Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)
1970-05-23 / nr. 5376
> < In industria județului, după consumarea a două decade din luna mai PRIN DĂRUIRE ȘI ABNEGAȚIE PLANUL SE REALIZEAZĂ CU SUCCES Din datele furnizate de Direcția județeană de statistică Bacău aflăm modul în care au fost îndeplinite sarcinile de plan pe perioada 1—20 mai 1970. Și acum, ca de altfel de la începutul anului, oamenii muncii din județul nostru au muncit cu pasiune și dăruire, pentru traducerea în viață a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In perioada la care ne referim au fost produse suplimentar: 101 tone sodă caustică, 90 tone policlorură de vinil, 36 tone cauciuc sintetic, 4 tone de celuloză și hîrtie, 879 mc cherestea rășinoase, 529 mc cherestea de fag, 115 mc placaj. Planul la mobilă a fost depășit cu 121.000 lei, iar la încălțăminte cu 2.100 perechi. Eforturile oamenilor muncii din industrie sunt acum și mai evidente, fiind determinate de necesitatea recuperării totale și imediate a pierderilor provocate de calamitățile naturale ce s-au abătut în unele județe ale țării și chiar în unele localități ale județului nostru. In județul Bacău a fost afectată producția de cărbune, întrucît sterilul a fost cu multe greutăți scos la suprafață. In industria forestieră, unele unități nu au realizat planul la cherestea de fag, deoarece nu au primit însemnate cantități de bușteni din județele calamitate. Tot ca urmare a timpului nefavorabil nu s-au produs 17.000 cărămizi, fiind prelungit timpul de uscare.. Pe lingă greutățile obiective arătate, și în actuala perioadă continuă să rămînă nelichidate unele lipsuri de factură organizatorică. Astfel, întreprinderea de industrie locală Tg. Ocna nu a îndeplinit planul la mobilă pe două decade din luna mai cu 119.000 lei. Volumul de nerealizare a sortimentului crește continuu, de la începutul anului și pînă în prezent acesta se ridică la suma de 490.000 lei. Acum, mai mult ca oricînd, trebuie depuse eforturi maxime pentru a se evita periclitarea îndeplinirii planului de producție din industria forestieră, minieră și locală. Sunt necesare eforturi serioase pentru completarea unor stocuri care au fost epuizate în timpul calamităților naturale, ca cele de bușteni, balast și nisip. Este imperios necesar ca toate colectivele de muncă din economia județului nostru să depună maximum de eforturi pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Organele și organizațiile de partid au sarcini de mare răspundere pentru mobilizarea oamenilor muncii și a tuturor rezervelor de care se dispune, punîndu-se astfel în valoare tot ceea ce poate contribui la recuperarea pierderilor provocate de natura dezlănțuită. Să facem din actualele cerințe o datorie de onoare, pentru a demonstra încă o dată înaltul spirit patriotic care animă pe fiecare om al muncii. l Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a. c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, in județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, in sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lirigînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit in ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stafii de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care anul trecut, de pe 37.000 hectare au obtinut in medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate, să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, în fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm pe coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol, în aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și (Continuare în pagina a IV-a) Ploile au favorizat apariția manei la via de vie. Acționați imediat! Precipitațiile abundente de pînă acum au creat condiții prielnice pentru atacul manei viței de vie (plasmopara, viticola). Timpul nefavorabil din ultimele zile a împiedicat însă executarea de urgență a stropirilor, dar imediat ce ploile au stat, este necesar să se treacă grabnic, cu toate torțele, la efectuarea acestei lucrări. Faptul că anul trecut, în unele cooperative din județ au rămas vii nestropite, conducînd la compromiterea recoltei, impune ca peste tot să se acționeze energic. Pentru stăvilirea invaziilor de mană, este absolut necesar să se execute lucrările de agrotehnică asupra solului și plantei. Ca de exemplu, arătura de primăvară, sapa mare pe rînd și prașilele aplicate asupra solului, apoi privitul unui anumit număr de lăstari fără rod și care sînt de prisos pe butuc, ciupitul și cîrnitul. în mod deosebit la legatul lăstarilor se va avea grijă să nu se îngrămădească prea mulți la un loc, pentru că astfel se pot crea condiții pentru dezvoltarea manei; în afară de aceasta, nici stropitul nu se poate executa în condițiile cele mai bune. Măsura chimică de prevenire a invaziilor de mană este stropitul viței de vie cu zeamă bordeleză. Aceasta, se prepară din sulfat de cupru și lapte de var. Concentrația în sulfat de cupru a zemei bordeleze va fi de 0,5 kg la 100 litri apă pentru primul stropit în care se adaugă 1 kg var stins, sub formă de pastă. Pentru celelalte stropiri trația în sulfat de cupru , a concenteriei bordeleze va crește pînă la 0,750— 0,800 kg în care se adaugă 1,500— 1,600 kg var stins, sub formă de pastă la 100 litri apă. Pentru motivul că sulfatul de cupru implică un proces tehnologic complicat de producere, și pentru că s-a semnalat fenomenul de rezistență a manei față de zeama bordeleză (ca atare eficacitatea a scăzut), țările cu viticultură avansată au trecut pe scară largă la folosirea cu succes a altor produse fungicide cu o eficacitate foarte mare atît asupra manei cît și a putrega- Ing. loan DUȘCHIN, cercetător principal la Stațiunea experimentală viticolă ©dobești (Continuare în pagina a Il-a) I VITARA IAȘI \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.376 (6.855) SIMBATA 23 MAI 1970 4 pagini — 30 bani JL1 Prezent cu fapta alături de județele țării, într-o impresionantă unitate de voință și dîrzenie, oamenii muncii de pe cuprinsul județului nostru se angajează să-și intensifice eforturile pentru a contracara, cu cea mai deplină promptitudine, efectele distructive provocate de uriașele revărsări de ape. Fiecare nouă major are de sarcini, fiecare obiectiv, tot ceea ce se cheamă producție și este legat de ea, vin să demonstreze profundele sentimente patriotice ale celor ce construiesc societatea de astăzi și de mîine a țării. Alături de județele sinistrate, Bacăul își face simțită prezența prin umărul puternic cu care sprijină eforturile generale al căror unic scop, dar imediat, este depășirea acestor momente de cumpănă. Producția bunurilor materiale nu trebuie să sufere. Stagnările de activitate ale unor întreprinderi calamitate se cer recuperate prin efortul celor care nu au avut de suferit. Producție suplimentară, economii sporite la prețul de cost și beneficii în volume cît mai mari — iată ce animă pe fiecare salariat, fiecare întreprindere. Grăitoare, în acest sens, sînt relatările din rîndurile ce urmează. RAFINARII VALORIFICA ÎNTREGUL POTENTIAL PRODUCTIV Analizînd întregul potential tehnic și uman de care dispune, colectivul RAFINĂRIEI DÂRMĂNEȘTI a ajuns la concluzia că există posibilități pentru suplimentarea angajamentelor luate la începutul anului, sprijinind în felul acesta ampla acțiune de recuperare a producției materiale diminuată în aceste zile. Astfel, la angajamentul inițial, de 1.600.000 lei la valoarea producției globale și a producției marfă vîndută și încasată, se adaugă încă 1.300.000 lei, din care peste 200.000 lei vor fi realizați în luna mai. Angajamentul de economii la prețul de cost și beneficii peste plan reprezintă acum 2.200.000 lei, ca urmare a măririi prevederilor inițiale cu 700.000 lei. O sporire substanțială înregistrează și indicele productivității muncii: de la 0,4 la sută, cît era prevăzut, la 0,7 la sută. Concomitent cu sporirea angajamentelor, petroliștii de la Dărmănești, în unanimitate, au hotărît să trimită județelor calamitate, în fiecare lună, un ajutor echivalent cu salariul pe o zi, ceea ce reprezintă 500.000 lei. Cooperativa „Munca“ din Tg. Ocna Ieri, 22 mai, în cadrul adunării generale, meșteșugarii Cooperativei „Munca" din Tg. Ocna, au hotărît să-și aducă contribuția la diminuarea pagubelor suferite de economia națională, dînd peste planificări : o producție marfă de 300.000 lei, economii 10.000 lei, beneficii 10.000 lei. PE TERENURILE CALAMITATE Măsuri urgente pentru REINSAMINAREA culturilor Ca urmare a revărsării apelor, pe raza județului nostru au fost inundate 5953 ha din care 2215 ha teren arabil ocupat cu culturi, iar 909 ha teren arabil neînsămînțat. Suprafațe mai mari de culturi calamitate avem la grîu (489 ha), porumb (804 ha), sfeclă de zahăr (328 ha), plante furajere (125 ha), orz (98 ha) și suprafețe mai mici de in pentru fuior și ulei, soia, mazăre, ovăz, secară, plante medicinale, vii, legume etc. Din totalul suprafeței inundate ponderea revine pășunilor și fînețelor (2817 ha). O bună parte din culturile calamitate sînt compromise total. Tocmai de aceea, așa cum se precizează și în recomandările M.A.S. (publicate recent și în ziarul nostru), se cere stabilit nu numai gradul de calamitate a culturilor, ci și măsurile de refacere a lucrărilor. în prima parte a intervalului suprafețele distruse de ape vor fi reînsămînțate cu aceleași culturi (mecanizat sau cu mina), iar acolo unde evacuarea apei nu se poate face în timp mai scurt, să se însămînțeze porumb pentru boabe. Pentru eliminarea excesului de umiditate, să se facă șanțuri de scurgere, iar pe locurile mai joase să se intervină energic cu motopompele, terenul fiind curățat de resturile aduse de ape. Pe lângă procurarea semințelor și îngrășămintelor suplimentare pentru aceste suprafețe, conducerile cooperativelor agricole, specialiștii să ia toate măsurile ca pe terenurile neinundate să se termine neîntîrziat semănatul porumbului și să se treacă cu toate forțele la prășitul culturilor. Aglomerarea lucrărilor de sezon în agricultură, cît și întîrzierea ce presează asupra ritmului acestora, implică o amplă mobilizare de forțe și mijloace pentru a face cu succes față acestor sarcini de moment. SE CER EFORTURI IMPUSE DE O SITUAȚIE DEOSEBITA. EXISTA TOATE TEMEIURILE SA CONTĂM PE CONȘTIINCIOZITATEA ȘI HĂRNICIA ÎNTREGII ȚÂRÂNIMI COOPERATISTE DIN JUDEȚ, A MECANIZATORILOR ȘI SPECIALIȘTILOR. FIECARE PALMA DE TEREN TREBUIE LUCRATA BINE, OPERATIV, FIECARE TRACTOR, MAȘINĂ ȘI ATELAJ, FIECARE ORA BUNA DE LUCRU SĂ FIE LA MAXIMUM FOLOSITE ! Contribuția substanțială a forestierilor C.E.I.S. - Bacău Deși calamitățile naturale au lovit și unele din locurile lor de producție, forestierii din județul nostru, analizînd acum, mai mult ca oricînd, forțele și posibilitățile de care dispun, au hotărît să suplimenteze angajamentele inițiale, luate în întrecerea socialistă, pentru a-și aduce întreaga contribuție la recuperarea pagubelor provocate de furiile oarbe ale naturii. Centralizate pe întregul C.E.I.L. C.P.L. Comănești întrecerea socialistă din această unitate are acum obiective și mai mobilizatoare. Printre altele, colectivul de aici a hotărît să realizeze peste planul anual 570 m c cherestea de rășinoase, față de un angajament inițial de numai 70 mrc. Desigur, reușita îndeplinirii acestui angajament va depinde, într-o anumită măsură, și de asigurarea unității cu materie primă. Cum toate colectivele din C.E.I.S. au hotărît să muncească mult mai bine în timpul care a mai rămas din acest an, putem fi optimiști. La alte sortimente, angajamentul prevede realizarea peste sarcinile de plan a 60 mc placaj, 250 tone plăci fibrolemnoase, 9.000 bucăți mobilă curbată, prevederile inițiale erau mult mai mici. Simțitor suplimentare sunt aici și angajamentele la producția destinată exportului. Se vor realiza peste plan, conform noului angajament, 200 mc cherestea de rășinoase, 50 mc placaj,,60 tone P.F.L. și 4.000 bucăți mobilă curbate» CP.L. Bacău Complexul de prelucrare a lemnului din Bacău își face cunoscută pe această cale hotărîrea luată, aceea de a obține suplimentar 800.000 lei la producția marfă, 100.000 lei la produsele destinate fondului pieții și 150.000 lei la produsele pen viitoarele eforturi se vor transpune în : 5.200.000 lei producție marfă, 305.000 lei livrări la fondul pieții, 1.000.000 lei produse destinate exportului. Prețul de cost va fi redus cu 600.000 lei, iar beneficiile peste plan vor însuma 700.000 lei. La realizarea tuturor acestor obiective, unitățile de exploatare, industrializare și prelucrare a lemnului își vor aduce contribuții maxime drn export. Pentru a acoperi o parte din producția calamitată, în alte zone ale țării, au mai hotărît să prelucreze în acest an, suplimentar, 400 m c bușteni de fag, iar la cherestea de rășinoase să obțină în plus 170 m c. U.E.I.S Comănești Forestierii comăneșteni au hotărît să producă în plus, peste obligațiile asumate inițial, 700 m c cherestea rășinoase și 1.000 m c bușteni de brad. Totodată, vor suplimenta livrările la export cu 200.000 lei, prețul de cost îl vor micșora, în continuare, cu 150.000 lei, iar beneficiile peste plan se vor cifra la 170.000 lei. U.E.I.S. Gh. Gheorghiu-Dej Gateriști, circulariștii, mecanicii de ferăstraiă, inginerii și tehnicienii de pe Valea Trotușului și Tazlăului au hotărît, și ei, în aceste clipe de grea încercare pentru țară, să-și aducă aportul la diminuarea efectelor provocate de calamitățile naturale, prin prelucrarea suplimentară a 600 mc bușteni de fag, reducerea prețului de cost cu 150.000 lei, iar beneficiile peste plan se vor ridica cu încă 170.000 lei. U.E.I.L. Agăș Și acest colectiv s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Aceluiași nobil scop ei dedică o producție marfă suplimentară de 400.000 lei. la export vor livra în plus produse ce vor totaliza 120.000 lei. Pentru traducerea în viață a acestor angajamente își vor îndrepta eforturile spre valorificarea superioară a masei lemnoase, obținind, pe această cale, in plus, 300 m c bușteni rășinoase, iar din industrializarea mai optimă a buștenilor vor realiza suplimentar 330 m cherestea. U.E.I.S. Bacău Salariații unității au hotărît, in unanimitate, să-și intensifice eforturile, iar prin mobilizarea tuturor rezervelor și-au propus să realizeze, peste angajamentele asumate inițial, o producție marfă în valoare de 800.000 lei. Totodată, livrările la export vor fi mărite cu 130.000 lei. La prețul de cost, economiile se vor cifra la 100.000 lei, iar beneficiile peste plan, din efort propriu, vor crește cu 130.000 lei. Pentru a surplini unele capacități de producție, scoase temporar din funcțiune în localitățile calamitate, întregul colectiv s-a angajat ca în acest an să prelucreze peste prevederile pianului încă 400 m c bușteni de fag. Eforturile asumate de toți forestierii din județ sunt cu atît mai valoroase cu cât ei înșiși au fost loviți de torțele oarbe ale naturii dezlănțuite. Calamitățile proprii, după un prim bilanț, se ridică la 9.150.000 lei. Au fost distruse și avariate 63 km drumuri de tractor, 140 km drumuri de tras cu vitele, 179 km drumuri auto ,113 km de căi ferate înguste, i mk