Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-28 / nr. 5330

1 Pag. 2 Ferma zootehnică a C.A.P. Faraoani și-a realizat planul trimestrial De la C.A.P. Faraoani aflăm vești importante privind rezultatele obținute de ferma zootehnică în timpul care a trecut din acest an. In primul rînd faptul că a fost îndeplinit înainte de termen planul trimestrial la producția de lapte și carne pentru fondul central al sta­tului. Pînă la 26 martie se livrase, peste planul lunilor ianuarie—mar­tie, 103 hi, lapte și 4,2 tone carne, planul fiind depășit atît la carnea de bovine cit și la cea de porcine. In aceeași perioadă s-au înregis­trat și însemnate depășiri la sporul de creștere în greutate a anima­lelor la îngrășat. Atît la bovine cit și la porcine s-a obținut un spor cu 0,200 kg/zi mai mare față de prevederile primelor două luni. Rezultatele bune, cu care zootehniștii de la Faraoani încheie pri­mul trimestru din acest an, au la bază, în special, măsurile de perfec­ționare a cointeresării oamenilor în lumina Hotăririlor plenarei Con­siliului UJ Si.C.A.P. din decembrie 1969. Dintre lucrătorii fermei, condusă de medicul veterinar Mihai Fri­­ciu, s-au evidențiat, prin realizări deosebite, Anton Diac, Gheorghe Jitaru, Mihai Bulai, Ion Farcaș, Verona Duma și Varvara Farcaș. Insămînțează și pregătesc terenul cu mijloace mecanizate Pe solele zvîntate ale C.A.P. SAUCEȘTI a în­ceput, de joi, semănatul culturilor de primăvară. Mecanizatorul Constantin David, ajutat­ de coopera­torii din brigada a Il-a condusă de Ludovic Achi­­ții, a insămînțat primele cinci hectare cu mazăre la punctul „Costei". De a­­semenea, — ne informea­ză în continuare tovară­șul N. Plugaru­, locțiito­rul secretarului comitetu­lui comunal de partid — pe deal la Bogdan Vodă se lucrează în prezent cu cinci discuri și trei grupe reglabile la pregătirea te­renului în vederea însă­­mînțârii borceagului, ovă­zului, sfeclei de zahăr și altor culturi. La indicația specialistu­lui unității, și la C.A.P. Siretul s-au însămînțat joi primele suprafețe cu ma­zăre din cele 40 ha pla­­nificate. La C.A.P. Urechești, campania a­­gricolă de primăvară este în toi. Se lucrează cu toate forțele. Pînă in prezent s-au arat cu tractoarele și a­­telajele suprafața de 30 hectare te­ren, s-au însămînțat cu mazăre și ovăz, cite 15 hectare, se lucrează la fertilizarea solului pe ultimele su­prafețe care vor fi cultivate cu sfe­clă, floarea-soarelui și cartofi. Concomitent cu aceasta au loc lu­crări în vie. Astfel a fost dezgropată via de pe suprafața de 45 hectare, se continuă cu tăiatul la vița de vie hibridă, se amenajează suprafața de 30 hectare teren care va fi plantată cu viță de vie. STEAGU­L ROȘU RAȚIONALIZAREA CONSUMURILOR SPECIFICE Gospodărirea rațională a materiei prime și a materialelor, înlăturarea oricăror mijloace de risipă, reduce­rea normelor de consum de metal, cherestea, materiale de construcții, sunt sarcini bine precizate în planul de stat pe acest an. Locul lor în sporirea eficienței economice, în în­deplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, au deter­minat unitățile consumatoare de astfel de materii prime și materiale din Bacău să le acorde o atenție deosebită, să declanșeze o adevăra­tă acțiune de masă pentru a le în­făptui. Cum anume s-a acționat în acest scop ? La Uzina metalurgică, bunăoară, comitetul de partid a e­­laborat un plan de măsuri, inclu­­zînd mai multe obiective printre care constituirea, la nivelul uzinei, a unui colectiv format din membrii comisiei economice a comitetului de partid, specialiști de la serviciile funcționale și din secții care să a­­nalizeze în mod științific unde, cum și cu­ se poate economisi. Asemenea colective au fost organizate și la nivelul organizațiilor de bază pe secții și sectoare. Membrii comitetului de partid și specialiștii repartizați pe organiza­ții de­­ bază, în adunări operative, organizate la intrarea, ieșirea din schimb sau in pauze, arătau comu­niștilor și celorlalți salariați, sar­cinile trasate de partid privind re­ducerea consumurilor specifice de metal și alte materiale, neajunsurile existente la diferitele locuri de mun­că și ce trebuie făcut concret pen­tru înlăturarea lor. Pe baza expe­rienței în producție și a studierii atente a posibilităților existente la fiecare loc de muncă, muncitorii, tehnicienii și inginerii erau solici­tați să facă propuneri concrete pri­vind rezervele existente de econo­misire a metalelor și a altor mate­riale, propuneri pe care să le îna­inteze comitetului de partid și apoi serviciilor funcționale spre a le so­luționa. Concomitent, specialiștii din uzină au fost antrenați ca pe fluxul tehnologic să analizeze po­sibilitățile de reducere a materii­lor prime și a materialelor, și, în funcție de concluziile desprinse, să se facă reproiectarea unor produse în scopul reducerii adaosului de prelucrare; în același scop, comitetul de di­recție, în adunarea cu salariații, a analizat temeinic căile de reducere a consumurilor specifice, iar prin cuvîntul lui, secretarul comitetului de partid și-a spus punctul de ve­dere în legătură cu această impor­tantă acțiune. Comitetul de partid la rîndul lui și-a propus și a anali­zat, în luna februarie, cum au mun­cit organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., conducerile secțiilor, sec­toarelor pentru realizarea sarcinilor de reducere a consumurilor speci­fice. Cu acest prilej s-au adoptat măsuri pentru buna desfășurare a acțiunii pînă la sfîrșitul anului. S-a stabilit, de asemenea, ca propune­rile făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni să fie analizate cu toată atenția și să se adopte măsurile ce se impun pentru valorificarea lor, să fie mai eficient folosite formele colective de influentare (punerea in discuția colectivă a cazurilor de încălcare a disciplinei tehnologice și a disciplinei în muncă, a mani­festărilor de risipă, neglijență etc.). La fel s-a procedat și la Fabrica de șuruburi și Trustul de construc­ții. Care este eficiența acțiunilor în­treprinse ? Uzina metalurgică și-a propus să economisească în acest an 157 tone metal, Fabrica de șu­ruburi 120 — în afară de 1.476 tone prin planul de stat, iar Trustul de construcții 200 tone. La Uzina me­talurgică s-au făcut deja 20 de pro­puneri, 14 de către secția prelucrări metalice, 5 de către secția mecanic șef, și una de către secția turnăto­rie. Prin studierea lor de către ser­viciul tehnologic șef, 11 au fost deja aplicate, aducînd o economie de 31.446 kg fontă, bronz și otel, în valoare de peste 100.000 lei. In sprijinul acțiunilor inițiate, a­­tît la U.M.B. și Fabrica de șuruburi, cit și la Trustul de construcții din Bacău au fost folosite și alte for­me și mijloace ale muncii politice de masă. La gazetele de perete au fost popularizate chemările comite­tului de partid, propunerile venite de la salariați, privind reducerea consumului de materii prime și ma­teriale. Articole scurte, scrise cu caractere mari, evidențiau pe cei care au obținut­ rezultate bune și criticați pe­­ cei care fac risipă. La panouri special amenajate — denu­mite „Reflector“, „Ilie mistrie“ etc, au fost afișate fotografii și cari­caturi de la diferite locuri de muncă. Colectivul de redacție al gazetei de perete de la Uzina metalurgică, bunăoară, a preluat cu bune rezul­tate susținerea acțiunii de redu­cere a consumului de metal și alte materiale. Aici articolele se schim­bă la 3—4 zile ; sunt popularizate operativ propunerile venite din rîndul salariaților, în formulări scurte, precise, concludente. Tot la gazeta de perete se înserează și ar­ticole cu conținut critic ca: „ști­ați că, pe luna ianuarie 1970 Mihai Lareș de la secția a II-a a rebutat piese în greutate de 95 kg, iar Gh. Vernica de 39 kg ?. In concluzie, colectivul de redacție propune pe­nalizarea celor care rebutează pie­se din metal". . Și agitația vizuală a început să capete un conținut mai concret, fi­ind axată în întregime pe sarci­­­nile trasate de Plenara C.C. al P.C.R.­. din 10—13 decembrie 1969 în legă­tură cu sporirea eficienței activi­tății economice. Prin lozinci și pa­nouri se indică concret căile și mij­loacele ce trebuie folosite pentru economisirea materiilor prime materialelor pe bază ,de calcule ști­­i­ințifice, afișate în secții și sectoa­re. Exemplificăm aceasta prin cî­­teva texte : „La fiecare oală de fontă care se transportă, dacă se elimină vărsarea fontei li­chide, se economisesc zilnic apro­ximativ 100 kg fontă“, sau „Dacă strungarul care lucrează cu bronz își așează apărătoarea în fața cuți­tului, zilnic poate face economie de 1 kg bronz“. în același scop, în secțiile de pro­ducție a fost organizată „Vitrina ca­lității“, cu piese de calitate supe­rioară și rebutate, indicîndu-se cauzele care le-au determinat. Și stațiile de radioficare de la U. M. B. și Fabrica de șuruburi transmit zilnic, în pauze, la intra­rea și ieșirea din schimb, materiale care oglindesc rezultatele obținute și neajunsurile existente în reduce­rea consumurilor specifice, folosirea timpului de lucru. Am enumerat numai cîteva din preocupările organizațiilor de par­tid de la U.M.B., Fabrica de șuruburi și Trustul de construcții — Bacău în vederea raționalizării consumu­rilor specifice, a unei mai bune or­ganizări a materiilor prime și ma­terialelor. Din partea organizațiilor de partid de aici se impune, în con­tinuare, inventivitate și receptivi­tate la ceea ce este nou în munca politică de masă, folosirea acestor forme și mijloace cu eficiență în stimularea inițiativei creatoare, în­lăturarea deficiențelor care se mai manifestă. Trebuie să facem totul pentru a ridica nivelul de conștiință al salariaților, să-i ajutăm să înțe­leagă însemnătatea sarcinilor puse de conducerea partidului nostru cu privire la creșterea eficienței eco­nomice în toate domeniile de ac­tivitate. C. STAN, activist al Comitetului județean de partid Un obiectiv concret al muncii politice de masă uNMLERAI^ r nm L­I­z­Ă­RI a PAJIȘTILOR NATURALE! Creșterea și îmbunătățirea efecti­velor de animale, impune acordarea unei atenții deosebite bazei furajere în cadrul căreia pajiștile naturale reprezintă o sursă importantă de producere a nutrețurilor. Cu toate că în județul nostru pa­­jiștele ocupă suprafețe întinse, tre­buie spus că aportul lor la asigura­rea bazei furajere este încă redus, datorită îndeosebi producțiilor scă­zute ce se realizează la unitatea de suprafață. Trebuie spus că în zona submontană sunt condiții ca pa­jiștile naturale să constituie cultura principală în asigurarea nutrețului verde din perioada de vară, însă a­­ceste condiții nu sunt suficient valo­rificate. Datele obținute în cîmpurile ex­perimentale din această zonă dau in­dicii asupra posibilităților, cu con­diția să se treacă la folosirea in­tensivă a pajiștilor naturale. Prin fo­losirea intensivă înțelegem aplica­rea pe pajiștile cu potențial ridicat de producție a tuturor măsurilor de întreținere, fertilizare, precum și practicarea unui pășunat rațional. Pe baza datelor de cercetare, apreciem că fertilizarea constituie veriga prin­cipală în prima etapă cînd se urmă­rește sporirea producției. Această metodă trebuie însoțită în perma­nență de o îngrijire adecvată a pă­șunii respective prin curățirea de cioate, tufărișuri, spini, pietre etc. Fertilizarea pajiștilor naturale se poate executa cu ajutorul îngrășă­mintelor chimice și naturale (gunoi de grajd, urină, compost etc). Dacă îngrășămintele organice a­­rătate mai sus sînt mai anevoios de folosit pe pajiștile naturale datorită terenurilor accidentate pe care se gă­sesc, îngrășarea prin tîrlire, consti­tuie o metodă practică cu rezultate foarte bune. Durata de tîrlire nu tre­buie să fie mai mare de 2—3 nopți după care ocoalele trebuie mutate in alt loc. Prin această metodă, cu o turmă de 300—400 oi se pot tîrli 3—4 ha pășune într-o perioadă de vegetație. Efectul tîrlitului este mai accentuat dacă se adaugă la 2—3 ani cste 150—200 kg superfosfat. Covorul vegetal al pajiștilor na­turale reprezintă cultura care re­acționează cel mai puternic la apli­carea îngrășămintelor, dublîndu-și, chiar triplîndu-și producția. Efectul cel mai rapid îl au îngrășămintele chimice care oferă și avantajul de a reclama mai puțină munca pentru transportul și împrăștierea lor. Pe suprafețe întinse, cum sunt în­ zona ­de munte și submontană, considerăm că avionul va constitui în viitor mij­locul cel mai eficient pentru împrăș­tierea îngrășămintelor chimice. Din­tre îngrășămintele chimice, de obi­cei, se folosește azotatul de amoniu și superfosfatul. Efectul lor asupra covorului vegetal este diferit. Ast­fel, superfosfatul are influență favo­rabilă mai mult asupra calității fu­rajului, în sensul că stimulează creș­terea leguminoaselor din pajiști, ceea ce duce în mod direct la spo­rirea procentajului de proteină din furaj și mai puțin asupra producției de masă verde sau fin. Azotatul de amoniu reprezintă îngrășământul care, prin elementul fertilizat ce-l conține (N), contribuie la creșterea masei vegetative a plantelor și în special a celor din familia gramine­­elor, în ce privește îngrășămintele potasice, datorită faptului că solu­rile din zona noastră sunt bine apro­vizionate în acest element nu este necesară aplicarea lui. Datele experimentale obținute de S.E.A. becueni, in diferite cîmpuri din zona submontană (Tg. Neamț, Crăcăoani — județul Neamț, Dar­­manești —■ Bacau) arată că pentru a spori producția sa unitatea de su­prafață este necesar sa aplicăm 300 kg azotat de amoniu și 200 kg super­­fosfat la hectar. Prin administrarea acestor doze de îngrășăminte chi­mice se obțin producții medii, de 6—7 tone fîn la hectar, realizîndu-se un spor de 10—20 kg fin la 1 kg substanță activă îngrășămint. Azota­tul de amoniu se recomandă a se a­­plica primăvara devreme, înainte de pornirea vegetației. Superrosialui este indicat a se aplica toamna, chiar și din doi în doi ani. De reți­­n­­tă azotul își mărește eficacitatea în prezenta fosforului. Doza de îngrășămint (300 kg azo­tat de amoniu­­+­ 200 kg supenoslat la hectar) reprezintă cantitatea mi­nimă eficienta . Prin micșorarea do­zei de azotat de amoniu la unitatea de suprafață, efectul îngrășămîntu­­lui (sporul la 1 kg substanță activă îngrășămint) scade. In cazul cînd nu dispunem de cantități suficiente pen­tru fertilizarea întregii suprafețe cu doza indicată, este greșit și consti­tuie risipă încercarea de a se ferti­liza cu doze de îngrășăminte chi­mice inferioare celor recomandate , în asemenea situații este bine să se fertilizeze o suprafață corespunză­toare cantităților de îngrășăminte de care dispunem, dînd prioritate pajiș­tilor cu potențialul productiv mai ri­dicat. ing. Vladimir VINES Stațiunea experimentală zonală agrozootehnică Secueni—Roman lin. G­heorghiu-Dej Semne înalte pe graficul întrecerii Recunoscută pentru simțul gospo­dăresc cu care descoperă și folo­sește resursele materiale de care dispune. U.E.S.S. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej se stră­duiește ca și în anul acesta să-și a­firme din nou priceperea, spiritul de răspundere și de inițiativă ce o ca­racterizează. Oamenii care dau lem­nului întruchipări noi au făcut im­portanți pași pe drumul Îndeplinirii angajamentelor asumate în întrece­rea socialistă în ultimul an al cin­cinalului. In această ordine de idei ei și-au sporit eforturile pentru ma­terializarea obiectivelor stabilite pe linia îmbunătățirii continue a orga­nizării științifice a producției și a muncii. Acționînd cu competență profesională sporită in exploatarea și punerea în valoare maximă a pa­trimoniului păduros pe care îl ges­tionează, forestierii din Municipiul Umud­gh­e Gheorgh­iu­bej își iar un titlu de cinste din a raporta că au îndeplinit planul trimestrial mai de­vreme, creînd astfel posibilitatea ca în lunile următoare să sporească vo­lumul realizărilor lor; dezideratul principal îl constituie aici îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în între­cerea socialistă. Ascendența notabilă a faptelor de muncă își găsește o exprimare grăitoare în rezultatele înscrise în evidența întreprinderii la această dată : îndeplinirea indicatorului pro­ducției globale cu 106 la sută, valoa­rea producției suplimentare obținută reprezentînd 1.440.000 lei. In acest interval de timp, productivitatea muncii a crescut cu 3 la sută, fapt ce semnifică, printre altele, prețui­rea de care se bucură fiecare uni­tate de timp pusă în evidentă cu fo­­los pentru stabilirea de noi perfor­mante economice. îndeplinirea și depășirea prevede­rilor stabilite la indicatorul sorti­mente a permis, de asemenea, de­pășirea cu 5 la sută a planului pro­ducției marfă vîndută și înc­asată, cu un echivalent cifric de 1.267.000 lei. Printre altele, peste sarcinile prevăzute s-au obținut 1.549 m­c buș­teni rășinoase, 1.937 mc bușteni fag, 895 mc bușteni stejar, 103 mc di­verse specii. Un alt fapt care de­monstrează grija manifestată de fo­restieri, pentru menținerea și con­solidarea bunului lor renume, este și livrarea la export a unor produse în valoare de 3.397.000 lei. Mihai PAULIUC Plenara Comitetului județean al U.T.C. La Bacău a avut loc plenara Co­mitetului județean al U.T.C. Pe lângă membrii Comitetului județean Ba­cău al U.T.C. au participat ca invi­tați secretarii comitetelor comunale ale U.T.C., președinții comisiilor de cenzori și alți tineri din activul U.T.C. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Plenara a analizat care este preo­cuparea organizațiilor U.T.C. pentru întărirea lor numerică și calitativă. Dezbaterile, care au avut loc pe marginea referatului prezentat, au scos în evidență principalele coor­donate ale preocupării organelor U.T.C. pentru întărirea vieții interne de organizație, precum și necesita­tea intensificării muncii de educație politico-ideologică. Strungarul Ștefan Naumcei de la sectorul II prelucrător al Uzinei metalurgice din Bacău este unul din fruntașii în întrecerea socialistă. —Buhuși A doua zi a turneului dotat cu­­,Cupa primăverii“ la handbal feminin Debutul echipei gazdă în turneul feminin de handbal dotat cu „Cupa primăverii" a atras în tribunele sta­dionului „Textila" peste 1.500 spec­tatori. Interesul apare firesc dată fiind poziția celor două echipe care urmau să se înfrunte : Textila, lideră autoritară a seriei a 11-a din divizia 13, avea ocazia să-și verifice acum forțele în compania unei formații din prima divizie a țării. Începutul furtunos (3—1 în,min. 7) le dădea pe buhușence învingătoare la scor. Profitînd însă de relaxarea gazdelor, brașovencele reușesc să recupereze și să ia conducerea (4—3) pentru cîteva minute numai, pentru că zvîc­­nirea irezistibilă a textilistelor res­tabilește egalitatea la pauză : 5—5. Repriza secundă este la discreția e­­chipei gazdă care termină partida în forță: 15—10. Principalele reali­zatoare ale învingătoarelor : Viorica Vieru (4), Emilia Munteanu și Elena Aseroaie (cite 3). Alias și Oancea (cite 4) au fost cele mai bune din echipa brașoveană. în cel de-al doilea meci al zilei, Rapid București (divizia A) a în­trecut divizionara B Politehnica Ga­lați cu 24—3 (12—1), la capătul unei partide fără istoric. Astăzi : Textila Buhuși—Confecția București și Politehnica Galați— I.E.F.S. LO l O TRAGEREA DIN 27 a II-a 1970 Extragerea I­­ , 21, 2, 89, 64, 35, 27, 11, 72, 77. 1 Fond de premii : 683.934 lei. 1 Extragerea a II-a : 85, 37, 78, 40, 42, 26, 71. 1 Fond de premii : 624.283 lei. I întreprinderea de rețele electrice Bacău E­A­Z A curs A­N­G­A­J prin con Maistru mecanic principal; Maiștri electromecanici; Maiștri lăcătuși confecții metalice ; Tehnician principal (aprovizionare) Magazineri principali; Ingineri principali proiectanți. CONDIȚIILE PENTRU OCUPAREA POSTURILOR SUNT CELE PREVĂZU­TE ÎN H.C.M. 2004/1969 ȘI H.C.M. 1053/1960 ȘI 1061/1960. CANDIDAȚII SE VOR ADRESA LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN STRADA KARL MARX NR. 33, TE­LEFON 14606 LA SERVICIUL PERSONAL. Sîmbătă 28 martie 1970 IteleviziuneI SIMBATA 28 MARTIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în lim­ba germană. 18.05 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți ! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate . „Litera M“. 19.30 REFLECTOR. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.40 Microavanpremiera. 20.45 „Alte aventuri în epoca de piatra". 21.10 Marele premiu al Euroviziunii. 22.45 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.05 Deschizători de drumuri — Anton Pann. 23.30 închiderea emisiunii programului I.­ ­RAD­I~CÎ BUCUREȘTI SÎMBATA 20 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 DE LA 3 LA 7. 16.00 Radiojurnal. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Săptamîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Trei melodii... trei interpreți. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Eddie Mitchell. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 15.00 Viața de concert a Capitalei. 15.35 Cînta Maria Sterian și Nelu Orian. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. B16.20 Uvertura „Carnavalul roman" de Hec­tor Berlioz ; Concertul nr. 4 pentru vi­oară și orchestră de Nicolo Paganini. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Melodii lăutărești. I 17.35 Compozitori interpret de muzică u­­șoară.­­ 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Odă limbii române (reluare). I 19.00 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte buna, copii. 20.00 Concert simfonic. 22.00 Romanțe.­­ 22.20 Muzica pentru pian a lui Claude De­bussy.­­ 23.05 Muzica românească azi. 0.02—1.00 Simfonia a 11l-a în re minor de Anton Bruckner. DUMINICA 29 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor (reluare). 11.05 Poșta radio. 11.15 Întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat.­­ 12.00 De toate pentru toți.­­ 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Melodiile săptâmînii — muzică ușoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Cîntă Irina Loghin. 14.15 Cine știe, cîștiga. 14.45 Interpreți de muzică ușoară. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese pentru vioara de Kreisle** 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.45 Primăvara a sosit — cîntece pentru­ copii. 1­10.00 Opera și cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-A ARTA. 11.00 Transmisiune din Timișoara. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Valsuri celebre. IAȘI SIMBATA 28 MARTIE 1970 PROGRAM DE SEARĂ 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Dialog cu ascultătorii. 17.45 Nestemate folclorice. 18.00 Radio-ancheta noastră. 18.20 Pe portativul undelor, melodia pref­i­­­rată. 19.00 Radiojurnal. 1 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe). j 19.30 Teatru scurt. ÎNGÎMFATA PLOPAMA­ î­N REASĂ de C. Caragiale. 20.20 Program de serenade. i 20.30 Compozitori moldoveni din trecut­ui­­ de astăzi. Theodor Burda. I 20.50 Zece minute cu Anca Agemolu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Invitație la dans­ 21.30 Arte plastice. 21.40 Invitație la dans (continuare). DUMINICĂ 29 MARTIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul, melodiilor. 8.30 Cutezătorii. (teatru) Teatrul de stat Bacău prezintă la sediu* orele 16,30 și 19,30, spectacolul cu piesa „Moartea ultimului golan". 1 cinema) [ MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „GHICI CINE VINE LA CI­NA ?* (orele­­ 10,20 , 15 , 17,10 , 19,20 , 21,30). Tel. 12028. Flamura roșie : „CIND SE AUD CLOPO­TELE" (orele 15,00; 17,00; 19,00; 21,00). Tel. 11950. Progresul: „ULTIMA DRAGOSIE latele i 10.30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). lei. 11377. Tineretului : „IDIOTUL" (orele 10,30 ; 15.30 ; 18,00 ; 20,30). Tel. 12939. [EXPOZITIIJ MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția de tapiserie si sculptură românească.­­ Sediul Muzeului de istorie * Expoziția co­­memorativă A. D. Xenopol­ , Holul Teatrului de stat : Expoziția de acurt­relă a elevei Cristina Neagu. TG. OCNA I Galeriile de artă, strada Păcii nr. I­I Expoziția de pictură, sculpturi și gra­fică românească deschisă zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 15—19.­­ COMUNA RACOVA 1 Expoziție memorială 1 Ion Borcea. I Oficiul pentru construirea j I de locuințe proprietate personală j ! BACĂU I > I­I anunță: j ! Contractarea apartamentelor din blocul î­n turn P (cu 10 etaje), Cornișa II, începe i ! pe data de 30 martie 1910. j ! I ! Angajează ! ! TEHNICIENI CONSTRUCTORI ! ! salarizarea conform H.C.M. 914\1970 j W ■ I ir a tem— a mmm a mmmm a aammr a armem a amama a asaam a aamar 0 mamr a amaoor 0 aamm a atama 0 aamar 0 waam 0 Mica publicitate Familia NIȚĂ anunță cu du­rere încetarea din viată a scumpului lor NIJA SIMBRIAN pensionar 69 ani Inmormîntarea va avea loc duminică 29 martie ora 15. Cor­tegiul va pleca din strada Mar­­tir Horia 13 Bacău. Familia Sîrbu, anunță cu du­rere încetarea din viață în ziua de 26 martie, a scumpului lor Gheorghe FILIP înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 28 martie ora 14. Corpul neînsuflețit se află depus la biserica cimitirului orașului Bacău, din Calea toterășești.

Next