Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-26 / nr. 5483

Pag. 2 STEAGUL ROȘU Un amplu studiu privind valorificarea potențialului turistic al județului In cad­rul unei recente consfătuiri de lucru a comisiei pentru turism, de pe Ungă Comitetul executiv al Consiliului popular județean, s-a stabilit întocmirea unui amplu studiu de perspectivă privind dezvoltarea turismului în județul Bacău. Studiul va cuprinde prezentări geografice, istorice și de altă natură a zonelor și punctelor turistice. Cu acest prilej s-au stabilit și măsurile ce se impun a fi Iute, în prealabil, pentru punerea în valoare a bogatului patrimoniu turistic existent. Identificarea tuturor obiectivelor impune, desigur, antrenarea unui nu­măr mare­ de iubitori ai turismului ca și­ a unor cadre didactice, medicale, alți oameni din domeniul științei și culturii, conducătorii unităților comer­ciale, deputați, alți cetățeni care cunosc bine județul nostru. Lucrarea va fi înaintată Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău, pînă în ziua de 15 octombrie, și se va realiza pornindu-se de la nivelul fiecărei localități care se pretează la valorificări turistice. Pentru realizarea unui studiu util și cuprinzător, s-a stabilit un program de lucru care are în vedere repartizarea membrilor comisiei pentru turism pe probleme (geografie, istorie, drumuri-transporturi, comerț, cultură și artă, sport etc.), amenajarea unui punct zoologic reprezentativ pentru fauna specifică din județ, aprovizionarea unităților comerciale cu mărfuri speci­fice zonei sau punctului turistic respectiv (la muzee, locuri de odihnă și recreere etc.), refacerea sau amenajarea marcajelor turistice, plantarea de indicatoare spre obiectivele turistice, introducerea transportului de per­soane spre punctele cu profilul amintit, care încă nu beneficiază de acesta, amenajarea unor locuri pentru vînat și pescuit, introducerea iluminatului electric, alimentarea cu apă, canalizarea în noile puncte turistice etc. Pe lingă alte măsuri luate în vederea valorificării zonelor și punctelor turistice prea puțin sau deloc cunoscute, consfătuirea comisiei pentru tu­rism apelează la toți cetățenii care pot semnala unele obiective de interes turiste, sau pot aduce contribuții la cunoașterea trecutului, a situației cul­turale, economice, geografice etc. a unor astfel de zone, să trimită aceste date, în scris pe adresa Consiliului popular județean; în măsura viabilității acestor date, ca și a necesităților redacționale, ziarul nostru va publica u­­nele din comunicări. Așadar, un apel pentru toți iubitorii turismului, pentru o cea mai bună valorificare a potențialului existent în acest sens pe meleagurile județului nostru. Excursii interne • Anul viitor se vor împlini — după cum se știe — 50 de ani de la înființarea P.C.R. în întimpinarea a­­cestui mare eveniment au loc o se­rie de manifestări care au ca su­biect momente din activitatea parti­dului, timp de o jumătate de secol. Agenția O.N.T. Bacău și filialele sale și-au propus să organizeze o serie de excursii pentru vizitarea Muzeului Doftana. Excursioniștii de toate categoriile vor avea posibili­tatea să viziteze locul unde o parte din conducătorii partidului nostru au fost închiși datorită luptei lor pentru o viață mai bună, mai ome­nească. în cadrul excursiei,­­ care poate avea durata de o zi și jumă­tate sau două zile, se vor vizita și alte obiective ca: Muzeul Peleș, mu­zeele Grigorescu și Hașdeu de la Cîmpina, Biserica Neagră din Bra­șov și stațiunile de pe Valea Pra­hovei. • Obiectivele turistice din cu­prinsul județului Bacău și din ju­dețele învecinate constituie puncte de atracție și pentru elevii școlilor generale din județul nostru. Pen­tru aceștia (mai ales pentru e­­levii claselor I—IV) Agenția jude­țeană de turism O.N.T. Bacău și fi­lialele din județ organizează excursii cu durate de la două ore pînă la o zi, pentru vizitarea obiectivelor de care am amintit.. Enumerăm cîteva : muzeul sătesc de la Prăjești (comu­na Traian), Casa memorială Ion Bor­­cea de la Racova, Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești, parcul zoologic din Roman, Casa memorială Calistrat Hogaș și bise­rica lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamț etc. De asemenea, se orga­nizează tururi în orașe (cu durata de două ore), cu autocare O.N.T. • Și în acest sezon continuă efectuarea ex­cursiilor pentru vizita­rea obiectivelor din ju­dețul Neamț ca și a La­cului Roșu. Astfel, un grup de pacienți ai sta­țiunii Slănic-Moldova participă la o astfel de excursie, care cuprinde vizitarea obiectivei următoarelor mănăstirile Varatec, Agapia, Neamț; casele memoriale Ho­gaș, Creangă și Sado­­veanu , Cetatea Neam­țului. Odihnă-tratament . Agenția județeană de turism Bacău pune la dispoziția cetățenilor care beneficiază de concediu în această perioadă bilete de odihnă în una din stațiunile: Tușnad, Predeal, Bușteni etc. De asemenea, cei care au ne­voie de tratament pot solicita bilete în una din stațiunile: Slănic-Moldova, Borsec, Bazna, Buziaș, Sovata etc. Excursii externe Informăm pe cei care doresc să participe la excursiile organizate cu ocazia revelionului în străinăta­te, că înscrierile se fac cu două luni mai înainte de efectuarea lor și că locurile sunt limitate. De reținut că­ participanții la aceste excursii, pe­­ngă faptul că vor petrece un re­velion deosebit de plăcut, au posi­bilitatea să viziteze principalele o­­biective turistice din orașele prin care se va trece. Ion MACAIA1Ă împrejurimile Bacăului Pe Valea Știrbului Din Bacău, alegând drumul spre Vaslui, ajungi pe malul Sire­tului la podul Holt. Pînă aici se poate veni cu autobuzul local. Șiretul îți oferă lun­ca primitoare și poeti­că, la fel ca la Mirceș­­tii lui Alecsandri. Malurile sînt bătăto­rite iar bălțile-s secă­tuite de optimismul pescarilor. Nu știu ce și când prind, dar îi văd mereu „la lucru“, ca niște străjeri obli­gați de răsăritul sau as­fințitul zilei să nu lip­sească din peisaj. Trecem podul peste Siret, căutând să stră­pungem zadarnic a­­dîncurile bulboanelor tulburi, iar după cîteva sute de metri, părăsim asfaltul la dreapta, spre Buhoci unde poți ajun­ge și cu autobuzele I.T.A. înainte de sediul consiliulu­i popular al comunei, la stingă — marcajul. Drum fores­tier, Știrbu, te îndreap­tă spre ținta itinerariu­­lui nostru. Pajiștile, plantațiile sunt răscolite, în chio­te de veselie de ocazi­onalii „cercetători“ ai naturii. Pădurea — care a­­cum a devenit un prie­ten nedespărțit al dru­mețului băcăuan — te plimbă prin împărăția­­ momnuț­­ei pe poteci asemănă­toare cu cele de sub Giucaș sau Caraiman, dar parcă mult mai prietenoase, mai calde. Cam la 11 km de Ba­cău ajungi la cabana forestieră­ Știrbu. Popa­sul este obligator pen­tru a alege locurile de plimbare. O pirostrie improvi­zată din butucul unei roți de camion te in­vită să-ți pregătești o masă... haiducească la a cărei calitate contribui personal, fără a mai da vina pe neîndemî­narea unui bucătar au­tentic, de la un restau­rant, care nu ți-a aflat, pesemne, niciodată gus­turile. Dormind apoi sub cupola enormă a unui fag, constați că somie­ra unui pat nu face doi bani în comparație cu comoditatea naturală oferită de mușchii sau de... finul de cutr­înd co­sit. Urcînd dealul Buho­­ciuluii te orientezi cu mijloace simple și ob­servi că Bacăul se gă­sește la apus, luminat de suliți solare. Noap­tea, imaginea muni­cipiului este și mai impunătoare, prin jocul luminilor care se re­flectă în undele Bistri­ței și ale Siretului, să­­rutîndu-se frățește toc­mai aici la confluența lor. Și Bistrița zburdal­nică și limpede, este acaparată treptat, trep­tat de lacomul rîu gal­ben. Victor VOINEA i sesiunEi milium mfilu ÎL IN­ETIL1IBICIII (Urmare din pagina I) . Rezultate bune pe linia îndeplini­rii indicatorilor financiari au obți­nut toate unitățile din economia lo­­­­cală. Raportul a menționat că pe 8 luni cheltuielile neeconomicoase la Trustul de construcții Bacău au fost de 800.000 lei, la unitățile co­merciale de 111.000 lei și la unită­țile de industrie locală de 407.000 lei, cu aceste sume micșorîndu-se în mod corespunzător beneficiile a­­cestor unități, în bilanțul realizărilor obținute de comitetele executive ale consiliilor populare, de întreprinderile, unită­țile și instituțiile subordonate, cu sprijinul permanent al deputaților, al comisiilor permanente, se în­scriu rezultatele bune în întrecerea patriotică pe linia depășirii volumu­lui de producție, a reducerii chel­tuielilor, a gospodăririi și înfrumu­sețării localităților din județul nos­tru. Urmărind folosirea cu eficiență sporită a capacităților de produc­ție, pentru realizarea a cît mai multe produse peste plan din rezer­vele locale, unitățile de industrie lo­cală și cele de gospodărie comunală și-au depășit angajamentele în pri­mele 8 luni ale anului în curs, rea­­lizîndu-se, de asemenea, importante economii la prețul de cost (1,5 mi­lioane lei în cadrul întreprinderilor de industrie locală și 611.000 lei al celor de gospodărie comunală), ceea ce reprezintă depășirea angajamen­tului anual. Beneficiile suplimentare realizate însumează 3.077.000 lei. Privind valoarea lucrărilor reali­zate prin muncă patriotică în acest an, se poate aprecia că aceasta este de peste­­ 130 milioane lei, de­­pășindu-se cu 13 milioane lei va­loarea angajamentelor pe anul 1970. Realizările cele mai bune în acțiu­nea de gospodărire și înfrumusețare au fost obținute de orașul Moi­­nești, Municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, comunele Dărmănești, U­­rechești, Cașin, Blăgești, Coțofă­­nești, Mănăstirea Gașin, Luizi-Călu­­găra, Ștefan cel Mare, Letea Veche și altele, în continuare, Raportul a subli­niat măsurile ce trebuie întreprinse pentru traducerea în fapt a hotărî­­rilor ce revin economiei locale, din documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Sarcinile pe anul 1971 au ca trăsătură distinctivă menținerea, în continuare, a unui ritm ridicat de creștere a producției industriei. Vo­lumul producției globale industria­le, de pildă, va fi în anul viitor cu 20 milioane lei mai mare față de realizările preliminare pe acest an. Pentru a îndeplini această preve­­­­dere este nevoie, în primul rând, s­ă se asigure o folosire mai intensivă a fondurilor fixe existente în general, a potențialului de produc­ția de către fiecare întreprindere, în parte, în continuare. Raportul a eviden­țiat o serie de măsuri ce vor trebui luate în perioada imediat următoa­re în scopul realizării exemplare a sarcinilor economice și edilitar­­gospodărești pe 1971. Amintind factorii chemați să le aplice în practică, în încheiere, ra­portorul și-a exprimat convingerea că problemele puse în discuția se­siunii Consiliului popular județean și perspectiva pe care o deschide realizarea integrală a sarcinilor pe acest an vor mobiliza pe toți oa­menii muncii din județul nostru pen­tru îndeplinirea exemplară a obiec­tivelor cincinalului adoptat de Con­gresul al X-lea al P.C.R. ★ Pe marginea expunerii au avut loc dezbateri, interpelări, s-au făcut propuneri judicioase. în cuvîntul său deputatul Iosif Mîrzac, printre altele, a amintit că sectorul indus­triei locale are asigurate condiții să îndeplinească sarcinile actualu­lui cincinal cu o lună și jumătate mai devreme. Unele sortimente nou asimilate au intrat numai parțial în rețeaua de consum, ca urmare a le­găturii necorespunzătoare între pro­ducător și comerț, a necunoașterii suficiente a cerințelor populației. Deputatul Iancu Nemțeanu, directo­rul I.T.A.­­ Bacău a făcut cunos­cute sesiunii preocupările colectivu­lui pentru asigurarea bazei mate­riale a activității economice în uni­tățile de industrie locală și deficien­țele în aprovizionarea lor cu unele materiale, cum este cazul profilelor ușoare. Vorbitorul a atras atenția că o parte din lipsuri, se datoresc și fap­tului că majoritatea întreprinderilor de industrie locală nu dau la timp documentațiile necesare procurării materialelor. Deputatul Vasile Ian­cu, primarul comunei Ungureni, printre altele, a propus ca morile din mediul rural să treacă din ad­ministrarea I.I.L. ,.23 August" în cea a consiliilor populare comunale, în­trucât,, în acest fel s-ar face o gos­podărire mai judicioasă, un control mai bun. Vorbitorul a remarcat ne­cesitatea unei astfel de unități și în satul Bibirești din comuna respec­tivă. „Nerealizarea planului de in­vestiții în cadrul industriei locale, a spus, printre altele, deputatul Cornel Croitoru, directorul Direc­ției de industrie locală, se dat­orește întîrzierilor înregistrate în deschi­derea finanțărilor la o parte din o­­biective, ca urmare a respingerii de către Bancă a documentațiilor, ne­fundamentate științific, în consecin­ță, a spus vorbitorul, au fost luate măsuri pentru evitarea unor astfel de situații". EL a reliefat­, totodată, eforturile ce se fac pentru pregăti­rea în bune condițiuni a noului an economic: în cuvîntul său, deputata Nunuța Tăbăcaru, președinta C.A.P. — Gîrleni, a subliniat cum proce­dează cooperatorii din această co­mună pentru a obține producții ve­getale și animale sporite, faptul că încă de la 15 septembrie unitatea și-a îndeplinit planul de livrare a produselor de carne și lapte către fondul central. Totodată, vorbitoa­rea a evidențiat eforturile ce se depun pentru asigurarea unei pro­ducții sporite de grîu în anul viitor. La măsurile întreprinse și cele ce se impun încă pentru ridicarea ni­velului activității comerciale s-a referit în cuvîntul său deputatul Pavel Darie, directorul Direcției co­merciale județene. Printre altele, vorbitorul a subliniat necesitatea creșterii nivelului de tehnicitate a acestei activități. în prezent se ac­ționează pentru aprovizionarea în bune condițiuni a populației cu măr­furi specifice sezonului. Pentru o mai bună aprovizionare în anul vii­tor, se va manifesta mai multă e­­xigență încă de la contractări, ex­­tinzîndu-se, totodată, formele mo­derne de comerț, ca și spațiile des­tinate bunei deserviri a populației. Deputatul Ion Mititelu, primarul comunei Nicolae Bălcescu a reliefat preocupările comitetului executiv al consiliului popular comunal pentru asigurarea fondurilor din contribu­ție volluntar-bănească, în vederea extinderii electrificării, a ridicării nivelului edilitar gospodăresc al co­munei. în cuvîntul său, deputatul Du­mitru Garbuz, directorul I.L.F. a a­­rătat că unii lucrători ai întreprin­derii nu au colaborat suficient cu cooperativele agricole de producție, nu au asigurat ambalajele sau mij­loacele de transport necesare. Nu este mai puțin adevărat că și unele cooperative agricole nu s-au achitat de unele obligații contractuale. De aici nemulțumiri ale cetățenilor pri­vind aprovizionarea cu legume și fructe. Legat de aceasta, deputata Alexandrina Munteanu, l-a interpelat pe vorbitor, cerîndu-i explicații în legătură cu defectuoasa aprovizio­nare a municipiului Bacău cu car­tofi. Directorul I.S.F. a fost nevoit să recunoască faptul că este vorba de „o scăpare“ pe care o va reme­dia operativ. Deputatul Iulian Cohn, directorul GIFET — Moinești a sub­liniat cîteva din direcțiile de ac­țiune pentru încheierea anului eco­nomic în bune condiții, ca și pen­tru pregătirea producției anului vii­tor. Ca deputată în circumscripția electorală județeană nr. 40, Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Alexandrina Pîrlitu a amintit cîteva realizări ale sectorului de gospodărie comunală și locativă din orașul de pe Trotuș, remarcînd, însă că­­ transportul în comun se face în condiții defec­tuoase la orele de vîrf. Referiri la activitatea edilitar-gospodărească a făcut și deputatul Gh. Timofte, prim­vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular munici­pal Bacău. Vorbitorul a reliefat că activitatea edililor este umbrită u­­neori de neglijența constructorului din zonele de lucru ale noilor car­­­­tiere de locuințe. Deputatul Ioan Roșea, inginerul șef al Trustului de construcții Bacău, a subliniat cîteva măsuri pe care le-a întreprins cons­tructorul pentru eliminarea deficien­țelor în realizarea planului de in­vestiții, asigurarea cu forța de mun­că necesară. Vorbitorul a fost in­terpelat de către deputatul Virgil Filimon, profesor la Liceul nr. în legătură cu tărăgănarea execu­­­­tării remedierilor la sala de gimnas­tică a Bacăului, în continuarea lucrărilor deputa­tul Ștefan Croitoru, priim-vicepreșe­­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a dat răspuns problemelor ridicate de că­tre unii vorbitori în cuvîntul lor. Sesiunea a aprobat, apoi, în una­nimitate, măsurile preconizate pen­tru îndeplinirea planului pe anul 1971. La punctul al doilea din ordinea de zi, deputatul Constantin Velisar, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a su­pus spre aprobarea sesiunii ratifica­rea unor decizii­ în încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Roșu, președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean. Apreciind succesele obținute pînă în prezent în cadrul industriei lo­cale, gospodăriei comunale, con­strucțiilor și celorlalte sectoare de activitate, vorbitorul a subliniat că acestea au fost înregistrate în con­dițiile multor resurse nevalorificate încă. Amintind cîteva din ele, to­varășul Gheorghe Roșu a reliefat u­­nele direcții înspre care trebuie în­dreptate eforturile în vederea înde­plinirii în bune condiții a sarcinilor de plan pe anul în curs, ca și a pre­gătirii producției anului viitor, în ceea ce privește agricultura, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean a ară­tat că, cu toate rezultatele obținute, în aces­ an nu s-a muncit la nivelul sarcinilor. Vorbitorul s-a referit, în conti­nuare, la unele probleme hotărâtoare pentru producția agricolă, arătînd precis ce anume trebuie să facă deputații, comitetele executive, toți cooperatorii, pentru aplicarea întoc­mai în viață a programului de în­florire a agriculturii. în încheiere, tovarășul Gheorghe Roșu și-a exprimat convingerea că actualul an economic, atît în indus­trie, cit și în agricultură va fi în­cheiat cu succes, asigurîndu-se un bun demaraj pentru producția anu­lui 1971, primul an al viitorului cin­cinal. Luntrea de papirus (Urmare din pagina 1­ 6 IULIE. La orizont se îngrămă­desc, venind spre noi, nori groși și negri. Plouă des. Eu cu Norman am făcut cartul de la 2—5, acum e rîn­­dul lui Carlo și Rei. Tocmai ne pregăteam să ne culcăm cînd pînza începu să fîlfîie. Norman, Iuri, Ma­­dam­ și eu am sărit în ajutorul to­varășilor care se aflau la cart. In­­ momentul cînd situația părea într­­adevăr fără ieșire, pânzele, spre marea noastră uimire, încetaseră să mai fîlfîie. 7 IULIE. Mie și lui Norman a­proape nu ne-a mai rămas timp de odihnă; la 7:30 eram în picioare pentru ora de emisie. Stația radio mi-a transmis un mesaj al soției mele Yvonne în care îmi spunea că mâine va pleca din Barbados (unde sosise cu cîteva zile în urmă) cu yachtul președintelui pentru a ne întâlni pe mare. . 9 IULIE. Plouă, plouă, plouă con­tinuu. Vîntul e foarte puternic, George, Madam­, Kei și eu sîntem istoviți. Ne-am întors în cabină atît de obosiți, încît ne era greu chiar să ne închidem și să ne deschidem pumnii. Tocmai mă ștergeam cu prosopul, cînd, deodată, observ că deviasem spre nord. Pentru noi era un mare pericol. Santiago și Iuri li­teralmente se agățaseră de vâsle. I-am strigat lui Norman să lase ra­dioul și să iasă pe punte. Acolo era ca-n iad. Am ieșit dezbrăcat, și m-am trezit cu picioarele pînă la genunchi în apă. „Norman —­ am strigat eu — ce putem face?" în a­­cest haos n-am auzit răspunsul. Deodată mi-a venit ideea : „Ancora, ancora — peste bord!", „Am­în­­două?", „Nu, cea mare!". Ancora zbură în apă și ne întoarse pe dru­mul cel bun i sîntem din nou sal­vați ! 10 IULIE. La ora 19,00 am zărit yachtul „Kulpaipper“. La scurt timp am distins la bord, printre mari­narii din Barbados, pe Yvonne și fiica mea Anette. Cînd s-au apro­piat, trecînd pe „Kulpaipper", am mulțumit căpitanului că ne ieșiseră în întimpinare. Apoi m-am întors pe Ra­ II. 12 IULIE. La 12:15 Norman, căță­rat pe virful catargului a strigat bucuros: „Pămînt!" în scurt timp ne înconjurară câteva yachturi și vase de agrement, o mulțime de oameni care ne salutară. Noi răs­pundeam înnebuniți de bucurie. Opt oameni, care în aceste clipe își dau mâinile pe puntea navei de papirus, știau că datorează succesul lor spiritului de colaborare care a înlăturat barierele de naționalitate, rasă, politică și religie. (Sfîrșit) 1 x» /vu/VTun/ de ’if­oAni/Uje ■nun------- ---------­Adine Îndurerați familia și ru­dele anunță încetarea fulgeră­toare din viață a lui PINTILIE IOAN Cortegiul funebru va porni duminică 27 septembrie, ora 14 din Calea Mărășești nr. 59. Familia îndurerată anunță înce­tarea din viață a scumpei lor EUGENIA HANGANU 33 ani înmormintarea are loc astăzi 26 septembrie ora 14,30, cortegiul pornind din strada Aviatori­i Bacău. [cinema? MUNICIPIUL BACAU „Muncitorul" : ÎNTOARCEREA Dr. MABUSE — orele : 10,20; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20. Telefon 12028. „Flamura roșie" : STRĂINII — orele : 16, 18, 20. Telefon 11950. „Progresul" : TIFANNY MEMORANDUM — orele : 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Tele­fon 11377. „Tineretului" : CU MINE­NI, MADAM I —• orele . 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30. Telefon 12939. EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACĂU Galeriile de artă » Expoziția „Praga tn fotografii" de Karel Plicka. Holul Teatrului dramatic „Bacovia" ? Ex­poziția de scenografie și grafică Victor Țapu. TG. OCNA Galeria de artă : Expoziția Stav­u Iarasov.­­ MUZEE*1 MUNICIPIUL BACAU Muzeul de știința naturale, strada Karl Marx nr 2. Muzeul de artă, Calea Mărașești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx, nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRAIAN s Muzeul sătesc Prăjești. Sîmbătă 26 septembrie 1970 15.00 16.00 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.25 21.00 21.20 21.30 21.35 22.00 22.20 22.30 23.00 0.05­ 15.00 15.30 16.00 16.20 16.45 17.05 17.20 17.35 18.00 18.10 18.25 18.30 19.05 19.30 19.50 20.00 21.45 22.00 22.30 22.50 23.05 24.00­ 6.05 7.00 7.15 8.00 8.10 8.22 9.00 9.30 10.00 11.15 12.00 13.15 13.00 13.45 14.00 14.30 6.00 7.45 8.00 8.15 9.00 9.12 9.50 10.00 10.30 11.00 12.30 13.00 14.10 14.30 TELEVIZIUNE 1 SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 15.15 Fotbal : Rapid—U.T.A. 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. # . 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băiet« ‘ 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la o nouă emisiune-con­­curs, pentru tineret s „Ocolul tarii in opt luni". 20.15 Campionatul balcanic de baschet mas­culin , România—Bulgaria. 20.50 Film serial „Incoruptibilii". 21.40 Nocturna bucureșteana. 21.15 Reportaj filmat de la vizita tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România în Austria. 22.40 Telejurnalul de noapte. 23.00 Fotbal : Feijenoord—U.T.A. (rezumat filmat primit de la Rotterdam). 23.30 închiderea emisiunii. fRAPIDI BUCUREȘTI SÎMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I De la 3 la 7. Emisiune de divertisment muzical. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Gazeta radio. Cîntece de nunta și jocuri. Tableta de seară.­ Microrecital Caterina Valente. Argheziană. Zece melodii preferate, în jurul globului. Cîntă Doina Badea. Moment poetic. Solistici serii : Enrico Macias. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. De toate pentru toți. . . turiștii. Expres melodii.­­6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II Muzică simfonică. Soliști și formații artistice de amatori. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Recitalul pianistului Gheorghe Halmoș. Muzică populară.^ Antena tineretului. Publicitate radio. Concert de muzică populară. Muzică ușoară. Selecțiuni din opereta „O noapte la Veneția. — 365 de cîntece. Odă limbii române. Muzică ușoară. Bibliotecă de poezie românească. Noapte bună, copii. Concert Béla Bartók. Pagini din operete. Muzică de dans. Album de romanțe. Muzică ușoară. Concert Marcel Mihalovici.­­1­00 Lieduri. DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I Concertul dimineții. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. De la munte la mare. Sumarul presei. Avanpremieră cotidiană. De la munte la mare — continuare. Radiomagazinul femeilor. Ora satului. Cavalcada ritmurilor, întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. Cu toate pentru toti. De toate pentru toti. .. turiștii. Radiojurnal. Sport. Muzică ușoară. Unda veselă. Melodii de ieri și de azi. PROGRAMUL II Matineu duminical. Publicitate radio. Piese instrumentale. Teatru radiofonic pentru copii. Avanpremieră cotidiană. Caleidoscop muzical. Cîntece pentru cei mici. Opera și cele cinci necunoscute. A 7-a artă. Concert simfonic. Au fost oaspeți ai scenelor­ noastre. Mozaic muzical. Albumul vocilor celebre. Cine știe cîștigă. IAȘI SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Dialog cu ascultătorii. 17.45 Nestemate folclorice. 18.00 Radio-ancheta noastră. 18.20 Univers muzical. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Amintiri, amintiri. 19.30 Lecturi dramatizate. 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi. 20.50 Zece minute de muzică ușoară. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Invitație la dans. 21.30 Arte plastice. 21.40 Invitație la dans. 21.58 Prezentarea programului de dimineață. 21.59 închiderea emisiunii. DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-î hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul melodiilor. 3.30 Cutezătorii. 8.58 Prezentarea programului de seară. 8.59 închiderea emisiunii. [LOTO f 25 septembrie 1970 Extragerea I: 54, 87, 15, 36, 2, 34, 90, 33, 80. Fond de premii: 436.407 lei. Extragerea a II-a:­­ 82, 81, 50, 69, 63, 40, 3. Fond de premii: 415.527 lei. CONDIȚII DE SALARIZARE DIN REȚEAUA MINIER A­ MINER 1 SUBTERAN, cu salariul de lei 87-102/8 ore, MINER 4 SUBTERAN, cu salariul de lei 78-91/8 ore, MINER 3 SUBTERAN, cu salariul de lei 67-79/8 ore, MINER 2 SUBTERAN, cu salariul de lei 60-70/8 ore, % MUNCITORI NECALIFICAȚI, ÎN SUBTERAN de la lei 54-63/8 ore I \J T V

Next