Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)

1970-05-26 / nr. 5378

> ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — Nr. 5.378 (6.857) MARȚI 26 MAI 1970 4 pagini — 30 bani Prin acțiuni de masă, ample și multilaterale, BilClUL contribuie din plin la recuperarea pagubelor pricinuite de calamități, la ajutorarea populației sinistrate Folosiți la maximum TIMPUL BUN DE LUCRU pentru fisu­îilatil iim­ililii și întreținerea mitirilor Terminarea însămînțării ultimelor suprafețe cu porumb și urgentarea întreținerii culturilor, constituie preo­cuparea de seamă a tuturor lucrăto­rilor din agricultura județului nostru. Faptul că în prima jumătate a lunii mai, datorită ploilor, nu s-a putut continua semănatul, în prezent volu­mul de muncă a crescut simțitor, co­operatorii trebuind să facă față a­t însămînțării terenurilor rămase nelu­crate, cît și întreținerii culturilor. Este adevărat că umiditatea din sol a influențat favorabil dezvoltarea plantelor, dar în același timp, a de­terminat și creșterea rapidă a bum­­­ienilor, care în unele locuri, fără e­­xagerare, tind să înăbușe culturile, în această situație, evident, principa­la condiție pentru asigurarea unor re­colte bogate, este aplicarea la timmp și la un înalt nivel agrotehnic a tu­turor lucrărilor de întreținere, fără însă a neglija nici un moment însă­mînțatul porumbului, operațiune ce nu mai suferă nici o amînare. în acest scop, recent, după o ana­liză temeinică privind stadiul actual al desfășurării lucrărilor în unitățile cooperatiste, organele agricole jude­țene au hotărît ajutorarea unor co­operative, in special, la executarea lu­crărilor pe terenurile în pantă. Răs­­punzînd acestei chemări, zilele trecu­te, în cooperativele din comuna Izvo­­ru Berheciului, după cum ne-a infor­mat N. Stoian, instructor al Uniunii județene a C.A.P., au venit circa 30 atelaje de la Dămienești, Negri și Berești-Bistrița. Tot în vederea ur­gentării însămînțărilor, cooperativa din Obîrșia a procedat la împereche­rea animalelor proprietatea coopera­torilor, constituind în acest mod a­­proape 20 de atelaje. De asemenea, traducînd în practică indicațiile orga­nelor agricole județene, la cooperati­va din Izvoru Berheciului, pe tere­nurile nemecanizabile s-a trecut și la pasul porumbului cu sapa. In același timp, mecanizatorii depun eforturi susținute pentru încheierea grabnică a însămînțărilor. Și la­ cooperativa din Blaga se mun­cește intens la executarea lucrărilor de sezon. Aici, după cum ne-a rela­tat specialistul unității, inginerul A. Stoicescu, însămînțatul fiind pe terminate, toate forțele au fost îndrep­tate spre întreținerea culturilor. La data vizitei noastre, alături de co­operatori munceau de zor la îngri­ji­rea culturilor și 4 tractoare, două la sapa rotativă, în tarlaua „Șerboaia", și alte două la prășit mecanic în tar­lalele : „Spătărești" și „Șerboaia". „Pînă la 22 mai a.c., spunea in­­terlocutorul, sfecla de zahăr s-a prășit pe mai mult. de jumătate din Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a 111-a) In fabrici, nu se cunoaște odihnă Prin tot ceea ce întreprind în aceste zile, colectivele unităților economice din județul Bacău se alătură întregii țări aflată acum în luptă cu urmările nefaste ale revărsărilor de ape. Fabrici și uzine din unele zone ale țării au fost avariate, nu pot lucra ca-n zilele lor bune, normale, în industria județului Bacău, muncitorii, inginerii și tehnicienii, toți ca unul, în frunte cu comuniștii, au hotărît să-și a­­ducă din plin contribuția la compensarea pierderilor pricinuite de a­­pe. Multiplele aspecte pe care le ia acest ajutor prețios acordat re­giunilor sinistrate vorbesc, toate, despre patriotismul oamenilor mun­cii, despre sentimentul de înaltă responsabilitate civică ce-i carac­terizează. Iată-i pe muncitorii din Bacău sau Comănești, din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Moinești lucrînd duminică, renunțînd la ziua lor de odihnă, îmbrăcînd salopetele, halatele și, mai mult, ne­­cerind salariu pentru orele lucrate astfel. Iată-i în aceste zile pe muncitori analizînd posibilitățile de care dispun și suplimentînd, li­nii chiar spectaculos, angajamentele pe care și le asumaseră inițial în întrecerea socialistă. Totul pentru ca pe ansamblul economiei naționale să nu se în­registreze pierderi atît de mari, totul pentru ca și acei oameni care acum au de muncit pentru a-și reface casele, orașele, satele, fabricile și uzinele să poată reintra cît mai repede în pulsul normal al vieții, al muncii. De data aceasta, reporterii noștri vă vor relata despre o dumi­nică fără odihnă, despre o zi care reliefează pregnant abnegația ce caracterizează la aceste ore de grea încercare toate colectivele din întreprinderi. Suveicile și-au continuat travaliul Duminică, 24 mai 1970. La „Prole­tarul“ nu mai domnește obișnuita liniște­­ duminicală. Zumzetul răz­boaielor de țesut se încăpățînează să stăruie. Un schimb întreg hotă­­rise dinainte să vină la lucru. S-au îmbrăcat din nou salopetele, hala­tele. In urzelile care-și așteptau rîn­­dul a început acel du-te-vino al su­veicilor. Țesătoarele la războaiele lor, inginerii și maiștri la obișnui­tele locuri de muncă, îndeletnicin­du-se, ca-n toate zilele, cu condu­cerea procesului de producție. Oa­menii sînt repede prinși de trebu­rile lor obișnuite și la un moment dat uită chiar ce zi este. Au hotă­rît să renunțe la odihna de duraini­­­că și iată-i acum făcînd din hotă­­­rîrea lor un lucru obișnuit. în secțiile fabricii oamenii ni se par în această duminică mai har­nici. Nu au fețele crispate, nu tră­dează oboseală.. Cînd au răgaz, mai schimbă unul cu altul eite o vorbă. Despre apele acelea mari, despre oamenii aceia care s-au luptat cu apele. Este singurul subiect la or­dinea zilei. De altfel și motivul, pentru care se află azi aici și nu în parc, în excursie... Angela Dîțu, Ținea Bodea și Gheorghe Grasu la filatura, Maria C. Rebegea, Elena Dodiță și Maria Nicu la țesătorie, Zamfira Balercă, Vasile Postolache și Ioan Bordeianu la finisaj — ia­tă numai cîțiva dintre cei care au fost duminică la lucru. Și bilanțul gestului lor profund patriotic: 3500 m­p țesături și 1000 kg fire. Pînă la­ sfîrșitul­ anului ei vor mai lucra în multe alte duminici. Umăr puternic, de miner încercat Se confirmă, încă o dată, autenti­citatea, soliditatea afirmațiilor care se­ fac cu legătură cu minerii comă­­neșteni, oameni harnici, gata în orice moment să pună un umăr pu­ternic pentru a depăși greutățile ivite. O parte din zonele carbonifere ale țării au fost calamitate. Se pier­de producția. Se pierde cărbune, a­­ceastă importantă sursă de energie a indust­­iei, a transporturilor. Și minerii oomăneșteni au hotărît: „Vom lucra și duminica, pentru a recupera măcar o parte din canti­tățile pierdute“. Acum două­­ zile, deși a fost duminică, obișnuita zi de odihnă a minerilor, i-am întîlnit totuși pe acești­­ bravi oameni ai a­­dîncurilor în galerii și abataje. Pes­te 1200 de mineri mînuiau ciocane­le de abataj, manetele troliilor, pîrghiile locomotivelor de subteran, în plină duminică, ei au scos la lu­mina zilei 776 tone de cărbune. Un dar adevărat, deosebit, prețios. El va fi amplificat în alte duminici, ce vor fi tot mai fructuoase. Și cele mai optimiste păreri au fost întrecute Se hotărîseră cu cîteva zile înain­te și muncitorii de la Fabrica de șu­ruburi să lucreze duminică. Unii fă­ceau calcule, notau producția care ar fi posibil să se realizeze în a­­cest fel. Oameni optimiști cei care au calculat cu o zi, două înainte. Dar pierduseră din vedere capaci­tatea colectivului acesta de a se de­păși pe el însuși. Unul dintre schim­(Continuare în pag. a 111-a) la Răspuns hotărît efortul general al țării Zilele de grele încercări pentru mai toate județele țării, de eroică înfruntare cu furia nestăvilită a a­­pelor, sunt, pentru oamenii muncii din întreprinderile sau zonele care au avut mai puțin de suferit de pe urma calamităților, zile de adevărat eroism în muncă. Fapte mărețe, de înaltă responsabilitate pentru inte­resele economiei și ale întregului popor, de toată frumusețea, demon­strează cu pregnanță aceasta, înca­­drînd întreaga țară într-o bătălie eroică pentru învingerea momente­lor grele, de cumpănă, prin care trecem. Oamenii muncii din unitățile mu­nicipiului de pe Trotuș răspund chemării partidului de a contraca­ra, cu maximum de operativitate, efectele distructive ale inundațiilor, prin eforturi deosebite în muncă, îndată ce în presă au fost publica­te apelul Biroului executiv al Con­siliului Național al Frontului Unită­ții Socialiste și chemările organiza­țiilor de masă, în înflăcărate și e­­moționante mitinguri ei au analizat cu toată răspunderea, pînă în cel mai mic amănunt, posibilitățile de care dispun și au trecut la declan­șarea unei largi acțiuni patriotice, de sporire a contribuției la acope­rirea deficitului provocat întregii e­­conomii de stagnare a activității ce­lor peste 250 de întreprinderi sinis­trate. Potrivit obiectivelor acesteia, ei vor realiza peste plan, pînă la fi­nele anului, produse în valoare de peste 50.000.000 lei; vor reduce du­rata de execuție a instalației toxa­­fen cu 30 de zile și vor începe pro­bele tehnologice la alchilamine cu 127 zile înainte de termen ; vor rea­liza însemnate economii la prețul de cost, peste 27.000.000, și un be­neficiu de aproape 30.000.000 lei. La materializarea acestor obiecti­ve s-a trecut, de îndată, valorifi­­cîndu-se din plin resursele existen­te. Colectivele de muncă, în frunte cu comuniștii, lucrează cu încorda­re și maximum de efort, uneori pes­te programul de lucru, zile și nopți dacă situațiile impun aceasta, hotă­­rîte să nu-și precupețească forțele pentru asigurarea tuturor condiții­lor realizării angajamentelor. Cîte­va fapte mai deosebite merită sub­liniate. ...Apele abundente ale Trotușului determinaseră descoperirea, pe o lungime de­ 150 m, a conductei de gaz metan."Aceasta rămăsese pur și simplu suspendată. Pericol de ru­pere a ei și totodată de întrerupe­re a alimentării cu gaz metan a în­tregii platforme industriale. Pericol de mari pierderi. Auzind despre ce e vorba, echipa condusă de comu­nistul Ioan Dragomirescu n-a prege­tat o clipă, cu toate că abia ieșise din schimb. Sub îndrumarea mais­trului N. Constantin și inginerului Dumitru Păuna de la Uzina de pe­trol și împreună cu unii lucrători din cadrul întreprinderii de gospo­dărire orășenească ea a lucrat în­cordat, de dimineață și pînă seara, la stabilirea suporților care să per­mită consolidarea conductei... ...La instalația E-2 de la cauciuc, după cum își amintește inginerul Eugen Bucin, șeful secției, cu nu­mai cîteva zile în urmă, mai precis în noaptea de 18 spre 19 mai, pe la orele 23 s-a semnalat avarierea u­­nei prese de cauciuc. Nepunerea ei imediat la punct, amînarea acestei intervenții pînă dimineața cînd ve­neau mecanicii la program ar fi însemnat un prejudiciu de 11 tone de cauciuc. Cum a fost evitat ? Un simplu telefon și mecanicii de inter­venție Alexandru Ilcu și Vasile Be­­jenaru au și sosit... ...Pentru asigurarea unei bune funcționări a tuturor instalațiilor M. RUSU (Continuare în pag. a IlI-a) în legătură cu contul C.E.C. 2.000 Cu începere de sîmbătă, a fost ex­tinsă posibilitatea cetățenilor din mediul rural de a depune sume în contul C.E.C. 2.000. Este vorba de măsura luată de Ministerul Poș­telor și Telecomunicațiilor, prin ca­re, în localitățile unde nu există unități PT.T.R. sau C.E.C. se pot depune sumele pentru ajutorarea sinistraților, la factorii poștali din localitățile respective. Factorii poș­tali emit pe loc chitanțe care a­­testă sumele încasate, fără a se per­cepe nici o taxă O lucrare de primă urgență: EVACUAREA APELOR de pe terenurile inundate Deși în ultimul timp nivelul apelor, în ge­­­neral, a scăzut, totuși importante suprafețe de ter­en continuă să rămînă inundate sau pre­zintă exces de umiditate, ceea ce împiedică efectuarea lucrărilor de sezon. Astfel de te­renuri se întîlnesc in marea majoritate a uni­tăților agricole, dar mai ales în lunci, întru­­cît o bună parte din aceste suprafețe sînt în­­sămînțate cu diferite culturi, în scopul evi­tării fenomenului asfixierii sau putrezirii plantelor, trebuie să se acționeze de urgență pentru eliminarea excesului de umiditate. A­­ceeași atenție trebuie acordată și celorlalte terenuri, cunoscut fiind faptul că tărăgănarea eliminării apelor înseamnă amînarea efectuă­rii lucrărilor și ca atare întîrzierea executării însămînțărilor.­­ De aceea, conducerile unităților, specialiș­tii acestora, trebuie să intervină hotărît în vederea eliminării excesului de umiditate de pe terenurile agricole. în acest scop, se im­pune scoaterea în cîmp și punerea în funcțiu­ne a tuturor mijloacelor de pompare existen­te în unitățile agricole. Concomitent, să se mobilizeze forțe manuale suficiente pentru executarea rigolelor și șanțurilor necesare înlesnirii evacuării apelor. Nu trebuie aștep­tat ca acestea să se retragă de la sine, ci să se intervină prin toate mijloacele pentru gră­birea evacuării lor. Procedîndu-se astfel se înlătură posibilitatea asfixierii sau putrezirii plantelor, iar terenurile neînsămînțate vor putea fi lucrate la timp, ceea ce va influența pozitiv nivelul recoltei. A In sprijinul localităților sinistrate Consiliile populare județene și unitățile județene ale cooperației de consum și meșteșugărești au e­xaminat posibilitățile pe care le au de a renunța la anumite cantități de materiale de construcții, pen­tru care au avut repartiții în acest an, venind și pe această cale în sprijinul refacerii localităților si­nistrate. Potrivit datelor centralizate pînă în prezent, în municipiul București și în județele neafectate de inunda­ții mari, unitățile cooperației de consum și meșteșugărești au renun­țat la repartițiile primite anterior, pentru următoarele cantități de ma­teriale de construcții: 8.325 tone ci­ment, 3.103 tone var, 279 tone tablă, 645 tone ipsos, 605 m c cherestea rășinoase, 20 milioane bucăți cără­mizi, 1.613.000 bucăți țigle, 23.933 m p uși-ferestre, 173.750 m­p car­ton asfaltat, 324.000 bucăți cahle te­racotă, 320 tone țevi pentru con­strucții și instalații. Mari cantități de fier-beton, vopsele, obiecte sani­tare din porțelan și fontă, gea­muri, parchet, feronerie, placaj, fur­nir, bile manele, nisip, prefabricate vor fi, de asemenea, puse la dispo­ziția zonelor calamitate din ace­leași rezerve. c­ind apele invui­ căzind la datorie, ca durate ale lui jertfele umane să fie reșului și Tir­­navelor, ale So­meșului și Si­retului s-au năspustit înfricoșător peste că­minele voastre, poale tilor, organizate în județul Bacău, are loc cît mai mici. Pentru zilnic un impresionant voi și alături de voi pelerinaj. Înaltul spirit tara întreagă lupta. Acum, cînd voastre nu­mai casele sînt, cînd livezile au fost că erau­ la vreme de pîngărite, cind bunu­somn, ori în miez de zi, ori in amurg. In lea­găne, sugarii gîngu­­reau, surîdeau ori visau, iar bunicile poa­te solidaritate umană, amplificat de profunda conștiință socialistă a fiecărui cetățean al patriei se manifes­tă plenar. In hăi­nuța caldă oferită de un copil altui copil sunt strecurate gingaș și simple cuvinte de zile voastre agonisite cu trudă s-au pierdut in valuri, milioane de prieteni necunoscuți vă oferă căldură din le torceau caiet, nu și­­căldura hainelor lor și îmbărbătare: „Prietene niște. Și v-a fi trezit pline din piinea lor și drag, nu dispera; toți vorbe de alinare, sîntem cu Unei“. La centrele de co- La agențiile C.E.C., lectare­a bunurilor pen­ contul 2000 este solici­­tau ajutorarea snuistra­ tot permanent. Bătrîni dintr-o dată învăluiți de ape și mii și spaimă. Puhoaiele dărîmau to­tul în calea lor. Citi dintre voi nu s-au sal­vat ca prin minune! Greu ceas de cumpă­nă ! Ore și zile la rind elicopterele au zburat deasupra caselor voas­tre inundate, pentru a vă veni in ajutor. Os­tași fruntar destoinici au în­valurile, unii și femei, elevi și stu­denți, oameni de toate profesiile înscriu sume mai mari sau mai mici pentru ajutorarea si­nistraților. In același timp, convoaie de ma­șini, trenuri cu Îmbră­căminte, hrană și me­dicamente grăbesc spre aceeași destinație — localitățile sinistrate. tn fabrici, ori pe o­­goarele ocolite de ca­lamități, munca nu cu­noaște răgaz, însem­nate producții peste plan, sporuri de econo­mii și beneficii vin să diminueze imensele pagube pricinuite de furia apelor și să res­tabilească liniștea că­minelor distruse. Peste zile, ori săptă­­mîni, voi, cei care vă­de vetrele caselor noi, copiii vor as­culta din nou poveștile bunicilor. Iar cînd Un­cii aceștia, care­ au trăit zile de groază, .................. i zile dezastrului trăit, vă veți reîntoarce aco­lo unde aui fost cindva căminele voastre. Pe aliați departe de locu­ vor fi mari vor povesti ! .................... I­ la­rindu-le celor de după ei că, intr-o zi de primăvară, pe la mij­loc de mai,­­ noaptea, ruinele lăsate de va­­luri, veți ridica alte te­ ori la amiază, ori In amurg puhoaiele au melci, mai sigure, mai puternice. Cu sprijinul întregii țări, rănile se vor vindeca, durerea va apune. Vor rodi din nou livezile și iar va fi liniște și frumos. CĂTRE VOI, CEI 265.000! năvălit peste case și oameni. Și au intrat in acțiune elicoptere, bărci, mașini și tancuri, mii de ostași și forma­ții ale gărzilor patrio­tice. S-a dat o luptă crincenă, grea. Și oa­menii au invins pen­tru că și bătălia a­­ceasta aspră cu stihii­le a fost condusă de un strateg înțelept și vizeaz­ă partidul. Toma JÄMNEALÄ J PE SCURT DIN SITUAȚIA OPERATIVĂ Datele centralizate sîmbătă seara la Direcția agricolă ju­dețeană dovedesc preocupa­rea cooperatorilor față de lu­crările la zi.­­ Astfel, s-a lucrat cu sa­pa rotativă pe 5.036 ha culti­vate cu porumb, 508 ha floa­­rea-soarelui și 10 ha sfeclă. • Situația primei prașile este : 74 la sută la sfeclă, 58 la sută la floarea-soarelui, 58 la sută la cartofi și numai 2,3 la sută la porumb (!?!). • Realizări minime sunt și la cositul lucernei — doar 10,7 la sută. Aceste cifre invită la re­flecție, la măsuri urgente și eficiente. Timpul e întirziat, buruienile au crescut masiv și cijmuiesc recolta . Fiecare oră e prețioasă. Cu toate for­țele la întreținerea culturilor J De la inimă la inimă ! Fiecare manifestare culturală, fie­care întîlnire cu autorii acelor crea­ții în stare să ne transmită fiorul emoției constituie pentru public pri­lej de meditație. Dar parcă nicioda­tă un vernisaj n-a stîrnit în orașul Jean al sindicatelor, Pintilie Rusu, șeful secției propagandă a Comite­tului județean Bacău al P.C.R. Re­prezentanți ai altor organizații de masă și obștești, oameni de cultură și artă, conducători ai unor între­ lui Bacovia și al lui Nicu Enea , par­­prinderi și instituții, profesori, sin­ticipare afectivă de intensitatea celei de duminica trecută. Pregătit sub auspiciile Comitetului județean pen­tru cultură și artă, el a adunat in­tr-un gest unic sentimentele compa­siunii creatorilor și admiratorilor de frumos față de populația din zonele de nți, elevi, ziariști au ținut să ia parte la acest eveniment reprezen­tând solidaritatea cu cei aflați în grea cumpănă. Cu sprijinul lor și al celorlalți iubitori ai artei din ju­dețul Bacău donația artiștilor plas­tici putea deveni un act util de a nu­distruse de inundații. Prima expozi­­torare a sinistraților. Expozanții a­­rte reprezentînd obolul artiștilor duseseră aici ce crezuseră mai apro­plastici băcăuani — membri ai Ce­naclului „Nicu Enea" al Uniunii Ar­tiștilor Plastici sau simpli amatori — venea să ofere spre vînzare pes­te o sută de lucrări donate de pic­tori, graficieni, sculptori, ceramiști. Deschiderea expoziției a avut loc în prezența tovarășilor Victor Enă­­șoae, secretar al Comitetului jude­țean Bacău­­ al P.C.R., Ioan Ichim, prim-secretar, al Comitetului muni­cipal Bacău al P.C.R., Vasile Păcu­­raru, președintele Consiliului jude­­ ț. MARDARE (Continuare în pag. a IlI-a) piat de gustul și cerințele cumpă­rătorilor, dar fiecare lucrare, un crîmpei din sufletul lor — așa cum­­ sublinia prof. Iulian Antonescu, pre­ședintele Comitetului județean pen­tru cultură și artă, în scurta sa alo­cuțiune. Și parcă pentru a amplifica emoția momentului, poetul Mihail Sabin a citit cîteva poezii din ci- Cei nerăbdători și-au putut ridica de îndată tabloul ales.

Next