Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)

1970-02-21 / nr. 5300

Paff. 2 ÎNCHEIEREA Mm DE CONSTITUIRE A ACADEMIEI DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POEM­ICI A REPUBLICII SOCIALISTE Dilla (Urmare din pag. I) lea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din repre­zentanți ai diferitelor institute și centre de cercetări, ai catedrelor din învățămîntul superior din în­treaga țară, desemnați de către delegați, a întocmit listele de can­didați pentru membrii Academiei și le-a supus discuției adunării generale. Prin vot secret pe bule­tine, Adunarea Generală a ales 125 membri titulari și 93 mem­bri corespondenți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In continuare, a fost stabilită com­ponența celor S secții ale Acade­miei, după care, în ședințe sepa­rate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarindu-se constituită Aca­demia de Științe Sociale și Politi­ce a Republicii Socialiste Româ­nia, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de con­ducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constan­tin Daicoviciu. Vorbitorul a rele­vat marea însemnătate a înființă­rii noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuție esențială la perfecționarea activității lucrăto­rilor din domeniul științelor so­ciale și politice. Subliniind că prin crearea acestei instituții se adintește și mai mult legătura in­disolubilă a oamenilor de știință cu partidul și conducerea sa, vor­bitorul a relevat rolul uriaș pe ca­re Partidul Comunist Român, Co­mitetul său Central, secretarul ge­neral al partidului, îl au în dez­voltarea gîndirii social-politice ro­mânești, în aplicarea creatoare a teoriei marxist-leniniste, a con­cepției materialist-dialectice la condițiile concrete ale țării noas­tre, în asigurarea progresului ne­întrerupt al societății socia­liste. Acad. C. Daicoviciu a sub­liniat în mod deosebit contribuția esențială pe care tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU o aduce la întreaga activitate de conducere a partidului și statului, la elabo­rarea politicii interne și externe a României, la dezvoltarea știin­țelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator și creator în gîndirea social-politică din ța­ra noastră. Dînd glas opiniei ge­nerale a membrilor adunării con­stitutive, de respect, stimă și dra­goste față de Partidul Comu­nist Român și secretarul său ge­neral, vorbitorul a propus în nu­mele unui mare număr de oa­meni de știință și cercetători — dintre care unii au adre­sat în acest sens scrisori pre­zidiului adunării — ca tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU să fie a­­les președinte de onoare al Aca­demiei. Această propunere a fost susți­nută cu deosebită căldură de to­varășii Athanase Joja și S’avel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter științific desfășurată în ultimii ani de to­varășul Nicolae Ceaușescu pe tă­­rîmul științelor sociale, contribu­ția de seamă pe care cuvîntările și lucrările sale au adus-o la elu­cidarea unor probleme fundamen­tale ale construcției socialiste în țara noastră în etapa actuală, a unor importante probleme­ ale e­­voluției lumii contemporane. Vor­bitorii au relevat că alegerea to­varășului Ceaușescu în calitate de președinte de onoare al noii Aca­demii este un act de gratitudine și de profundă prețuire a prodi­gioasei sale activități desfășurate pe tărîmul gîndirii socia­l-politi­ce. Primită cu aplauze puternice și ovații, propunerea a fost însușită de întreaga adunare, care, expri­mind poziția tuturor oamenilor de știință din țara noastră, a ales cu entuziasm și în unanimitate ca președinte de onoare al Aca­demiei de Științe Sociale și Politi­ce, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea Generală a însărcinat prezidiul să informeze pe tovară­șul Nicolae Ceaușescu de dorința ei, solicitîndu-l, totodată, să ac­cepte funcția de președinte de o­­noare al noului for științific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Academiei tovarășul Mi­ron Constantinescu. In Prezidiul Academiei au fost aleși: Ladis­­lau Banyai, Ion Ceterchi, Constan­tin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu-Bu­­șulenga, Roman Moldovan, Con­stantin Vlad și Ștefan Voicu — vicepreședinți, Constantin lones­­cu — secretar general, Tudor Bug­­nariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol GoH­­ner, Constantin Ionescu-Gulian, Athanase Joja, Mircea Malița, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Ion Popescu-Puțuri — membri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statutului, președinții ce­lor opt secții ale Academiei: A­­lexandru Bîrlădeanu — secția de științe economice, Dumitru Ghișe — secția de filozofie și logică, Ștefan Ștefănescu — secția de is­torie și arheologie, Janos Deme­ter — secția de științe juridice, Valter Roman — secția de științe politice, Alexandru Roșea — sec­ția de psihologie și pedagogie, Henri Stahl — secția de sociolo­gie, Ion Frunzetti — secția de teo­ria și istoria artei și literaturii. In numele Prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Con­stantinescu a exprimat conduce­rii partidului, Adunării Generale, profunda mulțumire și recunoș­tință pentru încrederea acordată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituție de lucru dinamică, activă care să realizeze în cele mai bune condiții sarcinile trasa­te de Comitetul Central al parti­dului, vorbitorul a exprimat an­gajamentul Prezidiului de a desfă­șura o activitate susținută, temei­nic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Știin­țe Sociale și Politice. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, participanții la adunare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, to­varășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoare în care aceștia își expri­mă hotărîrea fermă de a contri­bui cu toate puterile la uriașa ac­tivitate pe care poporul, condus de partid, o desfășoară pentru în­florirea României socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a apreciat rezulta­tele rodnice ale lucrărilor Adună­rii Generale a Academiei de Ști­ințe Sociale și Politice, și a urat succes deplin conducerii și tutu­ror membrilor Academiei în mun­ca pe tărîmul dezvoltării gîndirii social-politice din patria noastră. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului (Urmare din pag. I)­stituire, au contribuit în bună măsu­ră la precizarea și orientarea activi­tății ce urmează să o desfășoare Aca­demia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile câ­ a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănun­țime toate problemele de fond ale ac­tivității în domeniul științelor socia­le și politice. Unele chestiuni ridica­te, unele critici sau unele dorințe ex­primate de tovarăși, constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor so­ciale în țara noastră. Sunt convins că prezidiul Acade­miei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universități, în centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încre­derea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la înțelegerea atît a momentelor esențiale din isto­ria patriei cit și a marilor evenimen­te din istoria universală. Pentru a în­țelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în do­meniul economiei, al filozofiei, so­ciologiei și în toate celelalte com­partimente ale gîndirii sociale ce in­tră în sfera de preocupări a Acade­miei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se intro­ducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări cu­rajoase a problemelor, al confruntă­rii libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe plat­forma concepției noastre materialist dialectice despre natură și societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe pre­ședintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adu­narea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunîndu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptind această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revolu­ționare, marxist-leniniste. (Urmare din pagina I) vegheată se poate preface în imper­tinență, voioșia în scandal, sprinte­neala în agresivitate. Din mime­tism, unii adolescenți și tineri se consideră reprezentanții autohtoni ai eroilor din poveștile ecranizate despre vestul sălbatic, în ciudata lor metamorfoză uită că trăiesc în­­tr-un oraș românesc din anul 1970. Vorbind despre acești bulevardieri nu ar fi exagerat să folosim terme­nul de derbedei. Izolat, de unul singur, bulevardie­rul derbedeu e neputincios, inofen­siv, înhăitat cu alții, în grup, der­bedeul e „magnific“. I­oate fi o­­braznic, poate urla, poate spune măscări, atunci strada e a lui, poa­te tropăi, stropi cu noroi, arunca cu bulgări de zăpadă, poate înghionti, acosta, îmbrăcat ea pentru vicleim, cu „magul“ ori „tranzistorul“ agă­țat după git, se poate schiâmbăi in voie. Bucuria derbedeului e că scena lui e chiar centrul orașului. Oame­nii trec, cu grabă sau încet, unii cu privirile pietate, alț­i căutînd pieziș «s are un asemenea spectacol, iar este un gură-cască, amuzat, îl conduce cu ochii pînă departe. Cum nimeni nu-l invită la ordine (trea­ba milițianului e să fluiere) și să sancționeze pe cei ce-ar îndrăzni să treacă strada prin alte locuri decit cele marcate !), derbedeul se simte încurajat. Dacă se întîm­plă să trea­că o femeie neînsoțită (și se intîm­­plă), derbedeul o „complimentea­­ză“, dacă drumul unei tinere se în­crucișează cu al derbedeului, acesta o abordează în chipul cel mai gro­solan. Din fericire, numărul celor ce li se poate aplica o asemenea emble­mă e infim în raport cu numărul tinerilor serioși cu un stil de com­portare civilizată Totuși, îngăduin­ța și indiferența fac să prolifereze aspectele negative semnalate. Cei fără discernământ pot fi contami­nați de starea de derbedeu. STEAGUL ROȘU Mulț Francezii au răsturnat calculele hîrtiei. (Prin telefon, de la colaboratorul nostru Gh. ARSENIE) După victoria relativ comodă pe care o repurtaseră in partida „derby“ de miercuri seara (8—3 cu Italia), hocheiștii maghiari au abor­dat relaxați partida cu Franța. O relaxare împinsă prea departe, de care adversarii au profitat prompt; 2—0 în minutul 10, prin Guryea și Francheterre. Treziți la realitate, hocheiștii maghiari forțează egala­­rea dar nu reușesc decit un punct, la începutul reprizei secunde. Ulti­ma parte a intîlnirii este la discre­ția francezilor care mai inscriu de două ori, ciștigînd detașat o partidă in care nu porniseră ca favoriți. Prima surpriză a „mondialelor“ de la Galați! Trebuie să menționăm insă forma excepțională a portaru­lui francez Sozzî, coautor al acestei victorii-Partida cu Belgia le-a prilejuit danezilor prima victorie in acest campionat : 11—1,­­4—1, 2—1, 5—2). Ultimul meci disputat joi a opus e­­chipele Italiei și Olandei. Rezultat final : 6—1 (3—0, 2—1, 1—0). A fost un meci al penalizărilor (67 de minute, din care 47 „au revenit“ hocheiștilor olandezi). Inaugurarea patinoarului acoperit „23 August“ din Capitală Patinoarul acoperit „23 August“ din Capitală, care va găzdui începînd de săptămîna viitoare. Campionatul mondial de hochei, grupa B, a fost inaugurat vineri seara. Primul joc s-a disputat între loturile reprezentative A și de tineret ale țării, în cinstea constructorilor acestei moderne baze sportive. Incinta palatului de gheață, care a arborat atmosfera festivă a marilor competiții, a vibrat pentru prima oară în aplauzele celor aproa­pe 300 de muncitori, tehnicieni și in­gineri care, timp de 5 luni, au lucrat intens pentru terminarea în bune condițiuni a acestei importante rea­lizări în domeniul construcțiilor spor­tive din țara noastră. Ilie Năstase în semifinalele campionatelor de tenis ale S.U.A. SALISBURY. — In sferturile de finală ale campionatelor de tenis pe teren acoperit ale SUA de la Salisbury (Maryland), ju­cătorul român Ilie Năstase a obținut calificarea prin nepre­­zentarea australianului Tony Roche, care suferind de o ru­pere de mușchi la brațul drept a devenit indisponibil pentru o perioadă de 3 luni. Ilie Năs­tase va juca în semifinalele campionatelor. Tot pentru se­mifinale s-a calificat și engle­zul Taylor care l-a învins cu 11—9, 6—1 pe Ion Țiriac (Ro­mânia). Celelalte două meciuri din cadrul sferturilor de finală urmează să se dispute între La­ver (Australia) — Shafer (RAU) și Richey (SUA) — Osborne (SUA). Bjoern Waldegaard și raliul „Monte Carlo“ Blondul suedez Bjoer­ Waldegaard și masivul său coechipier Lars Helmer au reușit, nu de mult, o performanță rarisimă : a doua victorie consecutivă în „Monte Carlo“, unul din cele mai dificile raliuri automobilistice. De un curaj ieșit din limitele obișnuitului, Waldegaard a atacat virajele cu peste 160 k­m/h, ignorînd crustele de gheață și vremea neprielnică. Ajutați de întreprinzătorul specia­list al firmei „Porsche“ — Rico Steinenann, fost ziarist și pilot de curse — Waldegaard și Helmer și-au depășit net adversarii. Cînd veți citi aceste rînduri e posibil ca „suedezii zburători“ să aibă-n palmares încă o victorie : marele raliu al Scandinaviei. In fotografie: Mașina „Porsche“ 911­S îi poartă spre victorie pe Waldegaard și Helmer. Gestiune, gestionari, răspundere (II) Noile reglementări, ce au intrat recent în vigoare, prevăd și dispo­ziții cu privire la îmbunătățirea ac­tivității de gestionare ,a bunurilor, asigurînd mai multă operativitate în rezolvarea operațiunilor de pre­dare—preluare și sporire a răspun­derii conducerii unităților față de această activitate. Astfel, predarea—­primirea ges­tiunii de bunuri materiale se face numai pe baza dispoziției scrise a conducătorului organizației socia­liste, în prezenta gestionarilor res­pectivi și în cazul lipsei predăto­­rului sau a reprezentantului aces­tuia, la locul și timpul stabilit, o­­perațiunea de preluare are totuși loc în prezenta unui angajat — ca reprezentant al gestionarului — de­semnat de conducătorul organiza­ției socialiste. In actul normativ s-au făcut u­­nele precizări mai concrete pri­vind sarcina gestionarilor de a re­­cunoștința în scris conducerea uni­tății despre necesitatea unei asis­tente tehnice la recepționarea unor bunuri cu caracteristici pentru care nu posedă cunoștințele necesare, despre existenta unor minusuri ori plusuri de care are cunoștință, de cazurile în care constată că bunu­rile din gestiune sunt depreciate ori există pericolul de a ajunge în a­­semenea situații și despre cazurile în care cei cu care gestionează îm­preună, sau cei aflați în subordine, dau dovadă de incorectitudine, in­capacitate în îndeplinirea sarcini­lor de serviciu, cît și despre alte as­pecte. De asemenea, pe de altă parte s-au stipulat și pentru conducătorii de unități unele sarcini concrete privind asigurarea pazei și depo­zitarea bunurilor, efectuarea la ter­mene a inventarierilor, recuperarea pagubelor produse și alte măsuri de prevenire. Prevederi deosebit de importante s-au stabilit și în ceea ce privește răspunderea ce revine atît gestiona­rilor cît și conducătorilor de unități pentru încălcarea dispozițiilor le­gale referitoare la gestionarea bu­nurilor. Astfel, gestionarul răspun­de integral pentru pagubele pro­duse de el cît și de pagubele con­statate în timp ce gestiunea este condusă de un delegat, sau de o comisie în cazul în care nu se poate stabili că lipsa s-a produs în ab­sența gestionarului. Salariatul cu funcție de condu­cere răspunde integral pentru pa­gubele cauzate de gestionar în soli­dar cu aceasta, în situația în care trece în această muncă o persoană fără respectarea condițiilor de vîrs­­tă, studii, stagiu, fără constituirea garanției materiale și suplimentare. De asemenea, conducător­ul unei or­ganizații socialiste răspunde inte­gral în situația în care nu a dat curs solicitării scrise a gestiona­rului de a i se asigura asistența tehnică de specialitate pentru veri­ficarea calitativă a bunurilor pri­mite în gestiune, de a i se asigura condiții corespunzătoare pentru păstrarea bunurilor, ori a dat ges­tionarului dispoziții greșite sau contrare legii. Tot pentru factorii de conducere, dispoziția legală, mai prevede că aceștia răspund, în li­mita valorii pagubei rămase neaco­perite de autorul ei, direct și în ca­zul în care angajează un salariat în subordinea gestionarului fără con­­simțămîntul acestuia, nu a luat mă­suri de înlocuire a gestionarului sau a salariaților din subordine, deși a fost sesizat în scris că aceștia nu sînt corespunzători, cît și în ca­zul în care nu insistă pentru stabi­lirea și recuperarea la timp a pa­gubelor produse. Reamintim, de asemenea, și răs­punderea ce revine unor terțe per­soane, care dobîndesc de la gestio­nari bunuri sustrase de aceștia din avutul obștesc, de a acoperi în so­­lidare cu gestionarul contravaloarea acestora. Pentru asigurarea respectării ri­guroase a noilor dispozițiuni, actele normative prevăd sancționarea cu amenzi contravenționale a acelora care angajează sau trec în funcția de gestionar persoane care nu în­deplinesc condițiile legale, sau nu prezintă dovadă asupra activității gestionare desfășurate la vechiul loc de muncă. Se sancționează con­travențional și reluarea măsurilor pentru constituirea garanției, pre­darea,primirea gestiunii fără res­pectarea condițiilor legale, neefec­­tuarea inventarierilor la termenele și în condițiile legale, neînregistra­­rea minusurilor sau plusurilor în gestiune, cît și reluarea măsurilor pentru începerea verificării în ca­zurile sesizate despre deprecierea, degradarea, sau distrugerea de bu­nuri în gestiune. Ansamblul de măsuri cu caracter organizatoric și preventiv luate prin noile dispoziții trebuie să con­stituie un Instrument deosebit de eficace la îndemîna tuturor celor cărora li s-au încredințat spre gos­podărire valori materiale și bănești, utilizînd aceste reglementări în mod curent și constant pentru pre­­întîmpinarea păgubirii sub orice formă a avutului obștesc. Gheorghe LUNGU, controlor revizor șef grupă la Direcția teritorială de control și revizie Bacău OAMENII m Sîmbătă 21 februarie 1TT 70T \ u mu mmm Pauză. S-au dat recursurile, termi­încă un proces, apoi, în ju­rul orei 9,30, apare un milițian, primește o în­cuviințare a președin­telui instanței, se eli­berează locurile din dreapta sălii. In încă­pere, escortați, pătrund arestații. Se descoperă și atrage atenția fap­tul că toți sînt tunși. Fete triste, unele con­știente de gravitatea momentului. Poate că acum, azi, se hotărăște soarta lor. Fete îngri­jorate, priviri care se întîlnesc cu ale celor dragi... Aici nimeni nu ride. Nimeni. Abia ai­ci, asistînd la un pro­ces, îți dai seama ci­ valorează libertatea, cît trebuie prețuită co­rectitudinea. Un pro­ces e O lecție. Dură, aspră, categorică. Cu­i n-ar trebui oare să vi­nă, din cînd în cînd, și să asiste, pur și sim­plu, la un proces ?... Unii din cei care au intrat — au haine văr­gate. Printre arestați — o femeie : M. Lucia. I se strigă numele. Se ridică în picioare, zîm­­bește inconștientă, pri­vește în jur, așteaptă cu calm. Apoi, cînd procesul începe, cînd avocatul — însuși avo­­catul — arată că nu poate să fie de acord cu purtarea ei, se în­cruntă, devine atentă, încearcă să înțeleagă ce se petrece în esență. E acuzată — cu te­mei — pentru prostitu­ție. Avocatul încearcă totuși să-i amelioreze situația. Faptele sînt însă fapte ! Inculpata are viciul beției. Frec­venta localuri. Venea cu bărbați acasă, își culca copiii pe jos și ea, cu cîte un bărbat, își petrecea noaptea, în pat. Obscen, însuși fiul ei o dezaprobă și încearcă să se înscrie la o școală profesiona­lă cu internat. Un a­­mănunt , la 2 decem­brie a apărut, pînă și în fața instanței — așa cum relatează procuro­rul — în stare de e­­brietate... E greu să scrii despre astfel de fapte. E greu sa te gîndești la de­gradarea morală a a­­cestei femei. Și totuși lumea trebuie să știe cine apare în fața in­stanței. Cine și de ce. O imagine. Sala s-a impărțit in două. De o parte, pe un șir de bănci — publicul, de cealaltă — arestații. Două lumi diferite. — Nu sunt femeie de acest fel, vă rog să mă credeți... Se rușinează M. Lu­cia, sau e doar o în­cercare de a impresio­na instanța ? Dar fap­tele, piesele de la do­sar, scrise negru pe alb, sunt clare, lim­pezi, prea limpezi fa­tă de o viață atît de încețoșată. Sentința a rămas a­­ceeași: un an și opt luni închisoare. Re­cursul a fost respins. Rom­ CACIULARU Azi, în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se judecă în public, cazul lui CONSTANTIN HU­­CEANU, trimis în judecată pentru săvîrșirea in­fracțiunii de omor deosebit de grav. Prin 71 de lovituri de cuțit a asasinat-o pe ANIȘOARA NUȚU, cu care urma să se căsătorească. Procesul va începe în sala Casei de cultură, la ora 10 di­mineața. In cursul acestei săptămîni vom reveni cu amănunte. Actualități cetățenești Invitație la Zahana Este vorba despre invitația pe care ne-o face tovarășul Pom­­piliu Bulibașa, șeful restaurantului „Zahana“ din Bacău. Intructt unitatea a fost modernizată, insistîndu-se asupra intimizării ei, sintem­, solicitați la un „pahar de vorbă“ cu vin de „Dealul Bujo­rului“, la o ciorbă de burtă, la un cotlet țărănesc, sau o tochitură moldovenească, pe lîngă alte produse de grătar ce pot fi servite aici, într-un cadru agreabil, realizat prin diferite amenajări. După cum ne informează tovarășul Emilian Rusu, directorul T.A.P.L. Bacău, peste puțin timp aici se va introduce și o specia­litate deosebit de apreciată de clientelă: chebabul. De asemenea, sunt promisiuni în legătură cu faptul că gradul de igienă al aces­tui restaurant va spori. De unde se poate constata că se depun eforturi pentru ca unitățile din centrul orașului să capete o altă față. Nu putem decis să le apreciem ca pozitive. Măsuri privind sistematizarea traficului rutier Au fost finalizate două intere­sante studii de sistematizare com­pletă a circulației rutiere în mu­nicipiile Gheorghe Gheorghiu-Dej și Bacău, întocmite de serviciul de specialitate al Inspectoratului jude­țean de miliție. In cadrul lucrări­lor propuse, au fost realizate mar­caje îmbunătățite pe patru benzi de circulație, care cuprind între­gul complex de indicații : viteza de deplasare a autovehiculelor pe fie­care bandă, prioritățile, stațiile de alimentare, campingurile, locu­rile de parcare, direcția princi­palelor localități etc. Totodată, s-au construit, în afara părții carosabile a șoselelor, 50 de sta­ții de refugiu pentru autobuze. In principalele orașe ale județului — Comănești, Moinești, Tg. Ocna — s-au construit 3.100 m­l grilaje pen­tru protecția pietonilor, 34.000 ml marcaje cu vopsea și 5.000 ml cu pavele, s-au sistematizat două im­portante intersecții și s-au insta­lat 334 indicatoare noi de circu­lație. Aceste măsuri, corelate cu o serie de activități de propagandă și instruire, au avut ca efect scăderea cu 22 la sută, în anul trecut, față de 1968 a accidentelor grave de cir­culație pe teritoriul județului. I­I TELEVIZIUNEA SÎMBĂTĂ 21 FEBRUARIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germana. 18.05 CHEIA ORAȘULUI. Emisiune-concurs Pentru tineret, realizată de Studioul de Televiziune, în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T­C. Participă echipele reprezentative ale o­­rașelor Tg. Mureș și Brașov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 REFLECTOR. 19.35 TELE-ENCICLOPEDIA. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock. „Poves­tea unui polițist“. 21.20 DISC 70 (Interviziune) — emisiune mu­zicală prezentată de orchestra Casei de discuri „Electrecord“. 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Sărituri de la Trambu­lina mare. Transmisiune de la Strbske Pleso Cehoslovacia. Handbal mascu­lin la ora Campionatului mondial 1970. 22.45 Recital Harry Belaffonte. 23.30 închiderea emisiunii programului I. MUNICIPIUL BACAU MUNCITORUL­: „URMĂRIREA­ (orele 10,20 ; 15,20 ; 18 , 21). Tel. 12028. PROGRESUL : „RECONSTITUIREA­ (ore­le 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. FLAMURA ROȘIE : „MAI PERICULOASE DECÎT BĂRBAȚII“ (orele 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. TINERETULUI : „VEȘNIC ÎNTÎRZIAT" (Orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST : „TOCUL CARE UCIDE". OITUZ : „PRIETENI FĂRĂ GRAI“. CONSTRUCTORUL: „PENTRU ÎNCĂ PU­­TINI DOLARI 41. TG. OCNA - OITUZ : „FEMEIA ÎNDĂ­RĂTNICĂ 44. MOINEȘTI — 23 AUGUST : „VĂ PLACE BRAHMS PETROLUL : „STRĂIN ÎN CASĂ“. COMĂNEȘTI — 1 MAI : „NOILE A­­VENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR“. FILIPEȘTI : „BALTAGUL 44. SASCUT : „CORABIA NEBUNILOR“. ASAU - 6 AUGUST : „UN GLONTE PENTRU GENERAL“. DĂRMĂNEȘTI — RAFINĂRIA : „OMUL CARE VALORA MILIARDE“. 1 ExpozițiI! MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Astăzi, la ora 18, Ver»i salul expoziției personale Ilie Boca. TG_ OCNA Galeriile de artă ,trada Păcii nr. 1 î Expoziția de pictură, sculptură și grafica românească deschisă zilnic (cu excep­i­ția zilei de luni) între orele 10—13 .1­15—19. COMUNA RACOVA s Expoziția memorială Ion Borcea. MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, strada Karl Macr nr. 2. Muzeul de artă, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernt și ce»4 temporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 33* Expoziție Permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeu­ de istorie B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția silei de luni — Intre orele 10—20. PRĂJEȘTI î Muzeul sătesc. lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția pH de luni) între orele 10—18. I vremea! Vreme schimbătoare cu cerul variabil, nul mult noros în a doua jumătate a intervalului. Vîntul va sufla, în general, slab, predominînd din sectorul sudic. Temperatura in creștere ușoară , minimele vor fi cuprinse între —9 și —4 grade, iar maximele Intre +4 si —2 grade. 1­­ cinema­ 1 MUZEE 1 15.00 SÎMBĂTĂ 21 FEBRUARIE 197Q PROGRAMUL I DE LA 3 LA 7 — emisiune de divertis­ment muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin m­eteo-rutier. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 21.00 MI .TURUL GLOBULUI. 20.25 Zeci melodii preferate. 21.20 Cîntă Jean Păunescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Dalida. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologi. 22.20 Sport. 22.30 Invitație la dans. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturni. PROGRAMUL II 15.00 Viața de concert a Capitale». 15.35 Soliști și formații artistice de amator. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Concert Haendel. 17.05 17.20 17.35 18.00 18.30 19.00 19.30 19.50 20.00 21.30 27.10 22.30 23.05 23.50-Antena tineretului. Cîntă Ioana Crăciun și Traia­n Straton. Melodii de Radu Șerban. Varietăți muzicale. Odă limbii române (reluare). Varietăți muzicale. Bibliotecă de poezie românească. Noapte bună, copii. Concertul orchestrei simfonice a Filar­monicii din Brașov. Muzică ușoară. Album de romanțe. Muzica pentru pian a lui Claude De­bussy. Muzica românească azi.­­1.00 Cvartetul nr. 2 în Do minor și Octetul op. 166 în Fa major de Franz Schubert. DUMINICĂ 22 FEBRUARIE 1971 PROGRAMUL I 7.45 Drag mi-e cîntecul și jocul. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor (reluare). 11.05 Poșta radio. 11.15 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Melodiile săptămînii. — muzica ușoară. 13.30 UNDA VESELĂ. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cine ftie cîștigă. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese instrumentale. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntecele noastre — marșuri pionierești. 10.15 Opera și cele cinci necunoscute. 10.40 A 7- A ARTĂ. 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filar­monicii „Oltenia“. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Muzică beat. LOTO din 20 februarie 1970. Ext. I : 71, 75, 63, 80, 37, 40, 84, 64, 25. Fond de premii ț 746.641 lei Ext. a II-a : 79, 30, 89, 87, 31, 90, 85. Fond de premii î 687.441 lei.

Next