Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)

1970-08-07 / nr. 5441

Pag. 2 PLANIFICAREA - verigă muncii de partid ..Planificarea muncii de partid este aparent mai puțin acută și u­­neori ocolită în discuțiile cu secre­tarii organizațiilor de bază, pe mo­tiv că ea ar constitui o latură „for­mală“ a activității. Nimic mai fals! Planificarea prezintă astăzi, problematica muncii de partid cind s-a lărgit considerabil, o foarte mare însemnătate“... Aceste cuvinte, rostite de către secretarul comitetului de partid de la Schela petrolieră Moinești, tova­­rășul Nicolae Necula, aveau de fapt rostul să țină loc de concluzii la unele neglijențe constatate în pla­nificare și împotriva cărora acțio­na activ. Pentru că așa cum ne spunea dînsul, multe planuri ale bi­rourilor organizațiilor de bază din secție se mai întocmesc după ti­pare intrate în tradiție. De regulă, la secția 1 intervenție sau la sec­ția 2 extracție, ca să dăm numai e­­xemplul acestor organizații, cînd vine începutul lunii se zează ce s-a înfăptuit din anali­pla­nul de producție pe timpul cit s-a scurs, trece luna, se anali­zează ce mai trebuie făcut. Este desigur, normal să se analizeze problemele producției, dar adeseori asemenea analize se fac în virtu­tea obișnuinței. Unele birouri își planifică munca așa cum au făcut-o și în anul trecut, fără să acorde in­­tîietatea unor obiective noi, de ma­ximă importanță, ce intervin pe parcurs. Chiar și numai din acest motiv este vrednică de subliniat atenția comitetului de partid din schelă față de planifica­rea muncii de par­­tid. Pentru luna iulie a.c., de exem­plu, organizația de bază își propuse­se să analizeze mersul producției și să se ia măsuri pentru realizarea sarcinilor de plan. Această temă era deosebit de importantă, dar ea fusese analizată, nu de mult, de că­tre comitetul de partid care stabili­se măsuri corespunzătoare. în ace­lași timp, starea de fapt din locu­rile în care lucrau comuniștii din organizația de bază respectivă im­punea acțiuni energice pentru întă­rirea disciplinei. Era mult mai bine venită în acest caz o dezbatere lar­gă cu scopul de a se explica în­semnătatea respectării ordinii în secție și a se înlătura actele de în­călcare a normelor de lucru. Am înfățișat acest exemplu pentru a sublinia că nu o dată birourile organizațiilor de bază nu știu pe care dintre probleme s-o dezbată mai întîi și cer, firesc, de la comite­tul de partid un sprijin concret, în­­tr-o asemenea situație, dacă tova­rășul Necula, sau un alt membru al­­ comitetului ar răspunde : „alegeți problema cea mai importantă !“, ar fi egal cu a nu le spune nimic bi­rourilor organizațiilor. Iată de ce merită subliniază preocuparea aces­tui comitet de partid pentru buna programare a temelor pentru adu­nările de partid. Tot experiența organizației de partid din Schela Moinești ne spu­ne, cu deosebită claritate, că plani­ficarea muncii de partid nu trebuie­­ să fie rigidă. Activitatea comitetului de partid se caracterizează­­ în a­­ceastă direcție prin receptivitate față de tot ceea ce apare nou și se impune pe parcurs pentru analiză și îndrumare. Atunci cînd comite­tul de partid constată că planurile de muncă ale birourilor organizații­lor de bază se aseamănă între ele ca două picături de apă se intere­sează din ce cauză.’.Este posibil ca într-o perioadă să se detașeze o a­­numită problematică pentru aproa­pe toate organizațiile de partid și în acest caz ele, cu bună știință, își planifică și-și organizează munca în funcție de preocupările imediate ale schelei. Bunăoară, în cursul lu­nii trecute s-a dezbătut în majori­tatea organizațiilor de partid pro­bleme legate de reducerea consu­murilor specifice. Fiecare organiza­­ție a analizat și stabilit măsuri pen­tru a spori contri­buția comuniștilor, a tuturor petroliș­tilor la realizarea de economii ma­teriale, reducerea costurilor de pro­ducție. O aseme­nea acțiune a con­stituit o contribu­ție importantă la îmbunătățirea activi­tății economice în schelă. în acest caz se poate oare critica faptul că organizațiile de partid au urmărit aproape toate și au analizat una și aceeași problemă? Dimpotrivă! Dar se mai întilnește uneori și o a­­numită tendință de a copia în mod mecanic sarcinile altor organizații, ceea ce se înțelege, trebuie combă­tut pentru că încătușează activitatea creatoare. De aici necesitatea ca și pe viitor comitetul de partid „să nu dirijeze“ planificarea de­ dragul de a nu se repeta problemele, ci să ur­mărească dacă obiectivul de studiu ales corespunde preocupărilor, fră­­mîntărilor colectivelor de muncă. Altfel s-ar falsifica realitatea. „Ne-am obișnuit ca atunci cînd vorbim de planificarea activității comitetului de partid să acordăm o importanță redusă folosirii comple­te și­nutile a timpului fiecărui mem­bru al biroului, afectat muncii de partid, și îndeosebi celui al secre­tarului“. Tovarășul Necula îmi re­lata în continuare o experiență vrednică de consemnat : „Fără a recurge la o formaliștii d in plus, noi membrii biroului schi­țăm săptămânal și zilnic ce urmă­rim în perioada respectivă. Perso­nal cred că, dacă nu-ți fixezi ce ai de făcut intr-o zi sau alta ca secre­tar de partid, riști să te ocupi de toate și de nimic“. Evident, este multă dreptate in cele spuse. Nici tovarășul Necu­la, nici un alt membru al biroului nu poate, totuși, să se țină cu dinții de planificarea pe care și-au fă­cut-o dimineața sau cu o seară îna­inte, într-o întreprindere așa de complexă ca o schelă petroliferă ar fi nu numai nerealist, dar chiar dăunător să te conduci numai după un plan stabilit dinainte. Succesul depinde într-o măsură hotărîtoare de organizarea activității. Tudor BARAN principala ■ ■ a organizat PREȚUL DE COST (Urmare din pagina I) Dar față de plan se înregistrează o depășire de 101.000 lei, intrucit pla­nul de transport a fost îndeplinit în proporție de 98 la sută. La celelalte mijloace de scos—apropiat—trans­portat s-au obținut unele economii, dar multe din ele au lucrat sub pro­ductivitatea muncii prevăzute. Sec­torul Tg. Ocna a realizat producti­vitatea la fierăstraie mecanice nu­mai în proporție de 66 la sută, sec­torul Oituz în proporție de 72 la sută, iar sectorul Cașin în proporție de 81 la sută. Nici la funicularele „Wyssen“ treburile nu au stat mai bine. Sectorul Oituz a Îndeplinit productivitatea stabilită numai în proporție de 82 la sută, din lipsa buștenilor sau datorită stagnărilor Înregistrate, iar sectorul Cașin nu­mai în proporție de 63 la sută. Ace­eași situație și la tractoarele cu tro­liu și remorcă. Deci, însemnate ca­pacități sunt nefolosite, conducînd la sporirea cheltuielilor de produc­ție. Un alt factor care a influențat ne­gativ prețul de cost pe trimestrul I 1970 și care înglobează mari po­­tențe inactive, reiese din felul in care este folosit timpul de lucru. Dacă am avea în vedere pierderile cauzate de întreruperi, învoiri și ab­sențe nemotivate rezultă că s-au iro­sit­­ 39.752­ om/ore care, evaluate la nivelul productivității muncii reali­zate, au generat pierderea unei pro­ducții in valoare de 1.320.000 lei și respectiv o influență negativă a­­supra prețului de cost de 209.000 lei. Tot din examinarea modului în care s-a realizat timpul de lucru se mai constată că 50,6 la sută din nu­mărul total de muncitori nu-și rea­lizează normele de­­ producție. Acest fapt demonstrează o insuficientă preocupare pentru organizarea locu­rilor de muncă de către maiștrii de exploatare și conducerile sectoare­lor. Este suficient să arătăm că ne­­realizîndu-se normele s-a pierdut o producție în valoare de 790.000 lei, iar influența negativă asupra chel­tuielilor de producție se ridică la 125.000 lei. Ta toate aceste aspecte mai adăugăm unul: s-au plătit ?7.000 lei drept amenzi și penali­zări — locații C.F.R., nerespectarea contractelor ete. Examinîndu-se modul in care se planifică cheltuielile de producție pe sectoare se observă însemnate disproporții între volumul cheltuie­lilor stabilite și volumul celor sp­r­cialmente necesare. Sectorul, Oituz realizează la buștenii de fag, față de sectorul Căiuți, cheltuieli mai mari cu peste 12 la sută, iar la buș­tenii de gater rășinoase cu 13­3 la sută. La lemne de foc, sectorul, Tg. Ocna cheltuiește cu 14 la sută mai mult, la fiecare metru cub, față de sectorul Căiuți, deoarece a realizat planul de producție numai in pro­porție de 28,9 la sută. Costuri ridi­cate se mai Înregistrează la cheres­tea de fag și lăzi de fag in secto­rul Dofteana, depășiri nejustificate apar la sectorul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la parchetele de fag și ste­jar. Toate la un loc au influențat negativ prețul de cost. Rezervele de reducere a cheltuie­lilor de producție sunt aici, incon­testabil, mari, un fapt edificator: lingă economia de 239.000 lei a mai încăput și... o risipă le 1.195.000 lei sumă căreia, de ce să nu o spunem s-ar fi stat mai bine la capitolul eco­nomic. Așadar, productivități mici și chel­tuieli mari, determinate de o slabă organizare a locurilor de muncă. Felul în care se realizează planul pe Sortimente demonstrează că activi­­­tatea de producție se desfășoară în condițiile unor productivități înju­mătățite. Prețul de cost a devenit aici o încăpătoare tolbă, dar una în care își găsește adăpost bun mai m­u­i risipa. Este de datoria comitetului de par­tid și a comitetului de direcție de­­ U.E.I.T. Gheorghe Gheorghiu-Dej să depășească sfera­ examinării situa­țiilor create și să treacă imediat la organizarea minuțioasă, gospodă­rească a fiecărei activități. I­uniie care au urmat trimestrului I (apri­lie, mai și iunie) nu au adus revi­rimentul așteptat. Tocmai datorită acestui fapt am ajuns la concluzia că această retrospectivă ar putea avea darul să reîmprospăteze la U.E­.T. Gheorghe Gheorghiu-Dej stringența unor sarcini care de fapt ar fi trebuit să se afle pe agenda zilnică de lucru a specialiștilor, a întregului colectiv. Prin măsuri e­­nergice, care pot înlătura deficien­țele de felul celor prezentate tre­buie pusă în valoare capacitatea de producție a unității. Pentru întări­rea disciplinei, U.E.I.T. Gheorghe Gheorghiu-Dej poate și trebuie, mai întîi de toate, să stabilească răs­punderi precise, care să conducă la creșterea responsabilității fiecărui salariat. Hidrocentrala Bacău I. Foto: I. AGAFIȚEI Plusuri > , , 5, ■" " “V.­­ " >.*•*■ é imaginare (Urmare din pagina I) Sînt întrebări la care am dori un răspuns clar din partea forurilor de resort. De asemenea, am dori să știm da­că toți cei care prin activitatea lor neglijentă au creat posibilitatea pro­ducerii unei pagube atît de mari a­­vutului obștesc, nu trebuie să răs­pundă, alături de gestionara necin­stită, la repararea prejudiciului, pentru ca avutul obștesc să fie to­tal reîntregit. Pentru aceștia, procesul penal a fost încetat de către organele de urmărire penală, faptele fiind am­nistiate. Dar după cum se știe, am­nistia nu are efecte în privința des­păgubirilor civile. Potrivit legii, u­­nitatea păgubită poate lua măsuri de recuperare a pagubei de la toți cei vinovați. Are ceva de spus, în această di­recție, conducerea O.C.T. Mixt Moi­nești ? întreprinderea de coraj miriști strada Zorilor nr. 11 Moinești ANUNȚA pentru ziua de 20 august 1970. ~~ CONCURS pentru ocuparea unor posturi de maiștri în specialitățile Se pot prezenta la concurs candidați cu școli tehnice de maiștri sau școli echivalente. înscrierea pentru concurs se face pînă la data de 17 august 1970, ora 15,30 la sediul întreprinderii, fiind necesare următoarele acte : — copie legalizată după certificatul de naștere — copie legalizată a actului de studii — adeverință privind vechimea în funcție de maistru — cerere de înscriere. Relații suplimentare se pot obține la serviciul salarizare—personal, telefon 377. MAISTRU PENTRU FORAJUL SONDELOR DE ȚIȚEI ȘI GAZE; MAISTRU LĂCĂTUȘ ÎNTREȚI­NERE INSTALAȚII DE FORAJ; MAISTRU PENTRU REVIZIE MOTOARE TERMICE­­­­ MAISTRU PRINCIPAL MON­­TAJ­ DEMONTAJ PENTRU TUR­LE ȘI INSTALAȚII DE FORAJ; — MAISTRU MONTAJ­ DE MON­­TAJ PENTRU TURLE ȘI INSTA­LAȚII DE FORAJ; — MAISTRU DRUMURI. t STEAGUL ROȘU Fișă pentru un portret Cred că dacă pe Nicolau­ Neag l-ai întreba, ce înseamnă a-ți face dato­ria ? ar putea reacționa numai în două moduri : fie că ți-ar vorbi foarte răspicat, pe larg, patetic, nicit să rea­lizeze un adevărat eseu despre dato­rie, fie că, dimpotrivă — crezînd că e provocat să-ți vorbească despre sine, despre felul cum înțelege el să-și­ facă datoria, ți-ar spune ce face el de dimineața pînă seara, cum, uneori, chemat în miez de noapte să salveze o vacă, ori un vițel ce-și cere dreptul la viață, pur și simplu ți-ar răspunde că are mult de lucru. Eu însă nu l-am întrebat ce în­seamnă a-ți face datoria, convins fiind că răspunzîndu-ți monosilabic nu te-ar ajuta să-i­ descifrezi­ gîndu­­rile, sentimentele, faptele ce-i umplu viața zi de zi. Așa că mai întîi l-am văzut cu ochii și mintea altora. Iată cum îl caracterizează brigadierul zootehnic de la C.A.P. Livezi, Catinca Costea: „Ori de câte ori a fost chemat noap­tea la fătările mai grele, în cazuri deosebite de îmbolnăviri — niciodată n-a refuzat". Iar secretarul comitetu­lui comunal de partid, Dumitru An­­ghel, ne spune : „Este foarte harnic, muncește uneori de la 4 dimineața pînă noaptea tîrziu. Pune umărul a­­colo unde e mai greu nicit, dacă nu-1 cunoști personal nu poți face deose­bire, in asemenea momente, care e medicul și care e îngrijitorul chemat să execute o anumită operațiune". Conștiincios pînă la uitarea de sine, e prezent așa cum prevede pro­gramul riguros al circumscripției în care lucrează, la C.A.P. Livezi sau Sănduleni, la Ferma de stat Săndu­­leni și, în același timp, asigură asis­tența sanitară veterinară și pentru vitele proprietate personală a cetățe­nilor din comună. Acesta este medicul veterinar de circumscripție Nicolae Neag, un om multicrtist, ■­ un specialist ce-și pune cunoștințele, priceperea, întreaga sa putere de muncă, în slujba interese­lor obștii. (Păcat că subordonații, ca­drele medii de specialitate nu-i iau pilda pentru că unii nu prea își fac datoria). Dar aceasta e altă fișă pe care o vom scoate din cartotecă cu alt prilej. D. TOMA întreprinderea construcții drumuri petroliere Ploiești angajează ȘEF SERVICIU MECANIZARE, specialitatea inginer mecanic pentru șantierul MOINEȘTI Condițiile și salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Vineri 7 august 1970 DUMITRU BEJENARU — Bacău : I s-a desfăcut contractul de mun­că in baza art. 20 lit .b“ din Codul muncii la 22 ianuarie 1970 și la 7 februarie s-a reîncadrat în aceeași unitate. Are dreptul la concediu de odihnă pe anul 1970 sau îl poate pri­mi numai după 11 luni ? Prin desfacerea­ contractului de muncă în temeiul art. 20 lit .b“ din Codul muncii și reîncadrarea în ter­men de 90 de zile, aveți vechimea neîntreruptă în muncă și beneficiați potrivit prevederilor Legii 26/1967 de concediu de odihnă pe acest an. Durata concediului, corespunzător vechimii în muncă, va fi proporțio­nală cu lunile cuprinse în interva­lul de la data reîncadrării pînă la sfîrșitul anului calendaristic în curs, deoarece la data desfacerii contractului de muncă s-a procedat la compensarea în bani a concediu­lui neefectuat, proporțional cu timpul lucrat pînă la acea dată. ADRIAN HUIANU — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej . La 15 august 1967 s-a încadrat în muncă și la 24 februarie 1968 i s-a desfăcut contractul de muncă în ve­derea efectuării stagiului militar. La 15 ianuarie 1969, după lăsarea la vatră, s-a reîncadrat la aceeași uni­tate, i s-a acordat concediul de o­­dihnă la 15 decembrie 1969, fără în­să a i se da și diferența de conce­diu pentru perioada lucrată înainte de incorporare. S-a procedat legal ? Potrivit art. 19 din Legea 26/1967, angajatul căruia i s-a desfăcut con­tractul de muncă înainte de a efec­tua concediul de odihnă, are drep­tul să i se compenseze în bani, con­cediul neefectuat, proporțional cu timpul lucrat, chiar dacă desfacerea contractului de­­ muncă a avut loc înainte de a împlini 11 luni de ve­chime neîntreruptă în muncă. Acest drept îl aveau­ și dv. la data desfa­cerii contractului de muncă, VASILE V. DESCU — din comuna Mănăstirea Cașin. Ne cere relații în legătură cu pla­fonul veniturilor impozabile reali­zate de către gospodării din terenuri agricole, pină la care se acordă a­­locația de stat pentru copii. Începînd cu data de 1 ianuarie 1969, plafonul veniturilor impozabi­le realizate de către gospodăriile din terenurile agricole pînă la care se acordă alocația de stat pentru copii s-a majorat de la 600 la 800 lei, așa cum prevede art. 32 din Le­gea privind impunerea veniturilor realizate din activități agricole. Din scrisoarea dv. rezultă că nu depășiți acest plafon și în conse­cință beneficiați de dreptul de alo­cație de stat pentru copii. ADRIANA LUCA­­ din Moinești : I s-a desfăcut contractul de mun­că la cererea sa pentru a-și crește un copil pînă la împlinirea virstei de șapte ani. Perioada in care nu lucrează se consideră vechime în muncă? Perioada de timp in care o sala­riază­ nu a­ lucrat, încetindu-i acti­vitatea pentru a-și crește copilul pînă la împlinirea virstei de șapte ani,­­situație care in condițiile pre­văzute de lege, îi dă dreptul la men­ținerea vechimii neîntrerupte în muncă sau vechimii neîntrerupte în aceeași unitate), nu constituie ve­chime și deci se exclude din calcu­lul­ vechimii în muncă și a vechi­mii neîntrerupte în aceeași unitate. juridică EMIL ANDREI — din Bacău . Se menține vechimea neîntreruptă în aceeași unitate atunci cind iar carnetul de muncă al unui angajat­? s-a menționat „transferat la cerere“ ? la unitatea de la care a plecat și „transferat“ la unitatea la care s-a încadrat ? Dacă transferul a fost fă­cut în interes de serviciu ce tre­buie făcut ? In cazul în care prima unitate a trecut în carnetul de muncă trans­ferat la cerere, iar unitatea a doua numai transferat sau „angajat“, și pretindeți că transferul a fost efec­tuat în interesul serviciului, exis­tând neconcordanță intre înregistră­rile făcute în carnetul de muncă, urmează a se verifica actele care au stat la baza transferului respec­tiv, întocmite de unitatea unde v-ați transferat, stabilindu-se natura a­­cestuia. In baza constatărilor făcute se vor face și eventualele rectificări in carnetul de muncă. La stabilirea acestei si­tuații uni­tatea va trebui să țină seama și de prevederile pct. 4 alin. 2 din Instruc­țiunile Ministerului Finanțelor și ale fostului Comitet de Stat pentru probleme de muncă și salarizare nr. 7.000/1964, în prezent în vigoare, care precizează ce trebuie să se a­­rate în dispoziția de transferare și în cererea scrisă a unității la care angajatul urmează să treacă. NICOLAE CIRCEL din Bacău . Pină la 30 iunie 1970 a lucrat la o unitate cooperatistă, apoi, înce­­pind cu data de 1 iulie, a trecut ca angajat la o organizație socialistă. I se consideră vechimea neîntrerup­tă in aceeași unitate ? Potrivit prevederilor legale în vi­goare, în cazul trecerii unui mem­bru cooperator din cooperativa de producție meșteșugărească ca sala­riat într-o unitate socialistă, vechi­mea în aceeași unitate în baza că­ruia se acordă sporul la salariu prevăzut de H.C.M. 914/1968 se con­­­sideră întreruptă, chiar dacă înca­drarea la noua unitate a avut loc a doua zi. PETRU IORDACHE, din Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej . I s-a desfăcut contractul de mun­că la 26 aprilie 1970, fiind mai mult de trei luni in incapacitate tempo­rară de muncă și s-a reîncadrat la altă unitate la data de 15 iulie. In aceste condiții își menține vechi­mea neintreruptă in aceeași unitate pentru a putea beneficia de sporul la salariu ? Potrivit art. 9 din Legea 1/1970 se menține vechimea neîntreruptă în aceeași unitate și în cazul în ca­re unui angajat permanent i se des­face contractul de muncă datorită faptului că a lipsit mai mult de trei­ luni de la serviciu fiind în incapa­citate temporară de muncă consta­tată prin certificat medical, dacă re­încadrarea a avut loc în termen de 90 zile de la încetarea motivului pentru care nu a m­ai­­ lucrat. Pentru aceasta este necesar aistă ca reîncadrarea să se­ facă un acefpi­u­ și unitate sau în altfe, dacă, hinesji­­teles, unitatea la care a lucrat **“ lariatul confirmă în scris că nu are post corespunzător pentru a-l re­încadra. Din scrisoarea dv. nu rezultă că ați făcut însă această dovadă la u­­nitatea la care v-ați încadrat, pen­­tru a vi se menține vechimea neîn­treruptă în aceeași unitate. Ceylonul - perla ecuatorului (Urmare din pagina I) te, care se mulțumesc cu un pământ prea puțin primitor. A cui este „Insula de Smarald“ ? Vechile cronici budiste, păstrate de 23 de veacuri, relatează cu amă­nunte uimitoare istoria băștinași­lor. De fapt, dintre străvechii cey­­lonezi — veddha —­ au mai rămas astăzi numai cîteva familii care tră­iesc o viață primitivă în pădurile insulei. Intre secolele VI și IV î.e.n. insula a fost invadată de populații venite de pe „subcontinentul“ in­dian — singhalezii și tamilii — ca­re au facilitat pătrunderea religiei budiste în Ceylon. Vestigiile civi­lizației ce a înflorit pe aceste me­leaguri cu mai bine de 2.000 de ani in urmă dăinuie incă In străvechiul oraș Anuradhapura, care a fost timp de peste un mileniu capitala insu­lei, cu temple impresionante ce pot fi comparate cu piramidele egipte­ne. Fiind situat la întretăierea unor importante căi maritime ce leagă Europa de Orientul îndepărtat, Cey­lonul, vestit pentru cultura miro­deniilor și a arborilor de heven, a atras de-a lungul secolelor mulți exploratori și cuceritori. Din seco­lul al XVI-lea, insula a fost colo­nizată de portughezi, apoi de olan­dezi, iar în 1802 a devenit posesiu­ne britanică. Rezistenta populației ceyloneze împotriva dominației co­loniale a luat amploare mai ales in perioada dintre cele două războaie mondiale, astfel incit in 1948 An­glia a fost nevoită să recunoască independența Ceylonului. Insula regăsita După secole de asuprire colonială, Ceylonul, supranumit și „Insula Pa­radisului“, se redescoperă treptat. Mica țară scăldată de Oceanul In­dian dispune de mari bogății natu­rale : ea define recordul mondial la exportul de ceai și la alte culturi tropicale. O adevărată comoară o constituie pădurile ce acoperă cir­ca 17 la sută din suprafața Ceylo­nului. Abanosul, mahonul și alte e­­sențe rare, adăpostite de junglele ceyloneze, au fost apreciate din cele mai vechi timpuri. Dar regele tuturor arborilor este pe aceste me­leaguri cocotierul, căruia băștinașii ii spun, pe drept cuvint, arborele vieții. Cu fructele lui se hrănesc și iși potolesc setea, confecționea­ză zeci de obiecte din coaja nucii de cocos, iar cu frunzele Își acope­ră colibele. Au apărut și primele întreprinderi industriale ceyloneze : fabrica de cauciuc și anvelope de la Kelani, p­elăria de la Oruwola, Fabrica de mașini-unelte de la Jakkola, între­prinderi pentru prelucrarea trestiei de zahăr, uzine textile etc. Ceylo­nul dispune de bogății naturale, ce pot fi valorificate : grafit de calita­te superioară, pietre prețioase, mi­nereu de fier, caolin, nisipuri cuar­­țoase, precum și de mari rezerve hi­droenergetice. Toate acestea oferă o garanție a posibilităților multiple de dezvoltare a economiei. Meta­morfoza este evidentă pretutindeni, chiar dacă persistența unor vestigii ale trecutului conferă insulei un aspect pitoresc in lumea secolului al XX-lea. Chiar și astăzi, cinci mii de claxoane de automobile tulbură liniștea orașelor, cinci in Colom­bo — capitala și cel mai mare port al țării — precum și in alte locali­tăți se Înalță siluetele impunătoare ale construcțiilor moderne bizar a­­lăturate străvechilor temple budis­te și căsuțelor construite In stilul arhitectonic transplantat aici de pri­mii coloniști europeni, în jungla ne­locuită se aud încă țipete de mai­muțe și strigăte de elefanți, cite un leopard se strecoară printre tufi­șuri pină la marginea drumului, șerpii, venerați în aceste ținuturi, se tîrăsc nestînjeniți pe șoselele in­vadate de mașini. Dintre toate tradițiile ce dăinuie pe aceste meleaguri, Perahera este cea mai sărbătoarea impresio­nantă. Este o noapte a luminilor, pe care nici un ceylonez, oricit de să­rac sau necăjit ai­ci, nu poate să nu o respecte. In liniștea Inserării, sub razele difuze ale Lunii, se au­de incii un murmur lin, ce crește treptat in intensitate. Dansatorii nopții, femei și bărbați, intră pe rind în joc, legănîndu-și trupurile, a­­gitînd brațele ca niște aripi arcui­te in zbor, rotindu-se amețitor in exploziile ritmurilor, exprimînd o furtună de sentimente : chemare, minte, durere, dragoste, rugă, extaz. întreprinderea de construcții și montaje metalurgice REȘIȚA STRADA 6 MARTIE NR. 32 ANGAJEAZA: — ȘOFERI, DULGHERI, ZIDARI, MUNCI­TORI NECALIFICATI PENTRU CON­STRUCȚII. Muncitorii necalificați pot fi angajați de la vîrsta de 16 ani împliniți. Absolvenții a 7—3 clase pot fi înscriși la școala profesională curs seral în meseriile: instalator de instalații tehnico-sanitare și de gaze, sudor, beto­nist și dulgher. Solicitanții se pot prezenta la Direcția județeană a recrutării forței de muncă din localitate, care va asigura transportul de la domiciliu la Reșița.

Next