Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)
1970-07-01 / nr. 5409
Pag. 2 Aveți un teatru pe care il caracterizează exigența Regizorul Bora Grigorovici de la Teatrul National din Belgrad s-a aflat zilele acestea în țara noastră pentru a perfecta o viitoare colaborare cu Teatrul dramatic „Bacovia“. Oaspetele a vizionat spectacole și a asistat la repetiții, a acceptat oferta de a monta la Bacău, în stagiunea viitoare, celebra comedie „Doamna Ministru“ a clasicului dramaturgiei iugoslave B. Nușici, înainte de a se înapoia în patrie, i-am solicitat regizorului Bora Grigorovici un scurt interviu. — Care sunt principalele probleme ale teatrului iugoslav contemporan ? — Sunt problemele specifice teatrului din țările mijlocii, asemănătoare, după cîte îmi dau seama, și teatrului românesc. Viața teatrală din Iugoslavia alcătuiește, in prezent, un amplu tablou al dramaturgiei universale cu tot ce are ea mai bun, dar imitînd, inevitabil și succesele facile din alte țări. Noi facem un efort permanent de a găsi o formulă spirituală unică pentru întregul fenomen teatral național și, în principal, de a da o expresie autentică teatrului nostru. Cele mai bune opere ale dramaturgiei naționale, intră imediat în atenția oamenilor de teatru, fiind valorificate cu toate forțele. Consider acesta un mod eficace de a răspunde pătrunderii masive a modelelor străine de mentalitatea noastră. Caracteristicile dramaturgiei iugoslave actuale sunt temele istorice și marile probleme etice contemporane. — Ce autori iugoslavi preferați ? — Pot numi cel puțin doi dintre ei, pe Velimir Lukici și Alexander Popovici, aparținând grupului de scriitori din Belgrad. La Zagreb și la Ljubljana sunt, de asemenea, dramaturgi cu o personalitate artistică originală și bine definită. — Din convorbirile noastre anterioare, am înțeles că sunteți un partizan entuziast al teatrului politic. Ce credeți despre dezvoltarea viitoare a acestui teatru ? — Este necesară o precizare. Cred că sîntem de acord că actul teatral, în general, constituie un eveniment. In acest caz putem spune că orice piesă este capabilă să producă efectul teatrului politic. Am avut prilejul să văd la Paris o reprezentație cu dramatizarea lui Brecht după romanul „Mama“ de Gorki. Spectacolul a fost un adevărat eveniment politic, pentru că la apariția inscripției „religia e un opium pentru popor“ s-a declanșat în sală o adevărată explozie de aplauze și strigăte și puțin lipsea ca totul să degenereze într-o luptă angajînd pe partizanii și adversarii lui Brecht. Deci, condiția publicului este un element decisiv și numai ea poate produce efectul politic despre care am vorbit. Am montat „Ascensiunea lui Arthuro Ui poate fi oprită“ de Brecht în Iugoslavia, dar publicul nostru a manifestat o indiferență evidentă ; el știa foarte bine că Hitler era produsul tipic al unei societăți în descompunere și, reamintindu-i acest lucru, nu-i mai spuneam nimic nou. Dar un spectacol studențesc cu probleme studențești la ordinea zilei și prezentat în mijlocul studenților a avut un efect de teatru politic imediat. Pot spune, în concluzie, că teatrul politic este condiționat de evenimente și de împrejurări, iar spectacolul ca atare are doar efectul de cucerire a conștiinței politice a publicului din sală. Teatrul este confruntat în prezent cu numeroși concurenți, printre care televiziunea în primul rînd. Va ceda arta teatrală influența pe care o are în prezent asupra publicului ? — întotdeauna s-a vorbit despre o criză a teatrului. De fapt, această chestiune m-a urmărit de la începutul carierei mele. Dar am putut să asist numai la victoriile teatrului, pretutindeni unde această chestiune a fost adusă la ordinea zilei. Niciodată televiziunea nu va putea produce o criză a teatrului, pentru că emisiunile televizate corespund, în primul rînd, unei înclinații spre comoditatea spiritului. Cel care răspunde la marile probleme sociale și culturale ale timpului este doar teatrul; el dă vigoare ideilor noi, exprimă punctul de vedere al tinerei generații și protestul împotriva oprimării. Teatrul este una din formele active actuale de exprimare a conștiinței civice și de mobilizare a colectivelor umane. — Vă considerați un regizor modern ? — Modernitatea actului teatral nu este o chestiune de opțiune prealabilă ; numai rezultatul, opera finită, poate caracteriza un regizor. Să nu uităm că însăși accepțiunea termenului este elastică. Eu nu sunt ceea ce s-ar putea numi un „modern“ declarat; principalul, după mine, este spectacolul bun . Teatrul experimental este răspindit în țara dumneavoastră ? — La fel ca și în România. La noi însă este foarte prezent teatrul studențesc de amatori. In cadrul lui au loc experiențe teatrale foarte interesante și, după părerea mea, foarte necesare, atît oamenilor de teatru, cît și publicului. — Cu ce impresii plecați din România ? — Cred că aveți un teatru foarte vital și pe care îl caracterizează, ceea ce, de altfel, am observat că este o caracteristică a tuturor românilor : exigența. Plecînd spre Bacău, prietenii mei de la Teatrul Național din București mi-au spus că voi găsi aici clasica ospitalitate moldovenească. Am avut șansa să gust din plin această ospitalitate și m-au încîntat nespus frumusețile și bogățiile acestei părți a tării. Pot să vă spun, în afara oricărei convenții, că m-am simțit aici ca la mine acasă și nu ca în străinătate. CISAC Interviu cu regizorul iugoslav BOKA GRIGOROVICI U UNIVERSITATEA POPULARA-mijlui: eficient de educare și instruire a maselor înființate ca răspuns la nevoia permanentă de cunoaștere și participare la viața culturală a județului, universitățile populare și-au conturat în ultimii ani o tot mai distinctă personalitate, constituindu-se drept importante și prestigioase focare de cultură, frecventate de toate categoriile de oameni ai muncii. Antrenând în procesul de răspîndire a cunoștințelor un auditoriu numeros, ele și-au desfășurat activitatea propunîndu-și ca verbul înflăcărat al conferențiarului, sfatul prețios al specialistului, expunerea consistentă a lectorului, să devină, în localitatea respectiva, prezente active și eficiente. O trecere în revistă a activității universităților populare — obiectiv urmărit și de recenta plenară a Comitetului județean pentru cultură artă — care să releve aspectele specicifice ale procesului de învățămînt, este, credem, necesară — cu atît mai mult cu cit orice drum spre autoperfecționare trebuie să treacă neapărat prin analiză. Cele patru centre urbane (Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Buhuși, Comănești), precum și cele 17 centre rurale în care ființează universități populare s-au dovedit pe parcursul unui an de învățămînt, pătrunse de o efervescență spirituală, vadurile culturale găzduind de cele mai multe ori expuneri al căror conținut a vizat în permanență aria noului. Acest lucru a fost posibil, în primul rînd, datorită preocupării Comitetului județean pentru cultură și artă în direcția elaborării și stabilirii tematicii cursurilor corespunzător profilului economic al localității respective. Astfel, în Gheorghiu-Dej, Municipiul Gheorghe Buhuși sau Comănești, existența unor sectoare economice specifice a determinat orientarea cursurilor, în primul rînd, spre acele probleme strîns legate de necesitățile producției. Și la întocmirea programului de învățămînt a universităților sătești s-a ținut seama de unele particularități de ordin economic și geografic, de ponderea intelectualității în comuna respectivă etc. De asemenea, stabilirea tematicii și numărului de cursuri sau cicluri de conferințe s-a făcut pe baza unor necesități studiate, prin antrenarea unui număr însemnat de specialiști, prin sondaje și anchete în rîndul publicului căruia urmau să se adreseze cursurile. Nu mai puțin importantă s-a dovedit a fi și formularea sugestivă a fiecărei expuneri. în acest sens ciclurile de conferințe „Mari ecuații ale istoriei“, „Actul istoric și semnificația sa“, sau expuneri precum : ,Tokio — miracol nipon“, ,Climatul străzii“ etc sunt doar cîteva dintre exemplele bune. Paralel cu aceste preocupări urmărit asigurarea unui colectiv sa de lectori bine închegat, format atît din forțe intelectuale ale județului nostru, cît și din personalități aparținind unor centre universitare cu tradiții. Prezența la tribună a unor distinși conferențiari ca Iulian Antonescu, D. I. Suchianu, Al. Sahini, Mihai Merfea, Ion Singeorzan, Dumitru Zaharia, Constantin Șova, Vasile Florea ș.a. a asigurat cursurilor o netăgăduită prestanță și calitate. Dincolo de aceste aspecte, analiza desfășurării anului de învățămînt 1969-1970 a scos la iveală și o latură asupra căreia plenara Comitetului județean pentru cultură și artă și-a propus să insiste pe viitor. Este vorba despre orientarea lectorilor din cadrul universităților populare către o gamă complexă de metode și procedee ce fac lecțiile mai captivante. Experiența a dovedit că apăsarea pe o singură coardă — expunerea — sărăcește spectacolul și scade interesul auditoriului. In acest sens, apelarea la o paletă bogată de mijloace de comunicare, precum conferința (ale cărei posibilități n-au fost exploatate îndeajuns), dezbaterea colectivă, demonstrația practică, masa rotundă, simpozionul, consultația sunt doar cîteva din multele posibilități de asigurare a reușitei. Manifestarea unor carențe în procesul de învățămînt, slaba organizare și mobilizare la cursuri, îndeosebi în cadrul universităților sătești, a subliniat o dată în plus, interdependența strînsă dintre munca depusă și rezultatele finale. De pildă, în comunele Măgirești, Podu Turcului, Vultureni etc. universității sătești i-a lipsit premisa sine qua non a reușitei, penetrația în mase, marea majoritate a cursanților fiind formată din cadre didactice, salariați ai comunei, sătenii fiind slab reprezentați în rîndul cursanților. Principiul opțiunii majoritare al sondajelor în rîndul locuitorilor satelor a fost aici, ca și in altă parte, considerat, uneori, o bagatelă — și rezultatele s-au dovedit, pînă la urmă, pe măsura eforturilor depuse, adică neconvingătoare. Plenara Comitetului județean pentru cultură și artă a insistat în mod deosebit asupra faptului ca pe viitor să se treacă la măsuri neîntîrziate, pentru ca astfel de situații să nu mai apară. S-a relevat faptul că e nevoie să se intensifice eforturile ca pentru anul următor de învățămînt actualul număr de universități sătești să crească de la 17 la 31, urmărindu-se astfel, realizarea uneia din sarcinile prevăzute de cel de-al X-lea Congres al partidului privind ridicarea continuă a nivelului politic ideologic al tuturor oamenilor munștrii. Faptul că universității sătești i se rezervă, printre sarcinile de prim ordin, conducerea activității de propagandă, mărește o dată în plus ponderea ei în viața spirituală a satului, obligînd, totodată, toți activiștii pe tărîm cultural să depună în continuare eforturi pentru realizarea deplină a înaltelor scopuri pe care și le propune această formă de invățămînt — educarea ideologică, politică și culturală a maselor. Ion ROȘU 1 CINEMA1 MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul: „Cei 1000 de ochi ai dr. Mabuse" (orele 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie : „Pentru țara și rege" (orele 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. Progresul : „Cu mine nu, madame" (orele 10,30 ; 14,30 ; 1 ,4,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ 23 August : ,,Freddy și cîntecul preeriei". Oituz : „Bănuiala". TG. OCNA — Oituz : „Winnetou în Valea Morții". _ MOINEȘTI — Petrolul : „Tatăl meu, căpitanul". BUHUȘI — Textila î „Explozie în munți". IEXPOZITIVI MUNICIPIUL BACAU Galeriile de arta : Expoziția absolvenților Școlii populare de artă (clasele de pictură și grafică). Școala populara de arta: str. Karl Mane nr. 18 I Expoziția de sfîrșit de an școlar. TÎRGU OCNA Galeriile de arta : Expoziția Stavru Tarasov. Comuna RACOVA î Expoziția memoriald Ion Borcea. I muzee MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă, Calea Mârășești nr. 20. Sectia permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie, B-dul Republicii nr.4, deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — între orele 10—20. (vremea) Vremea devine instabilă și se răcește ușor, mai ales în jumătatea de nord a Moldovei. Cerul devine variabil, mai mult noros după-amiază cînd se vor înregistra averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la potrivit < din sectorul nord-vest. Temperatura aerului in ușoară scădere : minimele vor fi cuprinse între 12 și 16 grade, iar maximele între 22 ■ și 27 grade. SCHIMBURI mcCe ^ccouynterrrrrr Ultracentral București, 3 camere dependințe lemne, contra similar Bacău, încălzire, telefon 16059. 1>iFnoER* JQ37 Bădilescu Gheorghe — Iași, pierdut carnet student. Il declar nul. TELEVIZIUNE ! MIERCURI 1 IULIE 1970 Tn jurul orei 9,45 — Transmisie de la Aeroportul International Otopeni a plecării Șahinșahului Iranului — Mohaammad Reza Pahlavi Aryamehr, care invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în tara noastră. 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Universal șotron. . . 18.30 Cabinetul economic TV. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Muzică populară. 20.15 Telecinemateca. Eva. 21.40 Ora editorului. 22.10 Gala marilor interpreți români. 22.35 Desene animate. 22.45 „Imagini din Canada" — film documentar. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. & STEAGUL ROȘU Teatrul de amatori Premieră in municipiul de pe Trotuș Membrii cercului dramatic al sindicatului G.I.P.Borzești au prezentat în premieră comedia lui Sergiu Fărcășan „La ciorba de potroace“. Un mare număr de spectatori prezenți in sala Casei de cultură a Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej au aplaudat la scenă deschisă pe interpreții amatori. Din rîndul entuziaștilor slujitori ai Thaliei s-au remarcat: Ștefan Tirișcă și Nelu Gruici, laureați ai ultimului Festival de teatru „I. L. Caragiale“, Relu Claici, Nelu Albu, Marioara Cîmpeanu, Mariana Popovici, Nicolae Popov, Giovani Zănescu. Regia spectacolului este semnată de Silviu Dumitrescu, iar scenografia de Eremia Grigorescu. Val. RADULESCU Bibliotecara din Solont Nu am pus niciodată sub semnul întrebării efectul constructiv al criticii, mai ales dacă aceasta viza cauzele de fond ale unei stări anormale. Totuși, un oarecare scepticism m-a făcut, uneori, să admit cu greutate ideea metamorfozelor rapide, a schimbărilor spectaculoase de atitudine care ignoră pur și simplu antecedentele. De curând, însă, am fost pus în situația de a constata la cel, care altădată Îmi oferise prilejul unei critici aspre, acea Întoarcere pozitivă care, prin evidența ei, obligă să revii neapărat asupra concluziilor anterioare, spre a le pune în concordanță cu laptele. De la inerția în care se complăcuse altădată, la intensa activitate pe care o desfășoară acum, bibliotecara din Solonț — Maria BUDUCHI (căci de ea este vorba) — a trecut cu o nonșalantă — dacă nu și cu o secretă ambiție — de care numai tinerii sunt în stare. Sala bibliotecii unde, cu alt prilej, constatasem lipsuri la tot pasul, arată acum cu totul schimbată. Preocuparea bibliotecarei pentru orientarea cititorului s-a materializat in confecționarea unor panouri utile, de pildă : Ce să citim ? ca sugerând titluri de cărți pentru frecventatorii sălii de împrumut — sau Biblioteca și televiziunea — titlu sub care se grupează câteva romane transpuse cinematografic. Pentru tineretul din comună a fost inaugurat un ciclu de prezentări de cărți educative: „Prietenie și dragoste“, „Tu știi cum să te porți ?“, ambele urmate de discuții aprinse. Concomitent cu aceste inițiative, sprijinită de un colectiv de uteciști din comună, Maria Budachi a organizat „o zi deschisă a bibliotecii“, cu care prilej 14 noi fișe de împrumut aparținind unor cititori intre 15 și 20 de ani, s-au adăugat la cele peste 400 existente. R. ION Miercuri î iulie 1970 floare albastrei Mr . timip 1970 La al doilea număr al său, revista elevilor buhușeni se înscrie in rîndul acelor șase efemeride" „prețișcolare, capabile, totuși, să-și contureze un profil distinct. Așa cum s-a observat, această publicație denotă existența la Buhuși a unui climat, bănuim nu numai literar, proprice dezvoltării și promovării talentelor autentice. Deocamdată avem de-a face numai cu literatură, dar credem că de la număr la număr publicația liceenilor va oglindi și preocupări ale colegilor lor de domeniu, să zicem, istoric, filozofic, matematic etc Din cuprinsul revistei se remarcă aproape toate materialele fie prin claritatea exprimării ideilor, fie prin frumusețea metaforică a producției artistice. Cum e și firesc, vom nota mai intii poezia. Ciclul fin“, semnat de „Pelelean Ivan, ne anunță un poet in plină formare. De fapt, cam același ton îl au și poeziile semnate de Maria Barbu — deținătoarea premiului I la Olimpiada de literatură română (care mai semnează in cuprinsul revistei și o pătrunzătoare analiză a romanului „Animale bolnave“ bani, Ileana de N. Bre- Hociung, C. Drilea, G. Vrinceanu>. C. Ivan. Sunt recenzate cu simt critic : „Princepele“ de Eugen Barbu (Ion Anton) ; „Weekend in oraș“, de Ovidiu Genaru (Constanța Tomozei) ; „Îngerul m'sr''richil“ df ° M. Sași fer 1 (Onicu Drîmbe) ; ,,A treia taină", de Ana Blandiana (Ileana Hociung). Pagina Lyceum constituie, credem, o dovadă a nivelului la care scriu elevii-poei din întreaga țară. Generoasa pagină înscrie nume deja cunoscute in presa literară: Daniela Caurea, Mircea Dinescu, Paul Balahar, Victor Teișanu ș.a. Proza de Paul este semnată Andronache. Povestirea „Puștii“ denotă un fin observator. Mai remarcăm cronica dramatică (Carmen Mihalache), plastică (Irina Barasch), notele de lectură Flavian) inteligent (Al. alcătuite, dovedind disponibilitate și informare, rubrica „Din poezia lumii“. Apărută In condiții grafice excelente, revista elevilor buhușeni poate constitui un model. Un cuvint de laudă acelor oameni de inimă, profesorii, care au sprijinit Îndeaproape această împlinire. Octavian VOICU NOUTATI — EDITORIALE EDITURA ACADEMIEI R.S.P. Costin Murgescu — Casa regală și afacerile cu devize 1935—1940 EDITURA POLITICA * * * — Europa încotro ? Schiță istorică-politică a securității europene EDITURA UNIVERS Grace Metalions — Peyton Place EDITURA ȘTIINȚIFICĂ Ștefan Milcu și colectiv — Radiobiologia EDITURA ALBATROS Mircea Fodoreanu — Tanganika Victor Kernbach — Enigma miturilor astrale EDITURA ION CREANGA Grigore Băjenaru — Taina lui Mircea Voevod EDITURA MERIDIANE Marcel Proust — Elster — despre artă EDITURA DACIA Mircea Zaciu — Glose I. Vlad — Intre analiză și sinteză EDITURA DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA Mureș Rădășan și Iacob Lascu — Dansul popular din toată țara D. Branga — Jocuri și probleme distractive pentru pionieri — Colecția preludii A. Antal și alții — Internatul școlar „Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabuse“ (La „Muncitorul“) Personajul Mabuse nu poate fi înțeles fără puțină istorie... Primul episod a apărut în 1922 și era intitulat „Doctorul Mabuse, jucătorul". Realizat în perioada de glorie a expresionismului german, a NOSFERATULUI lui Murnau, filmul regizorului Fritz Lang aduce in mijlocul unor aventuri macabre lumea reală a unei Germanii pline de contradicții. Este momentul apariției doctorului Mabuse, cu tentativa sa de a domina prin teroare. Un deceniu mai tîrziu, prin 1932, cu citeva luni înainte de venirea lui Hitler în Germania, apărea cel de-al doilea episod al serialului lui Lang „Testamentul doctorului Mabuse" (a nu se confunda cu recenta și mediocra refacere cu același titlu a lui Werner Klinger). Lang declara că povestea lui Mabuse, creierul unei bande dirijate dintr-un balamuc unde Mabuse redacta al său KAMPF (aidoma lui Hitler în detențiunea din Landsberg, în 1924) exprima : „Terorismul hitlerian, lozincile și doctrinele celui de-al III-lea Reich, naziste asupra teoriile distrugerii intenționate a tot ce este util poporului". In acel episod, doctorul Mabuse încerca să distrugă prin teroare și asasinat ordinea socială. Aluziile erau străvezii și avertismentul direct. Fritz Lang era nevoit să părăsească Germania și să emigreze în S.U.A. Cînd a revenit în 1960 pe platourile vest-germane, Lang a realizat cel de-al treilea episod al serialului „Mabuse". Este vorba de „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse“. Personajul a rămas cu aceleași trăsături caracteristice a supercriminalului înrolat, în lupta nedemnă pentru dominarea și distrugerea celor din jur. Dar seniorul Lang nu pare a fi rămas același. Tarele filmului comercial, atît de frecvent Hollywood, unde regizatorul a lucrat aproape 27 de ani, sunt prezente în această peliculă polițistă. Din subtila artă a suspensîilui, în care Lang este un maestru de necontestat, am găsit doar o realizare obișnuită de montaj. Nu am întîlnit nici fiorul măiestriei regizorale, ci mina sigură a încercatului veteran al celei de-a șaptea arte. Exploatarea situațiilor se îmbină desăvîrșit cu veridicitatea reacțiilor psihice. Din bogata filmografie a clasicului Lang am vizionat o peliculă nesemnificativă. Doar distribuția care cuprinde individualități artistice cu experiența ca Peter Van Eyck, Dawn Addams și Werner Peters, scot „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse" din categoria „distracțiilor elementare”. M. ROZEANU „Pentru țară și rege (La „Flamura roșie“) Dacă se poate vorbi despre o temă inepuizabilă, aceasta este, fără îndoială, tema războiului, pentru că asemenea unor mari cataclisme, războiul a pus omul față in față cu propria imagine, cu propriul destin și cu cea mai pură expresie a conștiinței sale. Adevăratul curs al războiului l-au urmat modificările în tot ce se credea mai durabil și mai bine întemeiat. Restul nu este decit istoria palpitantă a marilor bătălii, a orașelor distruse, a victoriilor și a infrîngerilor. Filmul lui Joseph Losey este o poveste din acest serial fără sfirșit, foarte bine condusă și captivantă, datorită construcției riguroase a acțiunii. Dar efortul de a depăși imaginea și de a da sensul a bine cerut de o poveste teribilă care concentrează tragismul imens al războiului întreg, este relevabil. Perspectiva unui sfert de secol permite celor care reiau cronica războiului să revadă in amănunt documentele concrete rămase de atunci. Tainițele conflagrației au dat tot mai puține secrete, iar strategiile au fost învățate pe de rost. Ceea ce încearcă Joseph Losey, și izbutește, este istoria sufletească a celui de-al doilea război mondial. In acest sens ei se integrează curentului existent în majoritatea cinematografiilor naționale vizînd descifrarea implicațiilor individuale pe care cronica rece și exactă a războiului nu le poate consemna. Tom Courtenay, deținătorul Cupei VOLPI (Bienala de la Veneția, 1964), realizează dimensiunile dramei omului aliat singur pe cărările insingerate ale marii conflagrații. Interpretarea lui este tulburătoare prin sensurile multiple pe care le implică. C. IULIAN f si Două din lucrările aflate in expoziția absolvenților Școlii populare de artă, aparținind tinerilor Coșevciuc Oprea Florența și Aron Gheorghe. IRADIO) BUCUREȘTI MIERCURI 1 IULIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Compozitorul săptămînii — Benjamin Britten. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din înregistrările taragotistului Lută lovită. * 16.30 Consultație juridică. 16.40 Selecțiuni din operetele lui Rodgers. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară. 17.55 Transmisiuni sportive. 20.Q5 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Cîntă Luminița Dobrescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Don Backy. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Pagini din opere. 15.30 Cîntă Elda Vilor. 15.40 Publicitate radio. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba germană. Ciclul III, secția a 21-a (reluare). 18.50 Recitaluri. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Melodii de compozitori români. 20.15 Teatru radiofonic. Dansul milioanelor. 21.20 Discuri rare. 22.00 Jazz. 22.20 Paralele lirice. 23.05 Lucrări simfonice. 23.35 Trio în mi major pentru pian, vioară și violoncel de Mozart. 24.00—1.00 Concert al Corului de cameră al Radiodifuziunii olandeze. JOI 2 IULIE 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualitați. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul III, secția a 21-a. 10.30 Melodii dedicate tinereții. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din tarile socialiste. 11.30 Piese pentru lăută. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă. 12.15 Orchestra Bella Sanders. 12.25 Știința la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntece de Elly Roman. 13.45 Vechi melodii populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Muzică populară. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — Mstislav Rostropovich 9.00 Un virtuoz al naiului — Fănică Luca. 9.10 Curs de limba rusă. Ciclul II, secția a 21-a. 9.30 Madrigale. 9.45 Fragmente din opera „Bărbierul din Sevilla". 10.15 Radioexpediție pionierească. 11.20 Muzică ușoară. 11.40 Selecțiuni din operetele lui Millöcker. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.15 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 13.30 Cine știe, cîștigă. 14.03 Itinerar folcloric muzical. 14.30 Lexiconul compozitorilor 1. 14.55 Știința la zi. IAȘI 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.05 21.00 21.05 21.20 21.30 21.45 MIERCURI 1 IULIE 1*70 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Actualitatea economică. Soliști și orchestre de muzică populară. Drumuri și popasuri turistice. Melodia preferată. Radiojurnal. Romanțe. Săptămîna muzicală. Melody-club. Buletin de știri. Piese instrumentale. Conțonete. Cârji, scriitori, opinii. Valsuri si tangouri celebre.