Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-19 / nr. 5477

ANUL XXV — NR. 5.477 (6.956) SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani tâx­eci TENDINȚE ȘI REZULTATE CONSTANT ASCENDENTE LA „PROLETARUL Fabrica de postav „Proletarul“ Bacău. O unitate economică ce se impune, cu constanță și fermitate, în ansamblul industriei județului nostru. Un colectiv harnic, conștiin­cios, capabil și entuziast, animat de dorința, mereu vie, de a-și îndeplini în mod exemplar sarcinile de pro­ducție și angajamentele. In prim plan se află comuniștii, care, dirijează energia întregului colectiv spre înfăptuirea coordona­telor majore ale anului , pe care îl străbatem și ale viitorului cincina!. Pornea de aici, de 1«. „Proleta­rul“, în urmă cu vreo 3-4 ani, o inițiativă ce-și propunea să ridice eficiența întregii activități econo­mice. Sugestiv intitulată — „Din a­­ceeași cantitate de materie primă — mai multe produse finite“, inițiati­va s-a răspîndit apoi în toate în­treprinderile, antrenind și amplifi­cînd resurse nebănuite. Iar astăzi, dacă produsele finite realizate de fabrica băcăuană — ca să păstrăm cadrul format inițial — revin la un preț de cost mai scăzut, apoi meritul incontestabil este al lor, al celor care în­sușindu-și spiritul no­vator, și-au făcut din el o condui­tă: în decembrie 1969, la Plenara C.C. al P.C.R., secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sublinia, pentru acest ultim an al actualului cincinal, la modul impe­rativ, necesitatea utilizării raționa­le a materiilor prime și materiale­lor. "O sarcină preluată fain ezitare de către întregul colectiv al fabri­cii, de către specialist, ca și de că­tre muncitor. Era și firesc, căci cli­matul creat în întîmpinare, a asi­­­milat-o în întregimea valențelor sa­le. întrecerea socialistă s-a declanșat cu intensitate încă din prima zi de lucru a anului, ca un preludiu la rezultatele adunate, în aceste două treimi de an. Sarcinile de plan în­deplinite ritmic și la un nivel cali­tativ superior. Depășirile , apre­ciabile la fiecare perioadă raporta­tă, se situează deasupra limitelor anilor trecuți. Obiectivele angaja­mentului — urmărite permanent, amplificate, acoperite de cifre ce nu se opresc nici un moment în dreptul prevederilor inițiale. Există, la comitetul de­­ partid, o evidentă operativă a tot ceea ce s-a întreprins, sau urmea­ză să se întreprindă, în cadrul organizațiilor de­ partid, pe linia bunei desfășu­rări a proceselor de producție, a urmăririi rezultatelor. Evidențiem, în primul rînd, cuprinzătorul plan de măsuri ce datează încă din ia­nuarie 1970, în care problemele ce concură la sporirea eficienței eco­nomice au, prin modul de expune­re, rolul de coordonator. Nu abso­lutizăm, bineînțeles, valoarea sin­gulară a acestui plan. Ceea ce es­te important însă, constă în faptul că el a cunoscut un caracter dina­mic, acționînd la nivelul și cerin­țele care au impus adoptarea sa. Dacă ceva ,totuși, în această la­borioasă activitate, ar putea fi con­siderat exagerat, apoi nu poate fi vorba decât de constanta cu care organizațiile de bază analizează problemele de producție. Desigur, nu se neglijează nici celelalte laturi ale muncii de partid. Astfel, la fi­latură și țesătorie, în toate celelalte secții, adunările generale ale orga­nizațiilor de partid, multe din ele Mihai BUZNEA (Continuare în p­art. a IlI-a) IMPERATIV 70: UTILIZAREA RATIONALA A MATERIILOR PRIM­E SI MAT­ERTIA­LE­L­OR ii In pag. a il-a Consultație juridică Pag­ a III-a Popularizarea legilor nu reprezintă un scop în sine Ele trebuie respectate, aplicate Agenda creației tehnice ■~*S î1 A Secvență industrială C.P.L. Comăn­ești Foto : P. IONAS. r A început vinificatul strugurilor ieri dimineață, la U­­zina de vinificație de la Podu Turcului s-a de­clanșat campania de prelucrare a strugurilor din soiul Riesling, des­tinat fabricării șampa­niei. Primele două va­goane de struguri au fost livrate de­ coopera­­tiva agricolă din Podu Turcului, în zilele ur­mătoare vor fi preluate cantități însemnate de striguri de la coopera­tivele agricole din Fru­­mușeni, Cociu, Glă­vă­­nești și Căbești. In informația trans­misă de către tovară­șul Constantin Popescu, șeful Centrului Podu Turcului, se relevă fap­tul că la începutul săp­­tămînii­ viitoare se va trece și la vinificatul altor soiuri de struguri. Se menționează faptul că moderna uzină din Podu Turcului va pre­lucra în această toam­nă o cantitate de peste 200 vagoane struguri. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Mureș Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.Rii vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tova­rășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd to­varășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe me­leagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, dis­­trugînd așezări omenești, căi de co­municații,­­ importante obiective eco­nomice. Prezența în mijlocul cetățe­nilor a conducătorului partidului statului a avut efecte tonifiante ines­și­timabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobi­­lizind energiile, dind încredere și pu­tere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului in­dustriei chimice, Ștefan Kiss, de co­lectivul de conducere al combinatu­lui. Sute de chimiști aplaudă înde­lung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dă­ruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului in­dustrial de chimie Tîrnăveni, ingine­rul Bujor Roșca, informează pe to­varășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oa­meni, în luna iulie au intrat în cir­cuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inun­dații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîr­­șitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pi­na la sfirșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în func­țiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adre­sează colectivului Combinatului chi­mic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combi­natului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplini­te exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuito­­rii orașului aduc mulțumirile lor căl­duroase conducerii partidului și sta­tului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor prici­nuite de inundații și revenirea la nor­­mal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări in cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R.-Ceaușescu, Ceaușescu- P.C.R. De la Tîrnăveni,­­ oaspeții s-au în­dreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, or­ganizarea producției, realizările obți­nute. în cursul vizitei se dau informa­ții detailate asupra capacității de a­­dăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. (Continuare în pag. a I­I-a) La Moiniști acțiuni edilitar-gospodărești întreprinse cu SERIOZITATE ȘI ENTUZIASM Interlocutorul nostru, primarul orașului Moinești, tovarășul Con­­stantin Olanu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, are ama­bilitatea să ne răspundă la citeva întrebări pe care i le-am adre­sat în legătură cu gospodărirea și înfrumusețarea localității. De fapt, întrebările sunt urmarea impresiei produse asupra reporterului de aspectul edilitar-gospodăresc al Moineștiului. înfățișarea acestui oraș se situează pe o treaptă superioară față de alți ani și este urmarea firească a eforturilor depuse de cetățeni, de Consiliul popular oră­șenesc. Organele locale de stat au coordonat acțiunile de muncă pa­triotică, deputații, comitetele de cetățeni aducîndu-și din plin con­tribuția la realizarea obiectivelor propuse. — Tovarășe primar, cînd am in­trat în oraș am văzut un grup ma­siv de cetățeni pregătind terenul pentru punerea gazonului pe o por­țiune mai mare de trotuare, care, după cum știm, au fost con­struite în ultima vreme, pe artera de intrare dinspre Bacău în Moi­nești. V-aș ruga să completați aceas­tă introducere a reporterului cu alte obiective edilitar-gospodărești care au fost realizate în cursul acestui an. — Cu plăcere. Aș vrea să vă spun că lucrările la care ne referim au fost începute încă din toamna anu­lui 1969, cînd noi am stabilit un plan al acțiunilor de muncă patrio­tică la care să participe toți cetă­țenii orașului. Dorința unanimă a fost ca petroliștii, locuitorii Moineș­tiului, să se simtă în orașul lor câ­ mai bine. Iată de ce în primăvară am chemat la întrecere pentru ac­țiuni de muncă patriotică pe tărîm edilitar-gospodăresc celelalte orașe ale județului. — Sîntem curioși să vedem acum, după încheierea celei de-a doua e­­tape a întrecerii, pe ce poziții se situează cei care au chemat în com­petiție de înfrumusețare și gospo­dărire toate celelalte orașe din ca­drul meleagurilor noastre. — în momentul de față Consiliul popular al orașului Moinești a reu­șit să-și depășească angajamentele. La data cînd am lansat chemarea noastră, angajamentul era de peste 6 milioane lei. După prima etapă, însă, ni-am dat seama că, prin con­tribuția largă a cetățenilor la acțiu­nile patriotice, putem îmbunătăți an­gajamentul. Așa Incit, în luna mai el era de-acum de 10 milioane. — Dar, care este, concret, valoa­rea acțiunilor de muncă patriotică in prezent ? — La sfîrșitul celei de-a doua e­­tape am reușit să depășim și anga­jamentul îmbunătățit și să avem realizări pe linie de gospodărire și înfrumusețare, prin muncă patrio­tică, în valoare de peste 14.000.000 lei. în valoarea acestor realizări se includ acțiunile de întreținere de străzi, care se cifrează la peste 825.000 lei, cele de întreținere de parcuri și spații verzi, care se ri- Romi CACIULARU (Continuare în pagina a III-a) Citiți în pagina a IV-a Evoluția evenimentelor din Iordania LEGUME ȘI ZARZAVATURI MOMI si MU. MB I­­HIM Toată elementar , lumea cunoaște un lucru toamna este un sezon de vîrf în aprovizionarea cămărilor cu legume, zarzavaturi și fructe. Tot în acest anotimp din grădini și livezi se revarsă spre piețe o mare bogăție de produse. Aceste treburi sunt cunoscute atît de către produ­cători cit și de organizațiile comer­ciale investite să desfacă legumele, zarzavaturile și fructele. La sesizarea unor cetățeni, am vi­zitat miercuri mai multe unități ale centrului de legume și fructe din Bacău. Cu foarte mici excepții, raf­turile erau goale. La unitatea nr. 24 (străpungerea Războieni), deși trebuia ca ușile să se deschidă la ora 6 dimineața, cumpărătorii aș­teptau cu nerăbdare sosirea gestio­narei. De ce ? Maria Brînză era ple­cată după marfă la depozitul cen­tral. Iar la ora 7 s-a întors „cu mîna goală". Și din nou gospodi­nele au trebuit să se mulțumească cu invariabilul răspuns „Nu aveți roșii, castraveți, vinete, gogoșari" și alte produse. Dar se știe că ciorba nu se gătește cu „nu avem“. Abia la ora 11, la unitatea­­ cu pricina a sosit mașina cu roșii, vi­nete, ardei și alte produse. Așadar, la ora 11 cînd fiecare gospodină ar fi trebuit să termine de gătit mînca­­rea. Slab aprovizionate erau și uni­tățile nr. 10, 2, 22, ca și cea din complexul comercial de la gară. La ultima unitate zilele acestea nu se găseau decît roșii și cartofi și ace­lea în cantități insuficiente. Deși responsabilul unității nr. 10 din­­ piață, Elias Nuhăm, a solicitat prin nota de comandă din 15 septembrie să i se trimită 300 kg castraveți, 500 kg gogoșari aceste cantități au ră­mas doar înscrise pe hîrtie. Din 600 kg ardei gras­i s-au onorat doar 154 kg, din 400 kg varză s-au livrat acestei unități doar 185 kg, iar față de cele 400 kg vinete comandata, a primit doar 100 kg. Este firesc, deci, ca aceste cantități infime,, in raport cu solicitările, să fie vîndu­­te rapid. Nepotriviri între cereri și ofertă am constatat și în alte uni­tăți ale centrului de legume și fruc­te din Bacău. Prostul obicei de a se face apro­vizionarea dimineața, la ore tîrzii, se repercutează negativ pe mai multe planuri: unitățile nu pot ofe­­­ri gospodinelor produsele solicitate încă din primele ore, iar acolo unde există un singur lucrător,, desface­rea chiar a brumei de legume, fasc­te și zarzavaturi încetează, deoare­ce trebuie primită marfa. Așa se nasc cozile. Mulți gestionari au re­clamat faptul că deși s-a stabilit ca aprovizionarea rețelei să se fac­ă seara, sau dis-de-dimineață, în ul­tima vreme nu se respectă această indicație, în altă ordine de idei, tre­buie să arătăm că, de multe ori gos­podinele ocolesc unele zonele ale C.S.F. din cauză că produsele n-au aspect comercial corespunzător, sunt depreciate. La unitatea nr. 22, ges­tionarul Victor Doroftei, vindea ro­șii mucegăite, zdrobite, și încă l­a preț de categoria I, în timp ce peste 100 kg tomate se aflau as­cunse vederii. Normal că, stînd mai multe ore, și aceste produse se pot strica. Iată deci, un exemplu de ig­norare crasă a celor mai elemen­tare reguli ale comerțului. Ni s-a spus că lucrătorul sus-amintit a mai fost sancționat. Cine împiedică a­­tunci conducerea C.S.F. să-i ofere gestionarului Victor Doroftei posi­bilitatea să nu mai lucreze în co­merțul de legume și fructe ? Arătam că în unități lipsesc în ul­timele zile unele legume și zarza­vaturi mult solicitate de gospodine. Nu se găsesc oare acestea în gră-Tudor STANCIU (Continuare în pag. a III-a) În unitatile C. S.F. din Bacău GLOBGLOBGLO Luntrea de papirus va învinge oceanul . Jurnalul cunoscutului explorator Thor Heyerdahl, scris în timpul celei de-a doua expediții „Ra“ "de traversare a Atlanticului : 6 mai 1970. Sîntem la Safi, ve­chi port marocan la Atlantic. Zi­durile singuratice care înconjoa­ră grădinița de copii din oraș se cutremură prăbușindu-se sub greu­tatea buldozerului, în imensa groa­pă deschisă de acesta a fost așe­zat un obiect care seamănă cu gî­­tul unei păsări uriașe sau cu o floare bizară. De fapt este silueta unei ambarcațiuni care la prima vedere stîrn­ește impresia a ceva din cale afară de fragil. S-a năs­cut „Ra-H“, luntrea de papisas care va traversa Atlanticul pentru a dovedi că vechii egipteni puteau brăzda oceanele în micile lor am­barcațiuni din fibre vegetale. FIRUL CONDUCĂTOR în această dimineață de mai, „Ra-I­" este purtată sărbătorește pe străzile orașului Safi. Patru din­tre cei care o transportă sunt deo­sebit de mulțumiți. E vorba de Demetrio, Jose, Juan și Paulino; toți patru sunt indieni din America de Sud. La construcția ne-ami folosit de măiestria corăbiei lor. Simt din insula Segu­iri situată pe lacul Titicaca, unde chiar și as, ri­se întilnesc ambarcațiun­i originale din tulpini de tresti ®, folosita cînd. (GNontinuare în pag. a.TÎ-al »=•

Next