Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-26 / nr. 5328

Joi 26 martie 1970 I Actualități Edilitară Primăvara își anunță pre­zența optimistă și în munici­piul de pe Trotuș. De aceea, o­­rașul se pregătește intens să îmbrace o nouă haină. Terenul de pe o suprafață de 14.700 m­p a fost pregătit pentru îmbrățișa primele flori. După a­cum ne asigură tovarășa ing. Liliana Pîrvu, de la I.G.C.L., serele acestei instituții vor fur­­furniza fondurilor orașului 327.000 fire pansele și 800.000 fire garofite, precum și plante de mozaic pentru covoarele pastelate ce vor apare în cen­trul orașului. Concomitent, se desfășoară primele lucrări din sezonul de primăvară. Pe o dis­tanță de 2 km s-au amenajat garduri vii, s-a transportat și împrăștiat pămîntul vegetal pentru plantat și gazonat. Ar­borii vor căpăta o înfățișare plăcută prin rotunjirea coroa­nelor, lucrare în curs de exe­cuție. Pentru noul sezon se preconizează completarea po­doabei vegetale a orașului, în care scop au fost executate 1.328 gropi pentru plantarea de trandafiri și arbuști, precum și pentru plantarea rășinoase­­lor. Multe din lucrările acestui sezon vor fi executate prin mun­ca patriotică a locuitorilor mu­nicipiului. Materialul pentru sădit este deja asigurat de pe­piniera întreprinderii comu­nale. Prin grija gospodarilor, ora­șul petrochimiștilor va adăuga renumelui său noi valențe ur­banistice. V. RĂDULESCU O nouă secție de croitorie în scopul întîmpinării cerin­țelor populației, în cadrul coo­perativei meșteșugărești .,Arta croitorilor“ — Bacău s-a des­chis o nouă secție de croito­rie pentru confecții de damă. Rochiile, taioarele și parde­­siile vor putea fi executate și în cadrul noii secții, din str. Mihai Viteazul. Ele vor fi vîn­­dute prin magazinele comerțu­lui de stat, cit și prin rețeaua comercială a cooperației mește­șugărești. Actualități 7.000 kg de puiet de crap și caras, pentru repopularea lacurilor în prezent se desfășoară acțiune deosebit de importan­­­tă, întreprinsă de colectivul A­­sociației județene de vînătoare și pescuit sportiv Bacău. Este vorba de repopularea lacurilor de acumulare din localitățile Buhuși, Gîrleni, Bacău I și II și lacul Belei din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu 7.000 kg de puiet de pește din speciile crap și caras, cantitate achiziționată de la întreprin­derea piscicolă din Iași. Pînă în prezent lucrătorii a­­sociației amintite au reușit să populeze aceste locuri cu 2.000 kg de pește. Așa­dar, pescarii vor avea de lucru. Să se urăm „noroc". Scurt bilanț vînătoresc în refacerea fondului de vină­­toare un rol important îl au ac­țiunile de combatere a răpitoare­lor. Aceste acțiuni se desfășoară în toată perioada anului. Un prim bilanț care s-a încheiat zi­lele acestea este îmbucurător. Vînătorii din județul Bacău au­­ vînat de la începutul anului și pină în prezent 13 vulpi, un lup și 6 pisici sălbatice. D Fotocronica citadină Armonii de primăvară . Anotimpul ghioceilor și mugurilor gingași își face simțită prezența prin soare, prin căl­dură, prin miresmele specifice, de proaspăt, de verde și de crud, dar și prin forfota neo­bișnuită a străzilor și a parcurilor, în muni­cipiul de pe Trotuș fotoreporterul nostru a surprins cîțiva din gos­podarii orașului pregă­tind, printre ramuri, calea mugurilor către miracolele clorofilei. Coroanele frumos în­treținute ale pomilor de pe alei formau una din invitațiile pe care locuitorii Municipiului Gheorghe Gheorghiu- Dej au făcut-o primă­verii. Un locatar vă recomandă I.L.L.-ul Cînd sînteți în criză de umor , lucru știut că umoriștii sînt in­vidiați cînd sînt în vervă. Cel mai plăcut lucru e să faci oamenii să rîdă. Și cînd rîsul curge-n cascade în juru­l lor iTfhd sînt­ admiratflff HHW lacrimi, cine-i­ ca el, umoristul? Dar cine , gustă amărăciunea lui atunci cînd,a intrat intr-o criză vremelnică,’ poantele îi ies fără haz, plate sau greu inteligibile. Tocmai aceste cri­ze îi mențin pe umoriști într-o per­petuă alertă . S-adun cu­ mai multe acum, cînd sínt în vervă. Miine, cine știe... Iată însă că cineva s-a pregă­tit, să-i scoată din impas, indicîn­ Foileton du-le o sursă inepuizabilă de idei pline de umor . I.L.L.-ul ! Celor care privesc cu îndoială „găselnița", noul Arhimede le de­monstrează cu răbdare că n-a strigat degeaba „Evrika". Iată una din pro­bele oferite . Cetățeanul Constantin Agape s-a mutat, in septembrie '67, într-un a­­partament din cartierul Cornișa-Bis­­triței (bloc 8, Scara A, etajul II, a­­partament 9). Copia procesului ver­bal prin care I.L.S.-ul consemnează starea apartamentului, la predarea acestuia către beneficiar, constituie una din cele mai reușite pagini inserate în antologiile de umor : «...întreprinderea de locuințe și lo­caluri, prin administrația de clădiri nr. 3, în calitate de proprietar, a predat, și Agape Constantin, în ca­litate de chiriaș, a preluat... Starea în care se predă : a) Pereții se fisurează, varul și vopseaua se coșcovesc. In rest sunt bune. b) Ușile și ferestrele nu se închid etans, galeriile sunt căzute, dar în rest sunt bune. c) Instalația electrică defectă, pri­zele și întrerupătoarele nu funcțio­nează, dar în rrest sunt bune. d) Caloriferele curg, canelura (...) e defectă, filetul este uzat, în rest sunt bune. e) Garniturile sunt slab montate, instalația de apă e defectuoasă, dar în rest sunt bune,... Etc, etc. Procesul verbal e semnat, din partea I.L.L., de salariata M. Vodă, în ziua de 28 septembrie 1967. Ne întrebăm: ce era bun în aparta­ment ? Nereușind să repare singur instalațiile care „numai în rest erau bune" (vorba I.L.L.-ului), locatarul a umblat cu jalba cînd la conducerea Șantierului Cornișa, cînd la conduce­rea I.L.L. Bacău, cînd la conduce­rea Trustului de construcții Bacău, cînd la... între Ana și Caiafa, singur vino­vat se dovedea însă a fi... I.L.L.-ul! Bine, dar noi n-am preluat blocul de la constructor, vor obiecta sala­riații acestui for. Și­ aici intervine o altă situație hăzoasă fi-am prevenit doar că sursa de umor e inepuizabi­lă) : I.L.L.-ul n-a preluat, nici acum blocul „per total", dar l-a cedat chi­riașilor „bucată cu bucată". Și acum procesul verbal din posesia tovară­șului Agape e... geamăn cu alte cîte­va, am constatat că tot ce era de­fect în bloc a fost luat de I.L.L. drept bun ...«dar în rest». Chemat insistent la fața locului, I.L.L.-ul s-a pitit în spatele unui argument care demonstrează (și el I) surplusul de umor al instituției : s-ar duce la cei de la etajele V, VI, VII, VIII să con­state defecțiunile, dar nu merge lif­tul , iar la cei de la etajele mici nu se poate merge — probabil — ca să nu se spună că favoritismele... Sugerăm o idee „folosibilă" , ce-ar fi dacă I.L.S.-ul ne-ar ceda nouă u­­morul (contra contract), păstrîndu-și numai seriozitatea ? Credem că ar fi în folosul cetățenilor. Dar și în fo­losul întreprinderii de locuințe și localuri. Nu ? Ștefan OLTEANU D­DDDDDDDDDDD Pe stadionul „23 August" frumusețea întîlnirilor sportive se îm­bină armonios, în aceste zile, cu farmecul după-amiezilor de martie. De la verdele abia perceptibil, încă, al mugurilor, la verdele în plină primenire al gazonului, linia de unire e una singură : primă­vara, această încîntătoare primăvară, care a cuprins orașul, județul în vraja ei tainică, minunată, irezistibilă... Un mugurel intre atîtia muguri ! Primăvara, cu soarele Si minu­nile ei, l-a făcut să părăsească landoul. Și ochii neastîmpărați, mereu curioși, ai piciului scrutează pînă departe tremurul ușor al aerului sub căldura razelor. O, primăvară a vîrstei, admiră primă­vara florilor ! 88 „Doresc să aduc la cu­noștință o problemă foarte a­­cută, ridicată de cetățenii cir­cumscripției în care sunt depu­tat, și anume — problema ilu­minatului. Pînă în 1963 nu au fost nici un fel de probleme, dar, din a­­cest an, prin racordarea morii comunale la rețeaua principală, au început necazurile. Au in­tervenit cetățenii. Consiliul popular comunal, pe lingă în­treprinderea de industrie locală zolvarea problemei iluminatu­lui, determinînd I.I.N­. Tg. Ocna să acționeze“. Ioan C. I.A, comuna Cașin — județul Bacău 81 „La data de 20 august 1969, am făcut un contract cu cooperativa „Muncă și artă“ — Bacău pentru executarea u­­nor lucrări de reparații în două camere și de construcție a unei sobe de teracotă, achitînd de la SESIZĂRI g. Ocna, de care aparține vara cu bucluc. Dar, nimic! Menționez că, in comună, nt instalate circa 120 televi­­zate și 500 aparate de radio și uite alte aparate electrice de r. casnic, care nu pot funcțio­­s datorită tensiunii necores­­unzătoare. S-a stabilit un orar de lucru­­ morii, însă care nu poate fi, i mod practic, respectat, întru­­t la această moară macină b­ățeni din mai multe comune. Pe lingă toate acestea men­­ținăm și faptul că, în comună, nu și foarte mulți stîlpi pit­­ezi, care amenință să cadă este case. Vă rugăm a ne ajuta în re­început și o parte din costul lucrării. Deși începute destul de tîr­­ziu, aceste lucrări nu au fost terminate. De la cooperativa amintită s-a prezentat, înainte de Anul Nou, tovarășul Manea care a insistat să-i semnez procesul verbal de recepție, spunîndu-mi că lucrarea va fi gata în cîteva zile. Numai că lucrurile s-au petrecut altfel. Lucrarea a stag­nat­ într-o cameră parchetul este pus atît de „bine“, incit se poate scoate bucată cu bu­cată. Cooperativa consideră cumva lucrarea terminată ? Mie mi se rețin lunar bani, pînă la ochi­ STEAGUL ROȘU Nu se luminase încă bine de ziuă, cînd la ușa doctorului Pavel Ipatie se auzi un ușor ciocănit. — Veniți, vă rog, la casa de naș­tere. Vochița Oniță nu se simte prea bine. Prezența medicului s-a făcut sim­țită de îndată. Intervenția promptă, priceperea, pasiunea în muncă și-au spus cuvîntul, în cele mai bune con­­dițiuni, sub supravegherea atentă a medicului, femeia a dat naștere la un băiat dolofan, de 3,800 kg. Este cea mai recentă naștere din cele 22 care au avut loc anul a­­cesta la casa de nașteri de la circumscripția sanitară din comu­na Huruiești. De fiecare dată personalul medico-sanitar a fost la datorie, mamele și noii năs­cuți s-au bucurat de îngrijirea ne­cesară, de binefacerile asistenței sa­nitare. Deseori, în miez de noapte, medicul și moașa vegheau la capul pacientei, supravegheau cu atenție evoluția pentru ca nașterea să de­curgă în cele mai bune condițiuni. Așa s-au petrecut, de pildă, lucru­rile cu Veta Paiu care a avut o naș­tere ce a pus probleme. Totul s-a terminat însă cu bine, pasiunea pro­fesională, conștiinciozitatea perso­nalului de la casa de nașteri s-au rasfrînt în ocrotirea sănătății. Gama aspectelor pozitive de la dispensarul medical din Huruiești poate fi continuată, întregită cu alte elemente care vorbesc despre grija fată de sănătatea oamenilor muncii. Revenim la medicul Pavel Ipatie, de numele căruia se leagă o activitate multilaterală. Iată un fapt care ni s-a părut esențial. într-una din re­centele sale zile libere, doctorul de circumscripție a acordat 29 de con­sultații la diferiți cetățeni. Cu toate că era ziua sa de odihnă, medicul a pus mai presus de orice conștiința de om, pasiunea profesională, a răs­puns cu grijă la toate solicitările. „Nu poți să refuzi pe nimeni, omul vine cu încredere la dispensar și noi trebuie să facem tot ce putem pentru el". Cit de firesc se ex­primă doctorul Pavel Ipatie! In preocupările sale un loc de seamă îl ocupă și educația sanitară în rîn­­dul populației. Un singur exemplu : la căminul cultural s-a ținut con­cursul „Mama știe, copilul cîștigă". întrebările, răspunsurile, discuțiile care au avut loc, au contribuit din plin la îmbogățirea cunoștințelor să­­tencelor cu unele noțiuni necesare din domeniul sanitar. Dorim să remarcăm faptul că în multe sate din județul nostru întîl­­nim asemenea exemple, care vor­besc de la sine despre grija deose­bită ce se acordă ocrotirii sănătății oamenilor muncii. Luăm cunoștință însă și de unele aspecte (e drept, mai puține la număr) care fac notă discordantă cu activitatea fructuos­­­să a majorității cadrelor medi­­co-sanitare. Zilele trecute, de pildă, la redacția noastră a sosit o scri­soare de la un grup de cetățeni care își manifestă nemulțumirea față de felul cum își duce la îndeplinire sarcinile personalul de la circum­scripția sanitară din Vultureni. Por­nind pe urmele sesizării, ne-am con­vins că, în bună măsură, cele sem­nalate în scrisoare corespund ade­vărului, în mod succint vom relata faptele. Vizita de la dispensarul me­dical din Godinești (aparține de cir­cumscripția sanitară Vultureni) ne-a prilejuit constatarea unor carențe. Sala de consultații, bunăoară, se a­­­­flă într-o stare de totală dezordine. Multă murdărie pe jos, pereții afu­mați, încăperea are un aspect, de casă părăsită. Și cînd te gîndești că aici medicul Traian Dumitrașcu acordă consultații pacienților. La acest dis­­­pensar am găsit o cameră transfor­mată în magazie de lemne, iar alte 3—4 încăperi stau nefolosite. Ni­meni nu se îngrijește cîtuși de puțin de starea jalnică în care a ajuns dispensarul din Godinești. La ase­menea deficiențe se mai adaugă și faptul că doctorul Traian Dumitraș­cu manifestă insuficientă pasiune și răspundere în muncă, neglijează re­­activizarea punctului sanitar din Ghilăvești etc. Ne-am deplasat și la sediul cir­cumscripției din Vultureni, al cărei șef este tot tovarășul dr. Traian Dumitrașcu. Aspectul în ansamblu al întreținerii dispensarului ne-a creat o impresie bună. Am aflat însă (faptele au fost confirmate) și despre unele activități extraprofe­­sionale ale medicului care, pe bună dreptate, au creat mari discuții în rîndul unor cetățeni din comuna Vultureni. Ei, de pildă, acordă prea puțină atenție obligațiilor strict pro­fesionale (spre edificare reamintim exemplele de la dispensarul din Go­dinești și punctul sanitar din Ghilă­vești) și îmbrățișează alte preocu­pări, care nu au nimic comun cu nobila calitate de medic. De mult timp doctorul Traian Dumitrașcu se ocupă de creșterea porcilor, a păsă­rilor, pe care apoi le... COMERCIA­LIZEAZĂ. Se poate numi aceasta ac­tivitate medicală ? ! în concluzie, credem că este ab­solut necesară intervenția Direcției sanitare județene care are obliga­ția să analizeze în mod temeinic fe­lul cum își face datoria personalul de la circumscripția sanitară din Vultureni. Sugerăm și ideea verifică­rii utilității unor posturi din schema dispensarului și, mai ales, dacă per­soanele respective îndeplinesc, așa cum se cuvine, atribuțiile pentru sa­lariul pe care-l primesc. (Ne referim, îndeosebi, la postul de bucătăreasă și dezinfector). Așteptăm măsuri cores­punzătoare, care să pună capăt ne­regulilor de la circumscripția sani­tară din Vultureni. C. CURTEANU PASIUNILE UNOR MEDICI DIFERĂ REZULTATELE­­ AȘI VERE­A ! 9 tarea în întregime a lucrării. Și totuși...“. Andrei BOGDANEL, Luizi Călugăra — Bacău mm „In lunile august și sep­tembrie 1969, mi s-a făcut po­­r prire din pensie pentru o impu­­r­tație de 924,45 lei, trimisă de I.F. Agăș, fără însă ca sumele reținute să fie virate de către Oficiul de pensii din Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej, I.F.-ului. (Acest lucru reiese și din adresa nr. 16.756 din 16 ia­nuarie 1970 a amintitului oficiu de pensii). în luna februarie 1970, înfru­nt mi se oprise complet pen­sia, m-am prezentat la Oficiul de pensii pentru a clarifica si­tuația, prezentînd și o adeve­rință din partea I.F.-ului din care reiese că de fapt am un debit de 764,45 lei. Mi s-a pro­mis, din nou ,că sumele se vor vira și că voi primi pensia. La data de 20 februarie am primit prin mandat poștal pen­sia, mai puțin cu 200 lei, sumă care, totuși, mi se reținuse, în ziua de 6 martie 1970, m-am deplasat la I.F. Agăș și am întrebat, dacă se­ viraseră sumele. Cei de aici nu primi­seră nimic. Cum este posibil ca de 7 luni de zile să nu se facă virarea u­­nor sume, să nu se poată clari­fica acest caz al meu ?“. Gheorghe N. GRIGORE, pensionar, comuna Agăș — Bacău Pag- 3 De Ja Inspectoratul comercial de stat De doi ani mi funcțio­nează Sunt mai bine de doi ani de zile de cînd pentru, o firmă lumi­noasă de la restauran­tul „Tro­tușul“ din Co­­mănești s-au investit circa 38.000 lei, într-o asemenea situație să zicem că scopul jus­tifică suma folosită pentru reclama comer­cială a unui restaurant de proporțiile celui din Comănești. Toate ar fi bune deci, dacă... investițiile res­pective ar avea efi­cienta dorită, dacă ele s-ar materializa în îm­bunătățirea reclamei comerciale. Lucrurile nu stau însă așa, de­oarece după scurt timp de la instalarea firmei luminoase, a­­ceasta s-a defectat. Și de atunci au trecut ani, dar nimeni nu se străduiește să facă... lumină. Așteptăm in­tervenția conducerii C.C.L. Mixt Moinești. 4 kilometri... după petrol și sare într-o recentă se­siune a Consiliului popular comunal So­­lonț, s-au discutat, printre alte probleme și unele aspecte pri­vind populației aprovizionarea cu unele mărfuri de strictă ne­cesitate. Lipsesc, de pildă, produse mult so­licitate de cumpărători, așa cum ar fi sarea bulgăre și măcinată, petrolul lampant, pro­duse zaharoase, arti­cole de mercerie, în­călțăminte pentru ac­tualul sezon etc. S-a amintit în sesiune că cetățenii din satul Cu­­cuieți, bunăoară, sunt nevoiți să străbată distanță de 4 km pen­­­tru a se aproviziona cu sare și petrol lam­pant de la unitatea co­mercială din satul Su­rata. Ce părere are con­ducerea cooperativei de consum de o ase­menea situație ? ! De ce nu este tras la răs­pundere merceologul Constantin Ungureanu pentru inactivitate ? 13 mese cu... 4 scaune La un recent control efectuat la restauran­tul „Cerbul de aur“ din comuna Dofteana, s-au constatat unele nereguli. Iată cîteva : nerespectarea norme­lor igienico-sanitare, lipsă de spirit gospo­dăresc, vinul, vărsat de 14 lei litrul era pus în vînzare, iar cel de 11 lei... stătea în magazia restaurantu­lui. Un alt aspect foarte curios : în sala localu­lui se aflau 13 mese, dar cu numai 4 scau­ne. Halul mod de de­servire a consumatori­lor ! Nici o jumătate de scaun pentru o ma­să ! Curioasa „iniția­tivă“ aparține șefului de unitate Isache Mi­­halache, care a rămas corigent la... răspunde­re personală. A „uitat" să lase factura Sintem­ la magazinul alimentar nr. 7 din Moinești. Se pusese în vînzare un bidon cu smîntînă de circa 25 kg. Ne adresăm gestio­narului Al. Belciu. — Vă rugăm să ne prezentați factura cu primirea bidonului cu smîntînă. — Să vedeți, dar... nu avem nici un fel de forme. — De ce ?! — Bidonul a fost a­­dus cu mașina de la ICIL, dar persoana respectivă s-a grăbit, a uitat să ne lase ac­tele pentru marfă. Bineînțeles că răs­punsul nu poate mul­țumi. Acest „uitat“ ni se pare cam... suspect. Rubrică redactată de­ C. CAROL MIGA PUBLICITATE Un

Next