Steagul Roşu, iunie 1970 (Anul 25, nr. 5384-5408)
1970-06-03 / nr. 5385
r 3 > ■y -4 V Miercuri 3 iunie 1970 Precizate cum nu se poate mai bine la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, sarcinile privind buna gospodărire a materiilor prime și materialelor sunt înfăptuite cu succes în cele mai multe dintre întreprinderile industriale, de construcții și transporturi din județul Bacău, în secții și ateliere, în instalațiile uzinelor aparținînd industriei chimice, pe șantiere rodesc inițiativele adevăraților gospodari, în ultimul timp, am avut prilejul să constatăm preocupări deosebite în acest sens și în unitățile Grupului industrial de petrochimie Borzești. Este drept că în problema reducerii continue a consumurilor specifice, în multe dintre întreprinderile județului, mai există încă suficiente rezerve. Suplimentarea considerabilă a angajamentelor care animă întrecerea socialistă va face ca peste tot colectivele să nu lase nefolosite nici una dintre rezervele de care dispun. Numai astfel se va putea raporta la sfîrșitul acestui ultim an al cincinalului îndeplinirea tuturor obiectivelor întrecerii socialiste. Relevînd în rîndurile acestui grupaj economic cîteva dintre aspectele pe care le prezintă acțiunea de economisire a materiilor prime și materialelor, nu facem altceva decît să scoatem în evidență faptul că acțiunea dă roade numai acolo unde ea are caracter permanent, acolo unde rezultatele sînt urmărite zilnic. Intr-o problemă nu tocmai simplă se dă dovadă de un veritabil rafinament de vorbă cu ing. Gheorghe Nicolescu, directorul Uzinei de petrol a Grupului industrial de petrochimie Borzești, despre experienței rafinorilor în munca de reducere continuă a consumurilor specifice. In moderna Uzină de petrol din Borzești se desfășoară complicate procese tehnologice în urma cărora o gamă largă de produse petroliere generează faima binemeritată a unui harnic și priceput colectiv. Rafinarii au reușit, într-o perioadă relativ scurtă, să pună în drepturile firești problema cheltuielilor necesitate de producție, cîndva exagerat de mari. La sfîrșitul primului trimestru al anului, uzina a înregistrat o economie la prețul de cost, peste sarcina planificată, în valoare de 5.863.000 lei; pentru fiecare 1000 lei producție marfă s-au cheltuit numai 836,49 lei, față de 865 lei cit se planificase. Bineînțeles că faptul a fost posibil, printre altele, și pentru că în problema consumurilor specifice s-a acționat cu fermitate (veți vedea că de fapt este vorba de un veritabil rafinament, tocmai potrivit unor rafinori). In convorbirea pe care un colaborator al ziarului nostru a avut-o recent cu directorul uzinei s-a insistat mai ales asupra căilor ce au condus la acest succes. Orientată pe linia sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, reducerea consumurilor specifice constituie o chestiune de maximă importanță, în uzina pe care o conduceți există garanția urmăririi continue și eficiente a îndeplinirii acestui important deziderat ? Ce eforturi sunt depuse în acest sens ? Este necesar să precizăm că în procesele de prelucrare superioară a țițeiului, în scopul unei valorificări optime, consumurile specifice (energie electrică și termică, combustibil, chimicale etc.) reprezintă circa 16 la sută din volumul cheltuielilor materiale aferente producției industriale. Evidența, alcătuită pe baza datelor primite de serviciile de resort din cadrul Grupului industrial, existentă la nivel de uzine (notată zilnic și cumulată lunar pe fiecare consum specific, defalcat pe instalații consumatoare) permite o urmărire continuă și eficace. Sunt create toate condițiile ca, pe lîngă producția obținută, să se cunoască și consumurile specifice înregistrate în procesul de producție. Ele, la rîndul lor, sînt analizate zilnic de către colectivul de conducere. Cînd situația impune, sunt luate măsuri energice pentru redresarea unui consum, sau pentru, sporirea volumului de economii la acele capitole la care este posibilă o îmbunătățire. Evidența operativă, clară ne indică cu precizie direcțiile în care trebuie să acționăm. Consider că există toate condițiile create și, în același timp, suficiente garanții ca această importantă sarcină — reducerea consumurilor specifice — să fie îndeplinită în așa fel, încît să ne dea mereu numai satisfacții. Ce măsuri ați luat pentru a atribui acțiunii de reducere a consumurilor specifice caracter de continuitate ? Ce ne puteți spune despre rezultatele obținute ? Putem considera că acțiunea de reducere a consumurilor specifice are, în cazul uzinei noastre, o vechime recunoscută ! Ea a început cu cîțiva ani în urmă, cînd producția obținută se realiza cu un deficit de peste 60.000.000 anual, sumă acoperită de la bugetul statului. Rezultatul ? Reiese clar numai din faptul că în anul 1969 s-au cheltuit pentru fiecare mie de lei producție marfă numai 875 lei față de anul 1966, cînd s-au cheltuit 1.007 lei. In acțiunea noastră, pe lîngă creșterea producției am vizat și reducerea consumurilor specifice care reprezentau atunci peste 20 la sută din tabelul cheltuielilor materiale. Realizările amintite au fost posibile numai datorită luării unor măsuri eficiente. E număr dintre ele: — sistematizarea și electrificarea utilajelor dinamice din instalație, urmărindu-se funcționarea la parametrii optimi, economici; — recuperarea căldurii secundare, fie prin producerea de aburi, fie prin schimbul de căldură la instalațiile D.A.V. și cocsare ; — mărirea vitezei de circulație a catalizatorului la instalația de cracare catalitică, cu reducerea combustibilului ; — reducerea consumului de apă recirculată în procesele tehnologice, cu scăderea consumului de energie electrică și, în sfîrșit, sistematizarea circulației produselor Ținste și semifabricate în uzină, cu reducerea consumului de energie electrică. . Dinamica acestor cheltuieli ne obligă să gîndim, în continuare, la noi măsuri care să ne dea garanția realizării sarcinilor ce ne revin. Astfel, vom continua recuperarea căldurii secundare din produsele instalațiilor pînă la nivelul la care această operație este economică. In acest sens, s-a inițiat o acțiune științifică de urmărire, în toate instalațiile, a performanțelor aparaturii de schimb de căldură în vederea creșterii eficienței. Acțiunea deja începută, constă, spre exemplu, în aplicarea curățirii schimbătoarelor de căldură, fie prin procedeul chimic, fie prin procedeul mecanic cu presiune înaltă de lichid. In același scop, vom începe înlocuirea aparatelor de schimb de căldură cu coeficient de transmisie scăzut cu altele cu performante superioare, la nivelul tehnicii actuale, a căror eficientă economică va fi oglindită în reducerea consumului de apă de răcire. Pentru reducerea consumului de catalizator la instalațiile de cracare catalitică, va fi experimentată, după o prealabilă recalculare, modificarea bateriei de cicloane. Raportat la viitor ? Ceea ce în mare, am relatat și... strădania continuă de a ne menține în același ritm pe care ni l-am impus în vederea reducerii consumurilor specifice și în final a cheltuielilor materiale. Candiano PRICEPUTU Experiența rafinorilor STEAGUL ROȘU\ Una dintre Instalațiile de prelucrarea țițeiului ale Uzinei de petrol din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzești. Foto: C.BUTE De la angajamente la fapte Operatorii, maiștrii, inginerii și tehnicienii Utfrcei de cauciuc din Borzești raportează că de la începutul anului și pină in prezent își traduc, pas cu pas, nu fapte angajamentele luate în întrecerea socialistă. Cele mai bune rezultate le-a obținut colectivul secției cauciuc, condusă de inginerul Eugen Bucin. Succesele dobîndite au la bază, în special, reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale. Secția a reușit să reducă normele de consum pentru acizii grași cu 19 tone, iar la butadienă cu 374 tone. Per total, cheltuielile materiale de fabricație au fost micșorate cu 4.006.000 lei, fapt ce constituie un remarcabil succes; în continuare, colectivul este animat să ducă mai departe experiența cîștigată pentru a depista și pune în valoare toate rezervele de care dispune. Și într-adevăr calea aleasă este cea mai directă pentru ieftinirea sortimentelor. Chimiștii la înălțimea tradiției Colectivul secției clorură de vinil de la Uzina chimică Borzești, condus de inginerul Gheorghe Niculescu, a realizat de la începutul anului și pînă în prezent economii prețul de cost în valaloare de 1.347.000 lei. Și aici, economiile au la bază reducerea consumurilor specifice. Faptul se materializează în: 22.081 kg cărbune activ de catalizator, 8777 kg cărbune activ absorbant, 1095 kg clorură mercurică, utilități și alte materiale. Succesele sunt cu atît mai valoroase cu cît normele de consum stabilite sunt micșorate față de cele realizate în anul 1969. Așadar, chimiștii sunt hotărîti ca și în viitor, prin noi măsuri, prin noi tehnologii, să sporească eficiența economică a muncii lor. însemnate economii Borzești, trăiesc bucuria muncii împlinite. De la începutul anului și pînă acum, volumul economiilor realizate la prețul de cost depășește pe cel stabilit prin angajamentele asumate. Prin organizarea mai bună a producției și a muncii au fost reduse substanțial consumurile specifice de materii prime și materiale. Economiile obținute în procesele de fabricație sunt următoarele : 378 tone toluen, 235 tone propan-propilenă, 204 tone izopropilbenzen, mari cantități de abur, apă și alte materiale. Valoric, aceste economii însumează, pînă în prezent, 1.352.000 lei. Chimiștii din secția izopropilbenzen — alfametilstiren— fenol-acetonă, din cadrul Uzinei de cauciuc La butadiena - bine. In rest - loc mult pentru mai bine Ne-am aflat recent — cîteva zile — în mijlocul chimiștilor din cadrul Grupului Industrial de petrochimie Borzești. Inițiatorii chemării la întrecere pe anul 1970, adresată tuturor întreprinderilor din județul nostru. De la intrarea pe poartă se simte pulsul unei activități febrile. Magistralele sau aleile de acces din Uzina de cauciuc sunt pustii în orele de program. Animația de adevărat oraș țîșnește numai la schimbarea turelor, în rest, în exterior este liniște. Doar din stînga sau din dreapta se aude, uruitul înăbușit al utilajelor, prin care răzbate întreaga activitate. Odată pătruns în uzină, la panouri sau la punctele nodale ale fluxului, distingi printre benzi, motoare, pompe sau panouri, fețele atente ale chimiștilor, pe care sunt comprimate parcă numai simțurile de văz și auz. Din această stare îi poți desprinde cu greu, chiar și numai cîteva minute, pentru a înfiripa un rexus schimb de cuvinte. Ți se răspunde monosilabic, cu fața îndreptată spre aparate. Simți nevoia să pătrunzi secretele acestor făuritori de bunuri, pentru a le putea transpune pe hîrtie faptele, activitatea, rezultatele. La Uzina de cauciuc, privite global, acestea se concretizează, pe primul trimestru al anului, prin cei 6.061.000 lei economisiți la prețul de cost al producției marfă. în cele ce urmează intenționăm să scoatem în evidență numai o parte din complexul de factori care au generat succesul. Firește, ne vom opri la cei mai semnificativi, aceia care au condiționat, în mai mare măsură, accelerarea întregului proces. Sîntem la instalația de butadienă, care fabrica una dintre cele mai importante materii prime pentru obținerea CAROM-ului. Reușim să-l atragem în discuție pe inginerul Vasile Miron, adjunct al șefului de secție. De la început ne asigură că în instalații treburile merg bine. Planul de producție este îndeplinit în mod ritmic, fapt ce a intrat de mult în obișnuit. Altele sunt preocupările de actualitate , ne interesează nu numai cît se fabrică, ci și felul în care se produce. In primul rînd nu se demonstrează cu documente și argumente tehnice, că s-a obținut o puritate a butadienei de 99,2—99,7 la sută, deși proiectul o garanta pînă la maximum de 98 la sută. Aici a intrat în normal și obținerea produsului cu zero la sută corpuri străine. De la început ne mirea pe buze o întrebare. Cu ce eforturi materiale se realizează produsul ? Dar interlocutorul nostru ne-a ghicit parcă gindul.— Am reușit, în primul trimestru din ’70, să reducem consumul specific de buton — butene cu 5 la sută, ceea ce înseamnă, față de plan, o economie de 505.000 lei. Pentru a obține acest rezultat am îmbunătățit în primul rînd aprovizionarea cu fracții din următoarele puncte de vedere : cantitativ (ritmicitate), calitativ (concentrație) și structural (ponderea între cele trei sortimente), factori care au contribuit la ridicarea calității produselor, iar prin optimizare au dus la reducerea consumurilor specifice. In același timp, nu au fost neglijate nici celelalte materii și materiale care intră în componența produsului. Astfel, prin determinări de laborator, prin urmărirea reacțiilor, am reușit să reducem consumul de cupru electrolitic cu 5 la sută, cel de catalizatori cu 11 la sută, iar la acetonă cu aproape 40 la sută. Aceasta s-a intimplat în condițiile în care, așa după cum am arătat, calitatea produsului a depășit substanțial prevederile proiectului. Ca urmare, prețul de cost planificat al butadienei a fost redus în trimestrul I 1970 cu 400 lei per tonă. Și cum întreaga noastră uzină este o continuă înlănțuire de reacții pe faze, butadiena, prin calitatea ei superioară, obținută la un preț de cost scăzut, a influențat și ea, în parte, reducerea prețului de cost al „CAROM- ului 1.500“, cu 347 lei per tonă. Analiza făcută la butadienă și la multe alte produse, demonstrează că această preocupare are o largă sferă de activitate. Fără a minimaliza succesele obținute trebuie să scoatem însă în evidență și faptul că uzina, întregul grup, au încă suficiente rezerve pentru reducerea, în continuare, a prețului de cost. Un singur lucru poate dovedi temeinicia afirmației noastre : majoritatea consumurilor specifice planificate, și în special la utilități (apă, abur, energie electrică), depășesc pe cele realizate în anul 1969. Dintre acestea menționăm : la catalizator k. 16 cu 3,1 la sută, la „cauciuc 1.500" cu 6 la sută, la alfametilstiren cu 17 la sută, la copolimer (cel de proiect) cu 29,7 la sută, enumerare care poate continua la zeci de produse. Modul de planificare prezentat dovedește, fără echivoc, că în volumul total al costurilor planificate sunt importante rezerve. Se impune din partea comitetului de partid, a conducerii Uzinei de cauciuc Borzești să-i mobilizeze mai mult pe ingineri, tehnicieni și muncitori la acțiunea de reducere continuă a cheltuielilor de producție. Acest fapt este cu atît mai necesar, cu cît volumul cheltuielilor la mia de lei producție marfă stabilit pe anul 1970 este net superior celui realizat în anul 1969. C. MARDARE Pag» 3 RECUNOȘTINȚĂ Ș > din inimă, pentru ajutorul primit Cred că nu există cuvinte care să exprime mulțumirea noastră, a celor care am avut de suferit de pe urma calamităților naturale. Mă număr printre cele 26 familii din comuna Buhoci cu locuința distrusă de pe urma lunecărilor de teren. Hotărârea partidului și guvernului privind ajutorarea familiilor sinistrate ne-a convins încă o dată că zilele grele prin care trecem vor rămâne ca un vis urît, că voi avea din nou gospodăria personală. Și eu, ca și ceilalți săteni, prețuim din inimă acest ajutor și vom face tot ce ne va sta în putință pentru a-1 răsplăti prin fapte. Trebuie să arăt că încă din primele zile cînd casa mi-a fost distrusă, am fost adăpostit la unul dintre locuitorii satului Buhocel, mi-a fost repartizat un loc pentru ca să-mi construiesc o nouă casă. Am citit cu atenție cuprinsul Hotăririi în care se arată limpede înlesnirile privind procurarea materialelor de construcție la preț avantajos, scutirea de taxe pentru dobîndirea autorizației de construcție și înscrierea dreptului de proprietate și altele. Am fost chemați la consiliul popular și tovarășul Gh. Rotaru, primarul comunei, ne-a spus că s-au fasonat 50 mc de lemn în pădurea comunală pe care-1 vom primi zilele acestea. Cu transportul ne va ajuta cooperativa agricolă. De asemenea, materialul de construcție ni-1 vom procura prin magazinul cooperației de consum. Cu sumele pe care le vom primi drept despăgubiri vom izbuti să ne ridicăm din nou casele distruse de alunecări. Vă mărturisesc că atît eu cît și ceilalți săteni aducem mulțumiri din inimă pentru ajutorul dat și drept recunoștință nu vom precupeți eforturile pentru a face ca pămînturile cooperativei noastre să rodească cît mai spornic. Constantin Gh. PRICHINEȚ, membru al G.A.P. Buhoci mm Șl RETRIBUIREA (Urmare din pagina I) toți cooperatorii, aceștia nu depun eforturi susținute pentru a le îndeplini și depăși. Recent, colectivele de control organizate de Uniunea Națională și Uniunea județeană a C.A.P., au verificat modul cum se face normarea și retribuirea muncii în mai multe cooperative agricole din județul nostru. Cu această ocazie s-au constatat multe deficiențe privind evidența și retribuirea muncii, deficiențe care ne mulțumesc pe cooperatori. Aproape în toate cazurile nu se face recepția cantitativă și calitativă a lucrărilor efectuate la terminarea acestora, nu se tine evidenta consumului de muncă pe culturi și lucrări pentru a se putea urmări respectarea devizelor de lucrări și încadrarea în haremurile stabilite prin plan. Astfel, la C.A.P. Roșiori s-a normat învelirea împotriva rozătoarelor a 12.400 pomi, iar în livadă nu sînt decît 11.673 pomi, din care 350 au rămas neprotejați. La C.A.P. Sascut Sat, brigadierul Dumitru Pricop a format în plus transportul a 211 tone porumb față de producția efectiv realizată. Din aceste și alte exemple constatate cu ocazia reviziilor se pot trage concluzii privind efectele negative ale neglijenței în ținerea corectă a evidenței consumului de muncă, deficiente care diminuiază valoarea normei de muncă și cîștigul cooperatorilor. In cooperativele agricole Horgești, Berești-Tazlău, Izvoru Berheciului, Dealu Morii, Buda și altele unde evidenta contabilă nu este ținută la zi, nici fișele de pontaj nu se întocmesc la timp și nu se afișează pe grafic numărul de norme efectuate benzinal de către cooperatori. In unele cooperative ca Tamași, Oncești, Cleja, Orbeni și altele în fișa individuală de evidenta muncii nu se înregistrează cîștigul realizat de cooperatori în expresie valorică. Așa se face că la cooperativa din Coțofănești în unele brigăzi se ține evidenta muncii in expresie valorică, iar în altele în norme conventionale. In multe unități nu se respectă prevederile regulamentului de organizare și retribuire a muncii, aprobat de plenara Consiliului Uniunii Naționale a C.A.P., privind obligația cadrelor de conducere și a aparatului administrativ de a participa efectiv la executarea lucrărilor agricole în campaniile de vîrf, iar funcțiile de magaziner, casier, secretar, vînzător la chioșc și altele sa fie încadrate numai în anumite perioade, cînd nevoile cer. Aceste funcții să fie îndepli#nite de unii cooperatori care participă efectiv la executarea muncilor agricole. Încâlcind această prevedere, la C.A.P. Obîrșia sînt menținuți doi magazineri, deși în această perioadă nu este de lucru nici pentru unul singur. Și la C.A.P. Roșiori magazinerul Mihai Stoica și-a normat rudele cu 87 norme convenționale în valoare de 957 lei pentru „diferite muncii la magazie" care de fapt intrau în atribuțiile lui. Sunt multe cazuri cînd unii meseriași, ajutorii șefilor de fermă, tehnicienii și alți cooperatori, primesc retribuire lunară fixă fără să îndeplinească munci de conducere sau să participe direct la vreo muncă productivă, cum este cazul tehnicianului veterinar de la C.A.P. Gîrleni care este retribuit lunar cu 30 norme convenționale. După cum se vede, există tendința, din partea unor cadre de conducere, de a umfla aparatul administrativ cu activități neproductive, peste numărul de posturi aprobat de Uniunea județeană, sau de a acorda acestora un număr de norme convenționale mai mare prevăd instrucțiunile elaborate decît de Uniunea Națională a C.A.P. De aceea, consiliile de conducere vor trebui să analizeze cu toată răspunderea modul cum își desfășoară activitatea cadrele de conducere și administrative, să se stabilească sarcini precise pentru a lucra efectiv în anumite perioade la lucrările agricole și să reducă acest aparat la strictul necesar pentru nevoile producției, în același timp se impune a se lua măsuri hotărîte pentru respectarea și aplicarea întocmai a prevederilor hotărîrii plenarei Uniunii Naționale a C.A.P. cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii, în scopul îmbunătățirii activității de producție și economico-financiare a cooperativelor agricole. Este de datoria fiecărui cooperator din județul nostru ca în această perioadă, să participe efectiv la muncă, în fiecare zi, să folosească fiecare oră bună de lucru, pentru executarea la timp a lucrărilor de întreținere a culturilor, condiție esențială pentru îndeplinirea și depășirea producțiilor planificate. Operatorul Carol Chipereanu de la mașina de fabricat plăci din polistiren a Uzinei de cauciuc este permanent preocupat de economisirea materialelor. Foto I C. BURSUC Creșterea producției animaliere re cu aceste produse și, deci, la condițți și mai bune pentru sănătatea ei“. PETRICA TUDOR, pensionar, din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a iins să remarce că recenta Hotărire privind produsele animaliere se încadrează pe linia Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, a Plenarei din martie a Comitetului Central al partidului, care a adoptat programul național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere. „Este vorba, in fond, despre îmbunătățirea aprovizionării noastre , cu unele alimente de larg consum — a spus Petrică Tudor. Refin faptul că mai buna așezare a prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere va constitui un stimulent pentru țărănime, care va ști să aprecieze contribuția întregii populații. în perspectivă, vom avea deci mai multă carne, mai mult lapte, mai multe ouă, ca și sortimente variate și de calitate superioară din aceste produse agroalimentare. Este deosebit de important și faptul că industria și comerțul au primit, prin această Hotărire sarcini precise privind și aprovizionarea cu sortimente ieftine din produsele amintite mai in scopul satisfacerii cerințelor pieței. Iată de ce, mai ales ca urmare a calamităților naturale care s-au abătut asupra țării noastre — cînd au pierit multe animale, s-au pierdut importante cantități de furaje, numeroase construcții zootehnice consider că măsura luată este binevenită și ea demonstrează preocuparea pentru mai buna aprovizionare a populației“. Numeroși interlocutori și-au exprimat convingerea că aplicarea recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. a Consiiului de Miniștri al Repubblicii Socialiste România, alături de celelalte măsuri privind zootehnia, va asigura o creștere substanțială a producției animaliere și, ca urmare, se va îmbunătăți continuu aprovizionarea populației cu carne, lapte, și celelalte produse agroalimentare la caret na referim. i (Urmare din pagina I) trai al partidului nostru și a Consiliului de Miniștri ca un ajutor dat frânimii muncitoare, care a fost in mare parte greu lovită de calamitățile naturale din această primăvară. Pe bună dreptate, ca urmare a acestei Hotărîri, se contează pe o sporire a producției de carne, lapte, lină, ouă, venindu-se astfel In sprijinul populației cu privire la o mai bună aproviziona-