Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)
1970-05-31 / nr. 5383
V i Pag. 2 5-7 iunie a.c. „Zilele culturii călinesciene" Profil spiritual Manifestare anuală de prestigiu, inițiată în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Deji"„Zilele culturii călinesciene" iși ciștigă dreptul la tradiție. Despre unele aspecte legate de evenimentul care se apropie, am discutat, deunăzi, cu profesorul C. TH. CIOBANU, președintele Comitetului municipal pentru cultură și artă, animatorul grupului literar-artistic .George Călinescu". — Ce iși propune această a doua ediție a manifestărilor cu care înconjurăm omagial un mare nume al literaturii române și un mare om ? — Am plecat de la un program cu obiective limitate festiv și vizăm aspectul culturalizator al acțiunii, menținînd în aceeași actualitate caracterul omagial. Semnele noului în viitoarea acțiune își pun amprenta pe dezbaterile active referitoare la locul și rolul marelui umanist în cultura românească și contribuția activiștilor pe tărîmul culturii în popularizarea operei călinesciene. — Cum se va realiza această atmosferă de interes și crescută participare spirituală ? — Am solicitat și am primit răspuns afirmativ din partea unor cunoscute personalități din București și Iași. Vom fi onorați de prezența doamnei Alice Vera Călinescu, a acad. Victor Eftimiu, a profesorilor universitari G. Ivașcu, G. Istrate și Al. Husar. Alături de ei, ne vor fi oaspeți cercetători de la Institutul de istorie și teoria literaturii „George Călinescu" Dinu Pilat, Cornelia Ștefănescu, G. Muntean, criticii literari Geo Șerban, Mihai Drăgan, poeții și prozatorii Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Ion Crînguleanu, Laurențiu Ulici și alții. — Așteptăm unele referiri la felul în care se vor desfășura activitățile programate. — Aș releva seara de evocări din cadrul festivității de deschidere din 5 iunie a. c., recitalurile lirice susținute de cunoscuți actori ai scenei bucureștene, sesiunea de comunicări științifice cu tema „George Călinescu — expresie a complexității creatoare românești", întîlnirile dintre oaspeți și cadre tehnice din conducerea Grupului industrial petrochimic în care se vor aduce contribuții la susținerea temei „Industrie și spiritualitate". Poetul in cetate se constituie, de asemenea, ca un element de seamă al acțiunilor de răspîndire și înțelegere a poeziei contemporane. Alături de oaspeți, aici vor prezenta din creațiile lor membrii grupului nostru literar-artistic, printre care Vasile Butan, Gheorghe Izbășescu, Candiano Priceputu, N. Leca și Gh. Coboroșanu. Colocviul de impresii va marca punctul terminus al celor trei zile de elevată și instructivă dezbatere. — Pentru reușita manifestărilor de cultură din 5—7 iunie s-au întrepătruns momente și acțiuni care au adus in atenția publicului evenimentul așteptat. — M-aș grăbi să adaug că în săptămînile care au premers acestui eveniment, viața și opera lui George Călinescu au constituit obiectul unor manifestări notabile, desfășurate pe întreaga Vale a Trotușului. La biblioteca municipală, precum și la căminele culturale Gura Văii, Ștefan cel Mare, Oituz, Mănăstirea Cașin au avut loc seri literare, șezători publice, momente de teatru din creația călinesceană, precum și proiectarea filmului documentar „Casa memorială George Călinescu". Am mai reținut, cu caracter informativ, că pictorii și graficienii își vor aduna ultimele compoziții în cadrul unei expoziții unde vor fi prezenți băcăuanii Ilie Boca și Anton Ciobanu, alături de Gheorghe Mocanu, Candiano Priceputu și sculptorul Vladimir Ciobanu, înscriindu-se pe coordonatele unor cerințe de actualitate, „Zilele culturii călinesciene", vin să adauge noi detalii profilului spiritual al municipiului de pe Trotuș. V. RADULESCU M. PAULIUC Se lucrează intens la repunerea în circulație a șoselei Bacău—Gheorghe Gheorghiu-Dej. O emisiune apreciată — Tribuna pedagogului“ 51 între mijloacele prin care băcăuanii sînt informați despre ceea ce se întîmplă în orașul lor se numără și emisiunile stației de radioficare. In zile și la ore anumite, un fel de interlocutori invizibili ai abonaților aduc știrile cele mai diverse, răspund întrebărilor, fac recomandări. Am ales, din diversitatea problemelor abordate, rubrica intitulată Tribuna pedagogului spre a ne ocupa de ea în rîndurile ce urmează. E o rubrică de popularizare a cunoștințelor privitoare la educația copiilor în familie. Se impune de la început precizarea că ea poate fi socotită ca un merit al redacției, întrucît a îmbrățișat probleme foarte variate din munca educativă a părinților. Temele au fost selectate cu grijă, respectîndu-se o anumită cronologie, iar autorii, profesori la Liceul pedagogic (Mihai Lupușoru, Alex. Văleanu, Aurelian Nichifor), s-au adresat părinților într-o formă accesibilă și atrăgătoare, ceea ce a menținut interesul ascultătorilor. Materialele au răspuns unor probleme de larg interes, iar titlurile vorbesc de la sine. Școlarizarea copilului la șase ani, Educația prin muncă (un ciclu de trei expuneri care au insistat pe exemplul părinților), Ajutorarea elevilor slabi la învățătură. Demn de semnalat este și faptul că s-a accentuat asupra educației morale a copiilor la diferite vîrste, asupra rolului exemplului personal în influențarea copiilor. Meritul tuturor expunerilor este și acela de a se atrage atenția asupra unor manifestări ale copiilor care ar putea să rămînă neobservate de către părinții neavizați, sugerîndu-se modalități de intervenție. Pînă acum li s-au explicat părinților rostul stimulării inițiativei copilului, necesitatea existentei unui regim ordonat de viață în familie și a unității de cerințe a membrilor familiei, rolul pedepselor și recompenselor etc. Sugerăm stației de radioficare Bacău includerea la această rubrică a unor dialoguri între un cadru didactic de specialitate și părinți, sau chiar între părinți. Recomandăm, de asemenea, invitarea la microfon a unor profesori diriginți cu scopul de a împărtăși din experiența lor, introducerea unei teme care să slujească ideea că fiecare din noi trebuie să fie preocupat de a constitui prin comportarea sa un exemplu bun nu numai pentru copiii săi, aici avîndu-se în vedere atitudinea cetățeanului pe stradă, în autobuz, în săli de spectacole. Elena PLEȘA Po STEAGUL ROȘU Producții mai mari, produse mai bune (urmare din pagina 1) date a celor existente, fiind evacuate familiile și bunurile materiale ale acestora și ale cooperativei agricole de producție. Paralel cu aceasta, oamenii muncii din întreprinderile Bacăului, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, fac totul ce depinde de ei pentru a contribui la înlăturarea cât mai grabnică a consecințelor dezastruoase ale inundațiilor. Municipiul Bacău dispune astăzi de întreaga sa capacitate productivă în perfectă stare de funcționare, de muncitori și specialiști de Înaltă calificare, ca și de unele materii prime și materiale. Sincronizînd aceste trei elemente Comitetul municipal de partid a ajuns la concluzia că printr-o muncă politică și organizatorică susținută, se poate obține o puternică forță constructivă, capabilă să realizeze o producție net superioară cifrelor de plan și angajamentelor stabilite la începutul anului. Pornind de la această premisă, și avind drept călăuză prețioasele indicații ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, cu prilejul recentei vizite făcute pe meleagurile noastre, că potențialul productiv al județului Bacău este mai mare decât angajamentele asumate, membrii Biroului Comitetului municipal de partid au inițiat discuții la nivelul conducerilor organizațiilor de partid și administrative, cu conducători ai proceselor de producție, cu colective largi de muncitori. Ele au prilejuit o analiză pună în detaliu a oricăror posibilități de sporire a producției de care unitățile dispun. Pe baza acestora ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL BACAU au hotărît să-și suplimenteze angajamentele pe acest an cu 40 milioane lei la producția globală și marfă, peste prevederile inițiale. Și cu acest prilej s-a evidențiat forța, coeziunea, inițiativa și hotărîrea fiecărui colectiv de a realiza o producție superioară celei realizate pînă în prezent. Colectivul Fabricii „Partizanul“, a hotărit, de pildă, să-și sporească angajamentul, dînd peste plan 77.000 perechi încălțăminte, 31 tone piei mari și 10 tone piei moi, reprezentînd producție marfă suplimentară de 100 milioane lei. Fabrica „Letea“ va da peste plan 500 tone hîrtie, 600 tone drojdie furajeră, adică produse în valoare de 10 milioane lei, cu 7,5 milioane peste angajamentul inițial. Fabrica de șuruburi și-a suplimentat angajamentul la producția marfă cu 7.356.000 lei, Fabrica de confecții cu 5.600.000 lei, „Proletarul“ cu 2.400.000 lei, întreprinderea Vin-alcool cu 1.135.000 lei, iar I.A.S. „Avicola“ va da peste angajamentul initial 1.000.000 de ouă. Pentru realizarea angajamentelor majorate in toate unitățile economice, organizațiile de partid, conducerile întreprinderilor, desfășoară o intensă muncă politică și organizatorică in vederea adoptării celor mai eficiente măsuri adecvate specificului proceselor tehnologice condițiilor de muncă. Astfel, potrivivit inițiativelor izvorite din rindul salariaților, la Fabrica de șuruburi se va lucra pină la finele anului în fiecare duminică, cu cite un schimb, la secțiile cu două schimburi ; datorită lipsei de muncitori calificați, se va prelungi programul de lucru la 10—12 ore. La Uzina metalurgică circa 200 muncitori vor lucra pînă la 30 iunie cu program prelungit la 10—12 ore, iar în sectoarele unde sînt trei schimburi se va lucra în fiecare duminică cu cîte un schimb. Și în celelalte unități, colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri găsesc puteri sporite de mărire a producției, de sporire a calității produselor. Ca urmare a acestui fapt, rezultatele nu întîrzie să se vadă. Șapte întreprinderi din municipiu au realizat planul pe luna mai cu 2 sau 3 zile mai devreme. Fabricile „Letea“, I.I.L., Confecția și de șuruburi realizează numai pe această lună o producție suplimentară de peste 4.000.000 lei. în momentul de față, oamenii muncii din municipiul Bacău, însuflețiți de îndemnul secretarului general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, cu prilejul recentei vizite făcute în municipiul nostru, își concentrează eforturile în vederea realizării exemplare a tuturor sarcinilor de pian și a angajamentelor asumate pe acest an, caută noi căi și rezerve care să ducă la majorarea acestora. De la o zi la alta convingerea exprimată de secretarul general al partidului, cu prilejul vizitei în muncipiul Bacău, că organizația de partid, comuniștii, muncitorii, țăranii, intelectualii, toți locuitorii din județul și municipiul Bacău. Își vor înzeci eforturile, pentru a-și aduce contribuția la recuperarea intr-un termen scurt a pagubelor provocate de calamitățile naturale, cit și la îndeplinirea in cele mai bune condițiuni a planului pe acest an, iși găsește tot mai mult temei. Spectacol de producție Zilele trecute, in sala Teatrului dramatic Bacovia, a avut loc spectacolul de producție al clasei de actorie-regie (profesor, I. G. Russu) a Școlii populare de artă din Bacău. Radu Itu, Iordache Nănescu și ceilalți actori amatori au interpretat piesa lui Virgil Stoenescu — „Moartea ultimului golan". în reprezentație, distribuția a cuprins și pe actrița Anca Alecsandra Crețu, aceeași care a creat rolul Ginei la teatrul profesionist băcăuan. Menționăm că clasa de actorieregie a Școlii populare de artă funcționează pe lângă Institutul pedagogic din Bacău, membrii ei fiind în exclusivitate studenți. De altfel, colectivul de actori amatori au prezentat aceeași piesă la Brașov, în cadrul Festivalului național al artei studențești. Nădăjduim că, urmînd în paralel studiile superioare și o pregătire artistică, studenții vor desfășura, după absolvire, o entuziastă activitate de instructori ai formațiilor de teatru ale căminelor culturale din satele unde vor fi repartizați. Un aspect din munca febrilă a lucrătorilor de la secția de îmbuteliat mecanic a fabricii Vinalpool din Bacău. Foto : C. BURSUC L „Să mai vină în mijlocul nostru“ Deși sint departe de frumosul meu județ Bacău, parcă nu mă lasă inima să nu vă scriu despre solii cintecului din această parte a Moldovei — iși începe scrisoarea fostul nostru corespondent voluntar Nicu Boeri. Un fior de bucurie am simtit cinci la Bălan, in orașul minerilor de la izvorul Oltului, a sosit orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriței“. Cele două concerte dirijate de Aurel Iancovici s-au bucurat de un deosebit succes. Peste 500 de spectatori, români, și maghiari, au apreciat frumosul cîntec popular al meleagurilor băcăuane. Aplauze îndelungate au rechemat în scenă, de nenumărate ori, pe soliștii vocali Mișu Rusu, Eta Alexandrescu, Nicolae Motei, Maria Sturzu și pe soliștii instrumentiști. Noi, minerii din Bălan, mulțumim pe această cale orchestrei „Plaiurile Bistriței“ pentru concertul susținut și dorim să mai vină in mijlocul nostru. Duminică 31 mai 1970 Crave deficiente in organizare (Urmare din pagina I) te privind organizarea muncii ne sînt mărturie, în ziua de 28 mai, din 22 tractoare existente în secția de la C.A.P.Corbasca, lucrau doar 13, restul fiind defecte. Fiind directorul IMA, acesta și-a sesizat făcut doar o prezență de cîteva clipe la fața locului, fiind chemat de urgență la o ședință de sindicat. Faptul că timpul scurt nu i-a permis adoptarea celor mai eficiente măsuri pentru punerea la punct a tuturor tractoarelor, ne îndeamnă la o reflecție. Nimeni nu contestă importanța ședințelor, dar nu in timpul acesta, cind toate forțele trebuie concentrate în cîmp, iar la secția amintită aproape jumătate din tractoare rămăseseră în continuare defecte. Iată și alte cazuri care vorbesc despre proasta organizare a muncii aici. Tractoristul Ion Tăbăcaru și conductorul care îl alimenta cu semințe dormeau „duși“ pe la orele 16, la marginea unei tarlale din satul Băcioi. De ce nu lucrau — Pentru că — motivau cei în cauză — nu se putea. Dar în cooperativa agricolă de producție mai existau suficiente tarlale pe care ar fi putut să se lucreze. Pe o altă tarla, tot la brigada de la Băcioi, odihneau 6 discuri pe o suprefață de circa 4 hectare, pentru că, pur și simplu, tractoriștii nu știau ce mai au de făcut: în sfîrșit, pe ultima tarla vizitată, se preda sămînța magazinerului, pe motiv că cele două semănători SPG-6 nu puteau lucra pe terenul repartizat, acesta fiind în pantă. Și, deși proape toate tractoarele erau concentrate în tarlalele amintite, nimeni din conducerea cooperativei agricole de producție, nici unul din cei doi ingineri agronomi măcar, nu a considerat ca fiind necesară prezența lor la efectuarea acestor lucrări deosebit de importante. Aceasta fiind situația, cum și-a îndeplinit planul de producție pe ziua respectivă secția de tractoare din CAP-Corbasca ? Răspunsul, pe care nu a putut să-l dea șeful secției, pentru că, așa cum motiva el, toată ziua a lucrat la reparatul tractoarelor, îl așteptăm neîntîrziat, împreună cu măsurile ce s-au adoptat în vederea evitării și preîntîmpinării unei asemenea stări de lucruri, de la conducerea întreprinderii de mecanizare a agriculturii Răcăciuni și a cooperativei agricole Corbasca. Pentru că, cu o așa organizare nu se poate merge mai departe, nu pot fi recuperate rămînerile în urmă, cauzate de timpul nefavorabil. Justificările nu-și au loc (Urmare din pagina I) lucrează cu nădejde. De la comitetul comunal de partid și pînă la ultimul cooperator există preocuparea ca semănatul și prașilele să fie făcute cît mai repede și bine. Dar se vede treaba că, uneori, se merge pe linia minimei rezistențe cind e vorba să se exploateze din plin zilele bune de lucru. Un exemplu este edificator. Cu o zi în urmă, pe o jumătate din localitate a plouat. Dar nu într-atit iicit la prășitul manual sau privit să nu se poată lucra. Ne-a indignat faptul că, chiar secretarul comitetului comunal de partid, tovarășul Petre Picioroagă, susținea sus și tare că nu se poate lucra din brigada din Valea lui Ion. Dar nici el, și nici președintele nu examinase în ziua aceea la fața locului, dacă brigadierul de tâmp avusese dreptate, în schimb, inginerul șef, Mihai Ciupercă a afirmat: — Brigadierul de cimp, Clement Corbu putea să identifice tarlalele zvîntate și să mobilizeze cooperatorii la lucru. De asemenea, și răritul sfeclei de zahăr trebuia început peste tot.. In condițiile cind mai sunt de prășit întîia oară circa 400 ha cu porumb, de efectuat un mare volum de alte lucrări, când în alte unități s-a lucrat chiar și pe ploaie, motivările interlocutorilor noștri nu-și au loc. Nimeni nu are dreptul ca în aceste zile decisive pentru recoltă să lase culturile sufocate de buruieni. Că „pămîntul e moale și nu se poate lucra“ nu poate fi un argument acceptat și este necesară participarea, de la mic la mare, la executarea cu maximum de operativitate a tuturor lucrărilor. Pentru contul CEC-2000 Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată intre 1 și 25 iunie a.c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și consiliile femeilor, în colaborare cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul C.E.C. 2.000. IMPORTANT ! La tragerea la sorți a libretelor de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme pentru trim. I 1970, Casa de Economii și Consemnațiuni a acordat 348 autoturisme de diferite mărci. ' i:i “'"i v ' Cu prilejul acestei trageri au cîștigat și următorii depunători care au avut librete emise de unitățile C.E.C. din județul Bacău : UN AUTOTURISM MOSEVICI 412 — ROȘU I. GHEORGHE — din comuna Stănișești, jud. Bacău; UN AUTOTURISM DACIA 1100 — titularul libretului 703-809-2459, care nu a consimțit să fie popularizat . CÎTE UN AUTOTURISM FIAT 850 — LUCA VALENTIN — din Bacău, str. Aleea Parcului 16; — JOLDEL NECULAI — din comuna Solonț, județul Bacău j UN AUTOTURISM SKODA 100 S. — BUZNEA ECATERINA — din Bacău, strada Petru Rareș nr. 9 ; CITE UN AUTOTURISM TRABANT 601 — LUCA NECULAI — din Moinești, strada Micleasa nr. 13 A. — Titularul libretului 703-822-15, care nu a consimțit să fie popularizat. Depunerile sau completările de sume necesare participării la tragerea la sorți pentru trim. III 1970, a libretelor de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme, se pot efectua pînă la 30 iunie a.c., inclusiv. Popularizarea se face cu consimțămîntul depunătorilor. UE. Piatra Neamț Șantier construcții montaj angajează: ■ electricieni calificați pentru construcții rețele electrice în raza judetulul SALARIZAREA CONFORM H.C.M. 914/68. INFORMAȚII LA TELEFON 11523.I l -JL televiziune) DUMINICA 31 MAI 1970 8.30 Deschiderea emisiunii. 8.40 Gimnastică și muzică. 9.00 Viața satului. 10.00 Matineu simfonic. 10.30 Teatru pentru copii. „Barbă Cot". 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 15.30 Deschiderea emisiunii de dupa-amiaza. 15.35 Buletin de știri. 15.40 El Mundial 70. 17.10 Muzică populară instrumentală. 17.40 Film serial. „Oliver Twist" (XI). 18.10 Magazin duminical. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Anunțuri — publicitate. 20.15 Film artistic. „Trei camarazi". 21.55 Reportaj TV. 22.30 Canzonissima. 22.55 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiunii programului 1. LUNI 1 IUNIE 1970 17.15 Deschiderea emisiunii. 18.00 Buletin de știri. 18.05 De ziua voastră — emisiune pentru copii. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Casa Buddenbrook (I). 20.50 Steaua fără nume. 21.50 Reportaj din județele calamitate, realizat de trimișii noștri speciali. 22.10 Rampa. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI DUMINICA 31 MAI 1970 PROGRAMUL I 15.00 Antena tineretului. 15.55 Melodii de succes. 16.30 Drag mi-e cîntecul și jocul. 17.00 Transmisiuni sportive. Optimile finalei Cupei României la fotbal. 19.15 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Muzică de café-concert. 21.15 Teatru scurt. „Vizitatorul necunoscut". 21.41 Solistul serii — Dean Martin. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanțe de George Cavadia și Alexandru Leon. 22.50 Moment poetic. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03—Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică populară. 15.15 Mic concert Martian Negrea. 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Interpreți și amintiri. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Romanțe interpretate de Gică Petrescu și violonistul Eugen Rădulescu. 18.50 Varietăți muzicale. 20.00 Vedete ale muzicii ușoare. 20.30 Concert Haydn. 21.13 Studioul de poezie. 11.05 Radio-Prichinde!. 11.15 Suita „Iberia" de Albeniz. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Copiii lumii cîntă. 12.15 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntece de Radu Șerban. 13.45 Melodii populare. 14.05 File de poveste. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Cronica muzicală. 15.15 Compozitorul săptămînii — Francois Couperin. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Cîntece populare. Revista economică. Program de cîntece. Antena tineretului. Interpreți de muzică populară. Prezent și viitor în știința agrico. Muzică ușoară.. Gazeta radio. Muzică de estradă. Mici piese instrumentale. Tableta de seară. Muzică populară. Argheziană. Solista serii — Margareta Nicolova. Teatru radiofonic. „Ovidiu". Muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpret — David Oistrach. 9.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 17-a. 9.30 Album de piese corale. 9.45 Fragmente din opera „Hansel și Gretel. 10.15 Antena tineretului. 11.10 Muzică populară tunisiană. 11.20 Melodii de Gabriela Tomescu, Valentin Grigorescu și Robert Flavian. 11.45 Cîntece și jocuri populare. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Ecouri lisztiene. 12.40 Din tarile socialiste. 13.00 Suita „Zile de vacantă". 13.30 Rampa. 14.03 Itinerar folcloric muzical. 14.30 Melodiile anotimpurilor. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toti. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică pentru pian de Schumann. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Revista șlagărelor. 17.35 Pagini din opera „Cavaleria rusticana" 18.00 Viata de concert a Capitalei. 18.30 Curs de limba engleză. Ciclul III, secția a 17-a (reluare). 18.50 Varietăți muzicale. 19.30 O carte pe săptămînă. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Suita I op. 9 în Do major de George Enescu. 20.30 Universitatea radio. 20.50 Tinere talente. 21.05 Destinul estetic și social al simfoniilor de Beethoven. 22.00 Lucrări de Max Eisikovitz. 22.30 Pagini din opere. 23.05 Compozitorii secolului nostru despre muzica tuturor timpurilor. 24.00—1.00 Mari concertiști. IAȘI DUMINICA 31 MAI 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Cîntecul care mi-e drag. Magazin duminical. Radiojurnal. Voci care au cucerit lumea. Jurnal literar. Melodia preferată. La izvoarele muzicii Buletin le știri. Melody-club. LUNI l IUNIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA Buletin de știri. Matineu muzical. Emisiune pentru sate. Cu cîntecul și jocul pe plaiuri moldovene. Informații și muzică. RADIO SI TELEVIZIUNE RADIO SI TELEVIZIUNE 22.50 Cîntă Dan Spătaru. 16.00 23.05 Săptămînile muzicale budapestane 16.20 1969. 16.30 24.00—1.00 Simfonia concertantă pentru org* 16.50 și orchestră de Alfred Mendels*»« 17.05 17.30 LUNI 1 IUNIE 1970 18.10 PROGRAMUL 1 18.30 19.00 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 19.30 5.45 Gimnastică. 19.45 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 20.05 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 20.10 9.30 Revista literară radio (reluare). 20.20 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul III. 20.25 secția a 17-a. 20.45 10.30 Fragmente din opera „Trei generații". 21.52 17.00 17.05 17.30 18.00 19.00 19.15 19.30 20.00 20.45 21.00 21.05 6.00 6.05 6.30 6.40 7.00 i CONFERINȚEI La sala mică a Casei de cultură a sindicatelor — ora 11 — în cadrul ciclului „Actul istoric și semnificația sa", conferința „Confruntările ideologice ale lumii medievale . Expune prof. Iulian Antonescu. Vor citi din creațiile lor Radu Cârneci și Ernest Gavrilovici. Urmează un recital susținut de corul de cameră dirijat de prof. Al. Vrînceanu. La cinema „Flamura roșie" are loc la ora 10 conferința „Liviu Ciulei — actor, regizor, scenarist, scenograf". Expune Olga Zisu — regizor din București. Urmează filmul artistic „Valurile Dunării". ] cinema MUNICIPIUL SACAU ,, „Muncitorul 1 piCIOARE LUNGI, DEGETE Tel 12028e 8 ’ 0,20 , 15,20 , 17,20 i19-2011.înfia5,u.ra GHICI CINE VINE LA CINA ? (orele : 15 , 17,30 , 20). Tel. 11950. 1 URMARREA (orele : 10,30 ; 14.30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. ie"l|n8T4uJjí'" ;„UJPI ALBI (orele , 10,30; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,301. Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August" • SPLENDOARE IN IARBA.Oituz* . MIREASA ERA IN NEGRU ",TnG-ul mCbIAa.01,02" ancTM ° TMI MOINESTI - „Petrolul" : TREI SURORI. I expoziții" MUNICIPIUL BACAU Galeriile a ® artă : Expoziția cu vînzare prezenți na donații ale membrilor cenaclul Gnea" al U.A.P. și ale unor artiști plastici amatori în folosul sinistraților din județele calamitate. TG. OCNA Galeriile de artă strada Păcii nr. 1 « Expoziția Stavru Tarasov, deschisă zilnic (cu excepția zilei de lunii între orele 10—13 și RACOVA . Expoziția memorială Ion Borcea. MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de arid. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — între orele 10—20. PRĂJEȘTI * Muzeul sătesc. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—18.