Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)
1970-08-02 / nr. 5437
* Pag. 2 Mamaia de la cota cea mai înaltă. Foto: V. BOGDANEȚ Responsabilitate și aspirație Cuvintele lui Labiș sunt astăzi, parcă, mai în actualitate ca oricând: „Trăim în miezul unui ev aprins...“, și de acest lucru trebuie să fim conștienți. Imperativul ni-l conferă opera pe care o făurim, operă care este, în tot ce are ea mai de preț, conștiință. Căci socialismul se construiește de către oameni care știu ce construiesc. Iar în acest fapt stă vigoarea, trăinicia și anvergura rezultatelor noastre. Construcția este complexă și de durată. Ea implică nenumărate căutări, rezolvări, greutăți chiar, intrucît facem un lucru nou și maret. Am construit și mai avem de construit. Faptul cere dăruire, cere muncă. Muncă, ordine, disciplină. Intr-un cuvint, responsabilitate socială. Noțiunea este cuprinzătoare. In legătură cu ea și-au spus cuvîntul sociologi, filozofi, economiști, în publicații de specialitate, in cele ce urmează am căutat să-i dezlegăm noi sensuri și semnificații, in discuții — mărturisimi spontane — cu diverși interlocutori. Am meles astfel că responsabilitatea înseamnă să-ți faci datoria, in mod conștient, acolo unde societatea ți-a oferit loc de muncă. „A fi responsabil față de societate prin faptele tate, îmi spunea inginerul Nicolae Leca, șeful unei secții de la Uzina metalurgică din Bacău, înseamnă, in primul rind, a-i face datoria la locul de muncă. Aici, in uzină, raportul între tine și societate, mai precis și nevoile societății, este parcă mai nemijlocit ca in viata dinafara porților uzinei. Tocmai de aceea măsura muncii prestate este măsura cantitativă și calitativă a ceea ce dai, intr-adevăr, societății“. Inginerul a amintit atunci numele lui Teodor Uricaru, frezor, absolvent al școlii profesionale de specialitate. Și mi-a spus că nu-i singurul tinăr din secție care merită cununile laudei, dat fiind că numărul tinerilor care lucrează aici este mare, și Uscare din ei se străduie să muncească din ce în ce mai bine. Acest „din ce în ce mai bine“ este astăzi TP - u • i c# Tinerii și viata în inima, in ghidul și pe buzele tuturor. El este scop, și niciodată finalitate, este aspirație și nivel de aspirație. Aspirația este fenomen psihologic, prin mecanismele care declanșează, prin conținutul său și fenomen psihosocial și fenomen sociologic, finind seama de funcțiile sale. Problemele s-au cristalizat mai bine intr-o discuție cu un tânăr pe care l-am cunoscut la întreprinderea de industrie tocală „23 August“ din Bacău. Ștefan Lupu, căci așa il cheamă, este reglor la secia care produce obiecte din plastic. Angela material Bejenaru, șefa secției, îmi spunea despre acest tânăr de 24 de ani că este o întruchipare veridică a hărniciei și conștiinciozității, Gindind continuu la soluții noi pentru îmbunătățirea procesului de muncă, că el a realizat, astfel, numeroase raționalizări în producție. L-am cunoscut in biroul șefului secției, apoi lucrind, iar mai tirziu l-am ascultat a vorbind in ședința care dezbătut sarcinile de plan ale întreprinderii pe 1971, Sobru, calm, în cunoștință de cauză. Tot așa este și la școală, căci e elev înlt-a XI-a la seral. „Mă pasionează fizica, și voi merge s-o studiez după ce termin liceul“. Acesta-i obiectivul suprem spre care aspiră el. Dar faptul nu impietează cu nimic activitatea pe care o desfășoară zilnic in secfie. ..Dimpotrivă, îi dă aripi. Așadar, responsabilitate socială și aspirație. Sunt două fenomene care se completează reciproc, suprapunindu-se. Alexandru Albu, maistru de tură la Fabrica „Proletarul“, îmi dădea și el citeva exemple. Îmi vorbea astfel despre faptele Anetei Popovici, o tânără torcătoare din secția filatură, secretară a unei organizații a U.T.C., ale Măriei Lupu și Elenei Radu, muncitoare in aceeași secție. Ele au participat la concursul instituit în fabrică — „mîini măiestre“ — și au obținut un punctaj care a demonstrat — și pe această cale — că sunt bune meseriașe, de nădejde. O aspirație „pe termen scurt“, Insă Înglobată in contextul unui întreg grup de năzuințe, care converg spre un unghi de incidență major — acela de a-ți face datoria cel mai bine. Este unghiul de incidență spre care năzuiește covirșitoarea majoritate a tinerilor noștri. În acest fapt este o garanție a succeselor noastre prezente și viitoare. Eugen VERMAN I 5 CAROM LA TIMPUL TRECUT. PREZENT. VIITOR Luna mai 1963. La E2, eforturile oamenilor de la alfametil-stiren, butadienă și cauciuc se materializează in primii baloți de cauciuc sintetic românesc, ce lunecă lin pe benzile transportoare. Dar primul balot, al doilea, următorii, nu prea satisfac exigențele specialiștilor. Sunt greutațile inerente ale oricărui inceput. Fiecare, Insă, este hotărit să smulgă cit mai repede instalațiilor randamente cit mai ridicate, să imprime calității produsului caracteristici superioare. Munca aceasta nouă ridică probleme la fiecare pas. Dotările tehnologice necesită asistență tehnică superioară. Dar cum să se asigure ? Cine mai lucrase cu asemenea utilaje și aparate? Toți sunt începători. Pe parcurs, însă, tinerețea și tenacitatea își spun cuvintul. Activitatea intră pe făgașul cel mai bun. Amintirile sunt încă vii. Inițial balet de CAROM, corespunzător din toate punctele de vedere, parcurs drumul pină la ambalare. Doar o lovitură de bucurie, insă, căci noi greutăți perturbă fluxul tehnologic. Instalațiile se lasă greu dominate, sunt retractate la insistentele oamenilor. Realizările de acum sunt oarecum surprinzătoare, ne destăinuia maistrul Iuliu Olteanu, secretarul organizației de partid, care de mai mulți ani conduce un schimb la E—în ce constă ascendenta lor ? S-a lucrat mult, s-au facut încercări, s-au cules roade bogate. Așa am reușit să asigurăm sortimentului de bază, CAROM- 1.500, o calitate îmbunătățită, sporind totodată capacitatea productivă. Dar gama sortimentelor s-a lărgit. Astăzi, frecvent, fabricăm atât CAROM-1.500 cit și CAROM-1.502 și CAROM-1.712. De asemenea, sunt și alte sortimente asimilate. In același timp, volumul producției a crescut, ajungind anul acesta la 60.000 .tone. Și nu ne oprim aici. Nu peste mult timp, o nouă linie de fabricație se va alătura capacității existente. Amintirile sunt bune și necesare ca și aerul, ca și soarele, deoarece nu ne putem lipsi de ele. Sunt bune pentru confruntări, pentru comparații. Depășind greutățile, muncitori, specialiștii semnează acum cu mindrie certificatele unei activități in continuă ascendență. In prezent, indicii fizico-mecanici ai CAROM-ului nu sunt mai prejos indicilor unor produse similare realizate în străinătate. Rezistența a atins valori de 270—280 kgrcm și chiar mai mult, față de 180—200 cit se realiza la intrarea in funcțiune a instalațiilor. Si o mențiune: de la primul și pină la ultimul balot dintr-un tot calitatea e uniformă. Desigur, și acest fapt a determinat sporirea volumului de livrări la export. CAROM-ul voiajează acum in multe țări ale lumii, printre care U.R.S.S., Iugoslavia, Anglia, R.F. a Germaniei, Austria, Italia ș. a. Cum s-a ajuns la aceste frumoase realizări ? Prin muncă, printr-o atentă și calificată întreținere exploatare a utilajelor. Pentru perdifecționarea tehnologiei, de exemplu, și-au găsit aplicarea numeroase măsuri tehnice și organizatorice, multe din ele izvorile din propuneri ale salariaților. Efectul produs ? S-a asigurat o funcționare corespunzătoare a instalațiilor, atit la coagulare cit și la uscarea, presarea și ambalarea cauciucului sintetic. S-a ajuns, totodată, la o statornicire a legăturilor dintre colectivele ce concură la fabricarea acestui important produs realizat la Grupul industrial de petrochimie Borzești. Este suficient să amintim modificarea unor rețete de fabricație, atenția ce se acordă calității butadienei și alfametilstirenului, pentru a avea o imagine clară a căilor care au condus și conduc in continuare la sporirea cantității și calității producției de cauciuc sintetic. ...Sub cupolele largi ale halelor E-1 și E-2, dotate cu o multitudine de utilaje și aparate, activitatea se desfășoară neîntrerupt. Concomitent cu mersul normal al producției, conform sarcinilor actuale de plan, se realizează lucrări de extindere, de modernizare, intr-o zi, care nu-i de foc îndepărtată, in uzină se vor produce 70.100 tone de cauciuc sintetic. Și această cifră nu-i de nedepășit. j SPORT. Campionatul de fotbal al elevilor moineșteni Consiliul orășenesc Moinești pentru educație fizică și sport, în colaborare cu Comitetul orășenesc U.T.C., cu sprijinul profesorilor de educație fizică de la școlile generale din oraș, a organizat un campionat orășenesc de fotbal rezervat elevilor din clasele V—VIII. Avînd ca scop asigurarea unei activități competiționale pe perioada vacanței de vară, ca și selecționarea celor mai talentate elemente susceptibile de a fi promovate in formațiile de juniori ale asociațiilor sportive „Petrolul" și „Unirea Tricolor", campionatul, disputat sistem turneu, s-a încheiat recent prin victoria echipei școlii generale nr. 4 Albotești. Pe locurile următoare ale clasamentului s-au situat echipele școlilor nr. 3 Lucăcești, nr. 1 și nr. 2 Moinești. Tenis AMSTERDAM. — In semifinalele turneului internațional de tenis de la Hilversum (Olanda), Tom Okker l-a învins cu 6—2, 8—6, 1—6, 3—6, 6—2 pe Phillips Moore (Australia). DELHI. — In localitatea indiană Poona a început meciul dintre echipele de tenis ale Indiei și R.F. a Germaniei, contind pentru semifinalele interzonale ale Cupei „Davis“. In prima partidă de simplu jucătorul vest-german Wilhelm Bungert l-a învins cu 6—2, 7—5, 6—3 pe indianul Jaideep Mukherjen. Fotbal BELGRAD. Continuindu-și turneul in Iugoslavia, echipa engleză de fotbal Norwich City a jucat cu formația Bor, pe care a intWtat-o Cil scoril de 2—1. StiSTVNEW YORK. — Disputat la Boston menții] demolish ali ALfk fotbal feminin între echipele Static de Reims și A. S.,Roipa a revenit jucătoarelor franceze cu scorul de 4—2 (3—1). Cea mai buni jucatoare tie pe teren a fost franțuzoaica Nadine Juillard, autoare a 3 goluri. Consiliul popular județean Bacău Direcția industriei locale Relații suplimentare la sediul Direcției industriei locale din municipiul Bacău, strada Dumbrava Roșie nr. 2, telefon 1.38.21 angajează INGINER SPECIALIST IN RAMURILE: lemn, metalurgie, textile, materiale de construcții, chimie. Condițiile de angajare și salarizare , studii și stagiu conform H.C.M. nr. 914/1968._____ primește propuneri privind valorificarea deșeurilor din toate ramurile industriale. Pentru propunerile care își vor găsi aplicabilitatea practică se acordă recompense în bani J 1 STEAGUL ROȘU Noutăți olimpice MÜNCHEN. Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice de la München (din anul 1972) a anunțat că „satul olimpic", unde vor putea fi cazați circa 12 000 de sportivi, va avea primarul său ales de pe acum în persoana lui Walter Troger, secretar general al Comitetului olimpic vest-german. In următorii doi ani, olimpismul, istoria Jocurilor olimpice și a acestei mișcări sportive, va fi o materie obligatorie în programul celor 150 000 de școlari și liceeni din orașul München, gazda viitoarei Olimpiadei. Aceștia vor trebui să învețe istoria olimpiadelor ca și anumite noțiuni despre diferitele sporturi olimpice nu numai în limba natală, ci și în limbile franceză, engleză, rusă, italiană și spaniolă. ★ Jocurile Olimpice de la München vor dezminți vechiul proverb german după care : „Cine locuiește într-o casă de sticlă nu aruncă cu pietre în jurul său". Organizatorii au informat, că sectorul de aruncarea discului va fi acoperit cu o cupolă de plexiglas, destinată să-i protejeze pe atleți împotriva intemperiilor. ★întrecerile olimpice de caiac-canoe vor avea loc la Augsburg intr-un bazin cu o lungime de 600 m. De-a lungul traseullui vor putea asista 30 0000 de Spectatori. Se construiește de asemenea, o tribună acope& cu o capacitate de circa de locuri. 1 O parte din membrii brigăzii cu acord global condusă de maistrul Gheorghe Lupu — parchetul „Sboina" — U.E.S.S. Gheorghe Gheorghiu-Dej. in mijloc, șeful de brigadă Gheorghe Poancă — făcind un instructaj cu privire la modul de lucru. Foto: C. BUTE i insamintatul culturilor succesive (Urmare din pag. 1) pulsiona organizatoric și a da o mină de ajutor practic în vederea folosirii cit mai depline a capacității utilajelor în dotare și realizarea sarcinii la însămînțatul culturilor succesive. De altfel, măsuri deosebite se impun. O dovedesc și realitățile constatate într-o serie de unități prin care am dat o rartă vineri 31 iulie a.c. însoțit de inginerul Eugen Arteni, director adjunct în cadrul Direcției agricole județene. Iată, spre exemplificare, situația operativă de la C. A. P. Valea Seacăi 249 ha grîu recoltat (plus 21 ha orz, 20 ha mazăre și 10 ha ovăz) din care însă au fost eliberate numai 125 ha, arate 100,iar însămînțate doar 65 ha (graficul prevede 160 ha pină luni). Firește, că toate aceste lucrări puteau fi cu mult mai avansate, chiar terminate și iată argumentele servite de președinte și inginerul șef: 1) recoltatul a început la 23 iulie; 2) secția T.M.A. are 6 combine; 3) în ultimele zile, s-a lucrat cu circa 400 cooperatori, pe zi la secerat. Așadar, în 10 zile cele 414 ha priu puteau fi recoltate în întregime; (6 combine X 4 ha pe zi X 10 zile ■=■ 240 ha, în loc de 400 să punem în medie 250 cooperatori ( 9 ani ( 10 zile — 200 ha).!! La C.A.P. Păncești recoltatul e pe terminate (270 din cele 300 ha grîu). Teren eliberat e destul de mult (160 ha) în comparație cu cite arat (50 ha), din care însămînțat doar 40 ha din cele 140 ha cit prevede graficul pină luni 3 august. Cooperatorii de la Sascut Tîrg au tot 300 ha grîu din care au recoltat 265. Aici însă au fost arate 90 ha și însămînțate cu culturi duble 65 ha din cele 150 ha care se impun a fi realizate pină luni. Cele mai slabe rezultate la culturilor însămînțatul succesive (din cadrul comunei Sascut) rămin cele de la C.A.P. Sascut-Sat unde s-au realizat doar 30 ha culturi succesive din 120 oile se cer raportate la 3 august — deși s-au recoltat 400 din 460 ha grîu! După cum se vede, recoltatul griului în cele 3 cooperative agricole din comuna Sascut este pe terminate, în cooperativele Sascut Tîrg și Păncești este posibil să se termine chiar în cursul acestei zile. Problema cea mai dificilă rămîne deci însămînțatul culturilor succesive. Printr-un efort suplimentar din partea mecanizatorilor, printr-o chibzuită organizare a muncii, sarcina poate fi realizată. (Trebuie precizat că unităților li s-a făcut, cunoscută sarcina încă de vineri dimineața). Așa că dublînd eforturile, triplînd, acolo unde se poate, numărul tractoarelor la pregătit terenul și însămînțat, sînt totuși posibilități de încadrare în ritmul alert cerut. Folosind toate mijloacele mecanice, fiecare minut, însuflețindu-i prin prezența continuă a inginerilor șefi, a președinților C.A.P. în mijlocul mecanizatorilor, asigurîndu-le acestora condiții omenești de muncă, odihnă și masă — sperăm ca mîine seară graficul privind culturilor însămînțatul succesive pentru această perioadă să fie integral realizat » Duminică 2 august 1970 r—........................ Schela extracție lemeș \ aduce la cunoștința celor interesați că în ziua de 13 august 1970 se va ține * m CONCURS■ ■ pentru ocuparea posturilor de maiștri forat-extracție j Candidații să fie absolvenți ai școlii tehnice maiștri de specialitate. Informații suplimentare se vor cere de la serviciul salarizare al schelei. de ■ [UNK] ■ 9.00 KW T1.45 12.00 12.30 13.15 14.45 15.30 17.40 19.40 20.15 22.00 22.10 23.00 23.30 18.00 18.05 18.35 19.00 19.15 19.20 19.30 19.50 20.00 21.00 21.30 22.10 22.20 23.50 memento televiziune! DUMINICA 2 AUGUST 1970 Deschiderea emisiunii. Viata satului. , „ Tn reluare la cererea telespectatorilor’ — Carnaval cu Harry Belafonte. De stra ő patriei. Concert simfonic. Emisiung pfi pin lroba maghiară. Tele vacanța. Duminică sporivâ. mondiale de caiac-canoe.Campionatele Atletism „Cupa Europei" — semifinale. Telejurnalul de seară. Film artistic : „Heidi". Jocuri marinărești. Invitații noștri Mihaela Mihai, Nina Pirell (Suedia), Ai Primera (Venezuela). Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii programului I. LUNI 3 AUGUST 1970 Deschiderea emisiunii. „Minitechnicus 70". Panoramic științific. Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate. 1001 de seri. Telejurnalul de seara. Reflector. Roman foileton ? „Iluzii pierdute" (III) Selecțiuni din Festivalul international de muzică ușoară — Sopot 1969. Rampa. Telejurnalul de noapte. Fotbal . Retrospectivă Mexic 70. închiderea emisiunii. fRAPID DUMINICA 2 AUGUST 1970 PROGRAMUL I 15.00 Caravana fanteziei. 15.55 Estrada duminicală. 19.00 Gazeta radio. 19.15 Muzica populară. 19.20 Compozitor și interpret : Florin Bopardo. 19.35 Cîntece haiducești și jocuri populare. 20.05 Teatru scurt — „Pionic". 20.40 Muzică de cafe-concert. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanțe și cîntece de petrrecere. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Cîntecul e pretutindeni. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Cîntece pentru marinari. 15.15 Simfonia nr. 36 în Do major K. 425 de Mozart. . 15.41 Melodii de neuitat. 16.00 Muzică populară. 16..20 Panoramic opera. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literara radio. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Selecțiuni din opereta ."Voievodul țiganilor". 19.00 Romane vechi, mereu noi. 19.25 Varietăți muzicale. 20.00 Interpreți de muzica ușoară. 20.30 Concert simfonic. 21.30 Vă invităm la dans. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 Cîntă Angela Similea. 23.05 Muzică de Haendel. 0.05—1.00 Concertul pentru pian și orchestră de coarde de Dan Constantinescu. LUNI 3 AUGUST 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleza. Ciclul II, secția a 26-a. 10.30 Opera „Pelleas și Mélisande" de Debussy. 11.05 Radio-Prichindel. 11.15 Suită din muzica baletului „Priculiciul" de Zeno Vancea. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Cîntă Angela Zilia. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Grigore Florian. . 13.35 Cîntece populare. 14.05 File de poveste. 14.30 Te apar, te laud, te cînt — Emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică ușoara. 15.12 Compozitorul sâptămînii — Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.70 Nestemate folclorice. 16.30 Revista economică. 16.45 Freamăt de codru — album de madrigale. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Soliști de muzică populară. 17.50 Poșta radio. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Prezent și viitor în știința agricola. 18.30 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară. Program muzical de dimineață. ^ Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Program muzical de dimineață (continuare). Tot înainte. Mari interpreți — Dinu Lipatti. Muzică populara. Cîntece pionierești. Legendele Olimpului. Caravana fanteziei. Jocuri feciorești. Recital de opera. Muzica ușoara. Avanpremieră cotidiană. Concert de prînz. Din țările socialiste. Concert de prînz (continuare). Rampa. Melodii populare. Muzica ușoara. Știința la zî. De toate pentru toți. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Mari orchestre simfonice românești. Sfatul medicului. Revista melodiilor de succes. Teatrul serial — „Șoseaua Nordului”. Melodii populare. Curs de limba engleză. Ciclul 11, secția a 26 d (reluare). — 365 de cîntece. Poezia și muzica ușoară. O carte pe saptamînă. Noapte buna, copii. Alternanțe de Cornel Țăranu, Universitatea radio. Piese corale. Ora disco fiiuluî. Creația enesciana’. Piese de estradă. Paralele lirice. Colo? Sonate pentru pian de Bee>Ka-’ 24.00—1.no Marț coneer%&_ (cinema) NUNICIPIUL BACAU „Muncitorul" _ STRĂINII. Orele : 10 20 ! 15,20 , 17,20, 19,20 , 21,20. Tel. 12028 (Ultimul spectacol, pe timp favorabil va rula la strădina de vară „Gheorghe Botezatul. „Flamura roșie" : JURNALUL UNEI CAMIRISTE. Orele : 10 :15 , 17 , 19 : 21. Tel. 11951. „Progresul" — SALARIUL GROAZEI firelc = 10,30 ; 15 ; 17,30 ; 20. Tel. 11377. (Ultimul spectacol pe timp favorabil, va rura la Teatrul de vară). „Tineretului" - PĂCATUL DRAGOSTE1. Orele = 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19.30 ; 21 30. Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „Oif.7" - BERU SI COMISARUL SAN ANTONIO. 1 muzeeT MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2, Muzeul de artă, Calea Marcisesti nr. 20. Secția permanenta de arta moderna contemporana. Muzeul de istorie, strada Karl Man nr. 23. Expozitie permanenta. COMUNA TRAIAN i Muzeul sătesc din Prăjești. Pîrvu A. Vasile, Gh. Gheorghiu- Dej, pierdut legitimație serviciu G.I.P. O declar nulă. Rusu Gh. Cornelia, Gh. Gheorghiu-Dej, pierdut legitimație serviciu G.I.P. O declar nulă. 111111’m Schimb catedră Limba română, Școala generală Slatina, cu Școala generală Bacău. Relații telefon 11 . 33 — Bacău. 19.35 20.05 20.10 20.20 20.25 20.45 21.45 22.00 22.20 22.30 23.00 0.03 6.00 7.00 7.15 8.10 8.25 9.00 9.30 9.45 10.15 11.10 11.20 11.30 12.03 12.15 12.40 13.00 13.30 14.03 14.30 14.55 15.00 16.00 16.20 16.55 17.no 17.35 18.03 18.30 18.50 19.00 19.30 19.50 20.00 20.30 20.50 21.05 29.00 22.47 23.05 23.35 La izvoarele Mioriței. Tableta de seară. Muzică ușoară. Argheziană. Solista serii : Lili Ivanova. Teatru radiofonic. Cîntă Manole Escobar. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Muzică ușoară.. if Revista șlagărelor,5.00 Estrada nocturna. PROGRAMUL II hir, diverse