțională a portarului francez Sozzî, coautor al acestei victorii-Partida cu Belgia le-a prilejuit danezilor prima victorie in acest campionat : 11—1,4—1, 2—1, 5—2). Ultimul meci disputat joi a opus echipele Italiei și Olandei. Rezultat final : 6—1 (3—0, 2—1, 1—0). A fost un meci al penalizărilor (67 de minute, din care 47 „au revenit“ hocheiștilor olandezi). Inaugurarea patinoarului acoperit „23 August“ din Capitală Patinoarul acoperit „23 August“ din Capitală, care va găzdui începînd de săptămîna viitoare. Campionatul mondial de hochei, grupa B, a fost inaugurat vineri seara. Primul joc s-a disputat între loturile reprezentative A și de tineret ale țării, în cinstea constructorilor acestei moderne baze sportive. Incinta palatului de gheață, care a arborat atmosfera festivă a marilor competiții, a vibrat pentru prima oară în aplauzele celor aproape 300 de muncitori, tehnicieni și ingineri care, timp de 5 luni, au lucrat intens pentru terminarea în bune condițiuni a acestei importante realizări în domeniul construcțiilor sportive din țara noastră. Ilie Năstase în semifinalele campionatelor de tenis ale S.U.A. SALISBURY. — In sferturile de finală ale campionatelor de tenis pe teren acoperit ale SUA de la Salisbury (Maryland), jucătorul român Ilie Năstase a obținut calificarea prin neprezentarea australianului Tony Roche, care suferind de o rupere de mușchi la brațul drept a devenit indisponibil pentru o perioadă de 3 luni. Ilie Năstase va juca în semifinalele campionatelor. Tot pentru semifinale s-a calificat și englezul Taylor care l-a învins cu 11—9, 6—1 pe Ion Țiriac (România). Celelalte două meciuri din cadrul sferturilor de finală urmează să se dispute între Laver (Australia) — Shafer (RAU) și Richey (SUA) — Osborne (SUA). Bjoern Waldegaard și raliul „Monte Carlo“ Blondul suedez Bjoer Waldegaard și masivul său coechipier Lars Helmer au reușit, nu de mult, o performanță rarisimă : a doua victorie consecutivă în „Monte Carlo“, unul din cele mai dificile raliuri automobilistice. De un curaj ieșit din limitele obișnuitului, Waldegaard a atacat virajele cu peste 160 km/h, ignorînd crustele de gheață și vremea neprielnică. Ajutați de întreprinzătorul specialist al firmei „Porsche“ — Rico Steinenann, fost ziarist și pilot de curse — Waldegaard și Helmer și-au depășit net adversarii. Cînd veți citi aceste rînduri e posibil ca „suedezii zburători“ să aibă-n palmares încă o victorie : marele raliu al Scandinaviei. In fotografie: Mașina „Porsche“ 911S îi poartă spre victorie pe Waldegaard și Helmer. Gestiune, gestionari, răspundere (II) Noile reglementări, ce au intrat recent în vigoare, prevăd și dispoziții cu privire la îmbunătățirea activității de gestionare ,a bunurilor, asigurînd mai multă operativitate în rezolvarea operațiunilor de predare—preluare și sporire a răspunderii conducerii unităților față de această activitate. Astfel, predarea—primirea gestiunii de bunuri materiale se face numai pe baza dispoziției scrise a conducătorului organizației socialiste, în prezenta gestionarilor respectivi și în cazul lipsei predătorului sau a reprezentantului acestuia, la locul și timpul stabilit, operațiunea de preluare are totuși loc în prezenta unui angajat — ca reprezentant al gestionarului — desemnat de conducătorul organizației socialiste. In actul normativ s-au făcut unele precizări mai concrete privind sarcina gestionarilor de a recunoștința în scris conducerea unității despre necesitatea unei asistente tehnice la recepționarea unor bunuri cu caracteristici pentru care nu posedă cunoștințele necesare, despre existenta unor minusuri ori plusuri de care are cunoștință, de cazurile în care constată că bunurile din gestiune sunt depreciate ori există pericolul de a ajunge în asemenea situații și despre cazurile în care cei cu care gestionează împreună, sau cei aflați în subordine, dau dovadă de incorectitudine, incapacitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, cît și despre alte aspecte. De asemenea, pe de altă parte s-au stipulat și pentru conducătorii de unități unele sarcini concrete privind asigurarea pazei și depozitarea bunurilor, efectuarea la termene a inventarierilor, recuperarea pagubelor produse și alte măsuri de prevenire. Prevederi deosebit de importante s-au stabilit și în ceea ce privește răspunderea ce revine atît gestionarilor cît și conducătorilor de unități pentru încălcarea dispozițiilor legale referitoare la gestionarea bunurilor. Astfel, gestionarul răspunde integral pentru pagubele produse de el cît și de pagubele constatate în timp ce gestiunea este condusă de un delegat, sau de o comisie în cazul în care nu se poate stabili că lipsa s-a produs în absența gestionarului. Salariatul cu funcție de conducere răspunde integral pentru pagubele cauzate de gestionar în solidar cu aceasta, în situația în care trece în această muncă o persoană fără respectarea condițiilor de vîrstă, studii, stagiu, fără constituirea garanției materiale și suplimentare. De asemenea, conducătorul unei organizații socialiste răspunde integral în situația în care nu a dat curs solicitării scrise a gestionarului de a i se asigura asistența tehnică de specialitate pentru verificarea calitativă a bunurilor primite în gestiune, de a i se asigura condiții corespunzătoare pentru păstrarea bunurilor, ori a dat gestionarului dispoziții greșite sau contrare legii. Tot pentru factorii de conducere, dispoziția legală, mai prevede că aceștia răspund, în limita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul ei, direct și în cazul în care angajează un salariat în subordinea gestionarului fără consimțămîntul acestuia, nu a luat măsuri de înlocuire a gestionarului sau a salariaților din subordine, deși a fost sesizat în scris că aceștia nu sînt corespunzători, cît și în cazul în care nu insistă pentru stabilirea și recuperarea la timp a pagubelor produse. Reamintim, de asemenea, și răspunderea ce revine unor terțe persoane, care dobîndesc de la gestionari bunuri sustrase de aceștia din avutul obștesc, de a acoperi în solidare cu gestionarul contravaloarea acestora. Pentru asigurarea respectării riguroase a noilor dispozițiuni, actele normative prevăd sancționarea cu amenzi contravenționale a acelora care angajează sau trec în funcția de gestionar persoane care nu îndeplinesc condițiile legale, sau nu prezintă dovadă asupra activității gestionare desfășurate la vechiul loc de muncă. Se sancționează contravențional și reluarea măsurilor pentru constituirea garanției, predarea,primirea gestiunii fără respectarea condițiilor legale, neefectuarea inventarierilor la termenele și în condițiile legale, neînregistrarea minusurilor sau plusurilor în gestiune, cît și reluarea măsurilor pentru începerea verificării în cazurile sesizate despre deprecierea, degradarea, sau distrugerea de bunuri în gestiune. Ansamblul de măsuri cu caracter organizatoric și preventiv luate prin noile dispoziții trebuie să constituie un Instrument deosebit de eficace la îndemîna tuturor celor cărora li s-au încredințat spre gospodărire valori materiale și bănești, utilizînd aceste reglementări în mod curent și constant pentru preîntîmpinarea păgubirii sub orice formă a avutului obștesc. Gheorghe LUNGU, controlor revizor șef grupă la Direcția teritorială de control și revizie Bacău OAMENII m Sîmbătă 21 februarie 1TT 70T \ u mu mmm Pauză. S-au dat recursurile, termiîncă un proces, apoi, în jurul orei 9,30, apare un milițian, primește o încuviințare a președintelui instanței, se eliberează locurile din dreapta sălii. In încăpere, escortați, pătrund arestații. Se descoperă și atrage atenția faptul că toți sînt tunși. Fete triste, unele conștiente de gravitatea momentului. Poate că acum, azi, se hotărăște soarta lor. Fete îngrijorate, priviri care se întîlnesc cu ale celor dragi... Aici nimeni nu ride. Nimeni. Abia aici, asistînd la un proces, îți dai seama ci valorează libertatea, cît trebuie prețuită corectitudinea. Un proces e O lecție. Dură, aspră, categorică. Cui n-ar trebui oare să vină, din cînd în cînd, și să asiste, pur și simplu, la un proces ?... Unii din cei care au intrat — au haine vărgate. Printre arestați — o femeie : M. Lucia. I se strigă numele. Se ridică în picioare, zîmbește inconștientă, privește în jur, așteaptă cu calm. Apoi, cînd procesul începe, cînd avocatul — însuși avocatul — arată că nu poate să fie de acord cu purtarea ei, se încruntă, devine atentă, încearcă să înțeleagă ce se petrece în esență. E acuzată — cu temei — pentru prostituție. Avocatul încearcă totuși să-i amelioreze situația. Faptele sînt însă fapte ! Inculpata are viciul beției. Frecventa localuri. Venea cu bărbați acasă, își culca copiii pe jos și ea, cu cîte un bărbat, își petrecea noaptea, în pat. Obscen, însuși fiul ei o dezaprobă și încearcă să se înscrie la o școală profesională cu internat. Un amănunt , la 2 decembrie a apărut, pînă și în fața instanței — așa cum relatează procurorul — în stare de ebrietate... E greu să scrii despre astfel de fapte. E greu sa te gîndești la degradarea morală a acestei femei. Și totuși lumea trebuie să știe cine apare în fața instanței. Cine și de ce. O imagine. Sala s-a impărțit in două. De o parte, pe un șir de bănci — publicul, de cealaltă — arestații. Două lumi diferite. — Nu sunt femeie de acest fel, vă rog să mă credeți... Se rușinează M. Lucia, sau e doar o încercare de a impresiona instanța ? Dar faptele, piesele de la dosar, scrise negru pe alb, sunt clare, limpezi, prea limpezi fată de o viață atît de încețoșată. Sentința a rămas aceeași: un an și opt luni închisoare. Recursul a fost respins. Rom CACIULARU Azi, în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se judecă în public, cazul lui CONSTANTIN HUCEANU, trimis în judecată pentru săvîrșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. Prin 71 de lovituri de cuțit a asasinat-o pe ANIȘOARA NUȚU, cu care urma să se căsătorească. Procesul va începe în sala Casei de cultură, la ora 10 dimineața. In cursul acestei săptămîni vom reveni cu amănunte. Actualități cetățenești Invitație la Zahana Este vorba despre invitația pe care ne-o face tovarășul Pompiliu Bulibașa, șeful restaurantului „Zahana“ din Bacău. Intructt unitatea a fost modernizată, insistîndu-se asupra intimizării ei, sintem, solicitați la un „pahar de vorbă“ cu vin de „Dealul Bujorului“, la o ciorbă de burtă, la un cotlet țărănesc, sau o tochitură moldovenească, pe lîngă alte produse de grătar ce pot fi servite aici, într-un cadru agreabil, realizat prin diferite amenajări. După cum ne informează tovarășul Emilian Rusu, directorul T.A.P.L. Bacău, peste puțin timp aici se va introduce și o specialitate deosebit de apreciată de clientelă: chebabul. De asemenea, sunt promisiuni în legătură cu faptul că gradul de igienă al acestui restaurant va spori. De unde se poate constata că se depun eforturi pentru ca unitățile din centrul orașului să capete o altă față. Nu putem decis să le apreciem ca pozitive. Măsuri privind sistematizarea traficului rutier Au fost finalizate două interesante studii de sistematizare completă a circulației rutiere în municipiile Gheorghe Gheorghiu-Dej și Bacău, întocmite de serviciul de specialitate al Inspectoratului județean de miliție. In cadrul lucrărilor propuse, au fost realizate marcaje îmbunătățite pe patru benzi de circulație, care cuprind întregul complex de indicații : viteza de deplasare a autovehiculelor pe fiecare bandă, prioritățile, stațiile de alimentare, campingurile, locurile de parcare, direcția principalelor localități etc. Totodată, s-au construit, în afara părții carosabile a șoselelor, 50 de stații de refugiu pentru autobuze. In principalele orașe ale județului — Comănești, Moinești, Tg. Ocna — s-au construit 3.100 ml grilaje pentru protecția pietonilor, 34.000 ml marcaje cu vopsea și 5.000 ml cu pavele, s-au sistematizat două importante intersecții și s-au instalat 334 indicatoare noi de circulație. Aceste măsuri, corelate cu o serie de activități de propagandă și instruire, au avut ca efect scăderea cu 22 la sută, în anul trecut, față de 1968 a accidentelor grave de circulație pe teritoriul județului. II TELEVIZIUNEA SÎMBĂTĂ 21 FEBRUARIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germana. 18.05 CHEIA ORAȘULUI. Emisiune-concurs Pentru tineret, realizată de Studioul de Televiziune, în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.TC. Participă echipele reprezentative ale orașelor Tg. Mureș și Brașov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 REFLECTOR. 19.35 TELE-ENCICLOPEDIA. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock. „Povestea unui polițist“. 21.20 DISC 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezentată de orchestra Casei de discuri „Electrecord“. 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Sărituri de la Trambulina mare. Transmisiune de la Strbske Pleso Cehoslovacia. Handbal masculin la ora Campionatului mondial 1970. 22.45 Recital Harry Belaffonte. 23.30 închiderea emisiunii programului I. MUNICIPIUL BACAU MUNCITORUL: „URMĂRIREA (orele 10,20 ; 15,20 ; 18 , 21). Tel. 12028. PROGRESUL : „RECONSTITUIREA (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. FLAMURA ROȘIE : „MAI PERICULOASE DECÎT BĂRBAȚII“ (orele 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. TINERETULUI : „VEȘNIC ÎNTÎRZIAT" (Orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST : „TOCUL CARE UCIDE". OITUZ : „PRIETENI FĂRĂ GRAI“. CONSTRUCTORUL: „PENTRU ÎNCĂ PUTINI DOLARI 41. TG. OCNA - OITUZ : „FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ 44. MOINEȘTI — 23 AUGUST : „VĂ PLACE BRAHMS PETROLUL : „STRĂIN ÎN CASĂ“. COMĂNEȘTI — 1 MAI : „NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR“. FILIPEȘTI : „BALTAGUL 44. SASCUT : „CORABIA NEBUNILOR“. ASAU - 6 AUGUST : „UN GLONTE PENTRU GENERAL“. DĂRMĂNEȘTI — RAFINĂRIA : „OMUL CARE VALORA MILIARDE“. 1 ExpozițiI! MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Astăzi, la ora 18, Ver»i salul expoziției personale Ilie Boca. TG_ OCNA Galeriile de artă ,trada Păcii nr. 1 î Expoziția de pictură, sculptură și grafica românească deschisă zilnic (cu excepiția zilei de luni) între orele 10—13 .115—19. COMUNA RACOVA s Expoziția memorială Ion Borcea. MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, strada Karl Macr nr. 2. Muzeul de artă, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernt și ce»4 temporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 33* Expoziție Permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeu de istorie B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția silei de luni — Intre orele 10—20. PRĂJEȘTI î Muzeul sătesc. lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția pH de luni) între orele 10—18. I vremea! Vreme schimbătoare cu cerul variabil, nul mult noros în a doua jumătate a intervalului. Vîntul va sufla, în general, slab, predominînd din sectorul sudic. Temperatura in creștere ușoară , minimele vor fi cuprinse între —9 și —4 grade, iar maximele Intre +4 si —2 grade. 1 cinema 1 MUZEE 1 15.00 SÎMBĂTĂ 21 FEBRUARIE 197Q PROGRAMUL I DE LA 3 LA 7 — emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 21.00 MI .TURUL GLOBULUI. 20.25 Zeci melodii preferate. 21.20 Cîntă Jean Păunescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Dalida. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologi. 22.20 Sport. 22.30 Invitație la dans. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturni. PROGRAMUL II 15.00 Viața de concert a Capitale». 15.35 Soliști și formații artistice de amator. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Concert Haendel. 17.05 17.20 17.35 18.00 18.30 19.00 19.30 19.50 20.00 21.30 27.10 22.30 23.05 23.50-Antena tineretului. Cîntă Ioana Crăciun și Traian Straton. Melodii de Radu Șerban. Varietăți muzicale. Odă limbii române (reluare). Varietăți muzicale. Bibliotecă de poezie românească. Noapte bună, copii. Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Brașov. Muzică ușoară. Album de romanțe. Muzica pentru pian a lui Claude Debussy. Muzica românească azi.1.00 Cvartetul nr. 2 în Do minor și Octetul op. 166 în Fa major de Franz Schubert. DUMINICĂ 22 FEBRUARIE 1971 PROGRAMUL I 7.45 Drag mi-e cîntecul și jocul. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor (reluare). 11.05 Poșta radio. 11.15 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Melodiile săptămînii. — muzica ușoară. 13.30 UNDA VESELĂ. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cine ftie cîștigă. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese instrumentale. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntecele noastre — marșuri pionierești. 10.15 Opera și cele cinci necunoscute. 10.40 A 7- A ARTĂ. 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Oltenia“. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Muzică beat. LOTO din 20 februarie 1970. Ext. I : 71, 75, 63, 80, 37, 40, 84, 64, 25. Fond de premii ț 746.641 lei Ext. a II-a : 79, 30, 89, 87, 31, 90, 85. Fond de premii î 687.441 lei.