Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)

1970-11-26 / nr. 5535

I Anul XXV Nr. 5.535 (7.014) l/­ 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C. Și A CORULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Româ­nia. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., i șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătu­te și adoptate propunerile de îmbună­tățire a planului cincinal 1971-1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bu­getului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cu­­vintul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președin­te al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri pri­vind organizarea, planificarea și con­ducerea agriculturii, cuprinse in expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., in ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii se­cretari și secretarii pentru probleme­le de agricultură ai comitetelor jude­țene de partid, conducerea Ministe­rului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii di­recțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai u­­nor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și­­ cadre din agricultu­ră. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare in legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primă­vara acestui an. In legătură cu aceas­ta a fost adoptat un comunicat, pe care îl publicăm mai jos: Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curen­te, adoptînd măsuri corespunzătoare, COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inun­dațiilor din primăvara acestui an, în în­treaga țară s-a desfășurat o activitate in­tensă pentru înlăturarea urmărilor deose­bit de grele provocate de calamitățile na­turale. Clasa muncitoare, țărănimea, in­telectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăți­lor și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au a­­dus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, coopera­tiste și profesionale care, pe lingă dona­ții de alimente, îmbrăcăminte, încălțămin­te și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru a­­jutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în pre­zent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însu­mează 2­026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român și Con­siliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tutu­ror cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagube­lor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un impor­tant ajutor din partea unor guverne, or­ganizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoa­relor materiale și în bani oferite din stră­inătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 mili­oane lei. Exprimăm recunoștința poporului nos­tru, țărilor socialiste, celorlalte state, or­ganizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această peri­oadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străină­tate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea lo­cuințelor și anexelor gospodărești distru­se au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite gratuit din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în va­loare de peste 200 milioane lei, medica­mente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțămin­te și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agri­cole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagube­lor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunica­ții și telecomunicații, a rețelelor de ener­gie, a instituțiilor de învățămînt și sănă­tate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sînt asigurate din bugetul statului, iar o parte sînt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și mate­riale, sunt folosite pentru refacerea între­prinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfă­șoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comi­tetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consi­liul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oame­nii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distruge­rilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 mili­arde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiective­lor stabilite prin planul pe anul 1971. A treia premieră a stagiunii teatrale băcăuane „Pogoară iarna de Maxwell Anderson Aseară, pe scena Teatrului dra­­­­matic din Bacău, a fost prezentată , publicului cea de-a treia premieră a stagiunii 1970—1971, cu piesa „Pogoară iarna", de Maxwell An­derson. Spectacolul, sub direcția de scenă­­ a lui Yannis Veakis, a întrunit e­­forturile creatoare ale unui nu­meros colectiv actoricesc (Valeriu Pascu, Lory Cambos, Mișu Rozea­­nu, Andrei Ionescu, Sorin Postel­­nicu, Constanta Zmeu, Mircea Cre­­țu, Gh. Serbina, Stelian Preda, Ioa­na Ene-Atanasiu, Doru Atanasiu, N. Roșioru, Liviu Rus, Dorel Boto­­șescu, FI. Blănărescu), scenografia aparținind cuplului Vladimir Po­pov—Diana Ioan. Următoarea reprezentație cu ace­eași piesă va avea loc astăzi, la ora 19,30. IN FOTO: o scenă din spectacol. 1 Pagina a lll-a Cetățeni de onoare „ȚĂRII MI1NILORu „Orașul tinereții", „orașul șan­tier", „cel mai tînăr oraș al țării", „cetatea petrochimiei românești"... Rostiți oricare din aceste denumiri în cel mai depărtat, colț al țării și oameni care n-au văzut în viața lor Trotușul sau alt rîu al Moldovei vor indica, fără greș, pe hartă o singură localitate, o localitate a că­rei istorie, scrisă sub ochii noștri, a devenit simbolul unei întregi e­­poci de avînt constructiv. Uneori, obișnuința formează pre­judecăți­ și macarale Văzînd an de an schele presărate pe locurile unde, treptat, s-a înălțat orașul, cu marile lui uzine, legam dinamica întregii existențe a localității în mod exclusiv de această m­ică pro­fesiune. Ciment, excavatoare, fier­­beton, barăci, mozaicuri, schele, și iar excavatoare, fier-beton, ciment... Mi se părea că acesta este destinul locuitorilor noului oraș, sensul unic al vieții lor. De fapt, în fiecare an o bună parte din constructori, după terminarea unui obiectiv industrial își lepădau salopeta de constructori și o îmbrăcau pe aceea de chimist. I-am urmărit cu emoție, nu o o­­dată, pe acești operatori — unii din­tre ei foști constructori — de la panoul de comandă, sau pe inginerii stînjenitor de tineri care învățau să stăpînească și să conducă procese tehnologice ale căror detalii tehni­ce erau descrise cu simboluri și cuvinte străine, într-o limbă străină. Aceasta a fost perioada inevita­bilă a începutului. Orice început e greu, dar începutul făuririi unei industrii chimice moderne e mai necruțător decît toate celelalte. Acum, după un număr relativ mic de ani, România socialistă nu nu­mai că posedă o puternică industrie chimică și petrochimică dar e stă­­pînă și pe un tezaur inestimabil de gîndire proprie în domeniul chimiei industriale, capabil să ducă la o foarte înaltă dezvoltare acest sec­tor al activității economice. Dacă ne gîndim la făurarii aces­tui tezaur prima profesiune care ne vine în minte este, aceea de cercetător, fără îndoială. Prezența cer­cetătorilor în cadrul uzinelor Gru­pului industrial din Borzești a in­trat mai de mult în cotidian. Așa­dar, de la topometrul sosit acum 15—20 de ani pe aceste meleaguri, care a cerut unui sătean ce-și păș­tea vitele pe izlaz să țină, cîteva clipe, de capătul unei stadii, iată-ne în acest avanpost al progresului științific și industrial care este laboratorul de cercetări. Cum a fost posibil acest uriaș pas ? De unde au venit cercetătorii în uzinele pe­trochimice ale Trotușului ? (Continuare în pag. a lll­ a) jfywvwyyvvwwvvvwwvA/vwsA^/wvwwvi I 1 Expuneri pe teme economice Studenții Facultății de economie din cadrul Uni­versității serale de partid de pe lingă Cabinetul județean de partid, ingi­neri, economiști, au au­diat marți după-amia­­ză o interesantă expune­re. Tovarășul profesor u­­niversitar doctor Florian Burtan, lector al C.C. al P.C.R., le-a vorbit des­pre „Cheltuielile mate­riale de producție și căi­le de reducere a lor". O expunere pe aceea­­­­și temă a fost susținută­­ de către prof. univ. dr.­­ Florian Burtan, în cursul­­ zilei de ieri, în sala Ca­­­­sei de cultură din Muni­­­­cipiul Gheorghe Gheor­­­­ghiu-Dej. Ea a fost audi­­i­ată de către directori de­­ întreprinderi, alte cadre­­ economice cu munci de­­ răspundere, ingineri, e­­­­conomiști, activiști de­­ partid și de stat, cursanți­i ai cercurilor de studiu­­ individual de tip superi­­­­or de pe lingă Cabinetul­­ municipal de partid. ^ în pagina a II-a Poetul „nopjilor“ In prim plan, alături de îndeplinirea sarcinilor curente—pregătirea producției’71 Sondele inactive -o importantă resursă de producție în schelele de extracție Preocupate îndeaproape de îndeplinirea și depășirea angajamen­telor asumate în întrecerea socialistă din acest an colectivele din unitățile economice ale județului au reușit să obțină, pînă în pre­zent, succese de seamă. Ele s-au concretizat, între altele, în îndepli­nirea cu două luni mai devreme a sarcinilor planului cincinal, succes care, desigur, pune o bază materială solidă la temelia realizărilor viitoare. Acum, cînd ne mai desparte puțin timp de data alcătuirii bilanțului acestui an, este și firesc ca în preocupările tuturor colec­tivelor de muncă să se situeze, pe primul plan, îndeplinirea întoc­mai a sarcinilor și angajamentelor curente, și pregătirea producției următorului an. Creșterea eficienței economice, extinderea capacităților de pro­ducție, valorificarea rezervelor interne etc., obiective care au stat la baza realizării sarcinilor din anul în curs, au preocupat și in­teresează permanent toate unitățile economice. Experiența cîștigată în această direcție se va materializa desigur, în măsurile ce vor asi­gura ritmicitate în realizarea producției încă din prima zi a anu­lui 1971. De aceea, o succintă retrospectivă asupra preocupărilor e­­xistente în acest domeniu și o privire de perspectivă asupra mă­surilor preconizate pentru anul viitor, este binevenită. Pe această temă, cea a valorificării unei re­surse de producție specifică schelelor de extracție — reactivarea sondelor inactive —, s-a axat o recentă convorbire avută cu DUMITRU POPESCU, inginer șef al Schelei de extracție Moinești. Folosirea integrală și cu maxi­mă eficiență a capacităților de pro­ducție de care dispunem — a ară­tat interlocutorul nostru —, consti­tuie una din problemele care preo­cupă în permanență colectivele de C. MAFTEI (Continuare în pag. a II-a) Pe agenda legumicultorilor: Asigurarea premiselor pentru VIITOAREA RECOLTĂ Asigurarea unei pro­ducții de legume în­destulătoare, ritmice, superioară calitativ, constituie piatra un­ghiulară a îmbunătățirii aprovizionării popu­lației — sarcină reîn­noită recent de condu­cerea partidului și sta­tului. Iată de ce o ana­liză a rezultatelor ob­ținute în anul curent, ca și măsurile ce tre­buie întreprinse, pen­tru pregătirea produc­ției viitoare, este deo­sebit de oportună. Pentru cooperativele agricole de producție din județul nostru, in­fluența condițiilor na­turale neprielnice din acest an nu justifică întrutotul recoltele mi­ci, calitatea mai slabă și întîrzierea apariției unor produse. Față de plan, producția totală de legume se realizează­ în proporție de numai 65 la sută, iar livrările la fondul de stat se vor îndeplini în proporție de 80 la sută. Pe cul­turi, cele mai mici pro­ducții s-au realizat la ceapa uscată (30 la su­tă), iar tomăîele au a­­părut cu o întîrzier­e de aproape două luni față de condițiile unui an normal. Asupra cauzelor su­biective, care au deter­minat aceste situații ne­satisfăcătoare, vom in­sista în continuare, în Ing. Emil MUNTEANU (Continuare în pag. a II-a). Azi începe recepția lucrărilor din prima etapă! Hărnicia și priceperea constructorilor Complexului hidrotehnic Valea Uzului sunt atribute frecvent re­luate în relatările noastre, iar valabilitatea lor per­manentă atestă continuitatea unor eforturi de a men­ține un ritm susținut etapă de etapă. Realizînd cu mult timp în urmă planul anual, acest minunat colectiv încheie prima etapă a lucrărilor cu un bilanț meritoriu. Dincolo de justa corelare a unor indicatori: producția globală 101,4 la sută, numărul mediu scriptic 99,9 la sută, producti­­vitatea muncii 102 la sută, în cele 10 luni expirate din acest an, reține a­­tenția faptul că realizările repre­­zintă 95 la sută din planul anual actual (și 122 la sută față de planul ini­țial), planul la excavații s-a îndeplinit în proporție de 188 la sută ! Relevant, și firesc la urma urmei pentru acest co­lectiv (redat prin succesele, prin greutățile — întot­deauna învinse — pe care le-a întîmpinat de-a lungul anilor pe salba de șantiere de pe Bistrița), este și fap­tul că s-au respectat toate termenele de punere în funcțiune in planul de stat. Barajul, In corpul căruia s-au turnat pînă acum pes­te 500.000 mc beton (din care 174.000 mc in acest an), își ridică tot mai sus fruntea, unele ploturi atingind deja cota finală. De toate aceste succese sînt strîns legate numele tuturor celor care lucrează pe șantier și din rîndul cărora îi cităm pe: Marin Sia, Remus Baltag, Dumitru Pușcașu, Nicolae Asimionesei, ingi­nerul Mircea Rusu și mulți, mulți alții. Cifrele demons­trează că între formațiile mari de muncă, pe primul loc, se situează lotul baraj, care, în intervalul ianu­arie—octombrie inclusiv, a realizat planul de producție in proporție de 115,2 la sută. Dată fiind ritmicitatea desfășurării lucrărilor (nu numai de la obiectivul de pe UE, așa cum s-a apre­ciat în darea de seamă a conferinței organizației de partid ce s-a desfășurat în urmă cu două zile), se prelimina ca pînă la sfirșitul anului cotele succeselor să înregistreze noi valori. Astfel, pro­ducția globală se va realiza în pro­porție de 110,2 la sută, bilanțul eco­nomiilor la prețul de cost se va în­cheia cu 1.700.000 lei (ceea ce va însemna o depășire a angajamentului cu 300.000 lei). După cum ne relata inginerul Liviu Guțiu, șeful șantierului, recepția lucrărilor primei etape începi­ astăzi. Stadiul primei etape fiind un devans înseamnă implicit un cîștig de timp pentru asigurarea acumu­lării a 10.000.000 mc apă. Se creează astfel premise ca în joc de 1973, lucrările să se încheie cu cel pu­țin un an mai devreme, închizînd drumul apelor rîu­­lui Uz spre a asigura cei 90.000.000 mc apă prev­a in proiect. Și cu cit se apropie data încheierii lucrărilor, se ac­centuează nostalgia constructorilor care și-au legat o parte din viață, pentru o scurtă, dar fructuoasă pe­rioadă, de aceste meleaguri, întrucît, la ora actuală încă nu știm unde-și vor înălța din nou schelele. Tom­a DUDAU La Complexul hidrotehnic Valea Uzului O problemă comercială de primă importanță Mărfurile să fie în magazine, la îndemîna cumpărătorului și nu numai în depozite! In mulțimea de mărfuri trebuin­cioase populației cele metalo-chi­­mice și cosmetice, cele de uz cas­nic și gospodăresc, sînt mai răspîn­­dite, atît ca sortiment cît și ca vo­lum. Numărul­ acestor articole de­pășește impresionanta cifră de 30.000 și începe de la ac și se ter­mină cu aparatul de radio, televi­zorul, aparatele electrice de tot fe­lul etc. Cit de necesar este unei gospodine banalul dop de plută, te­lul de sîrmă, paharul sau rujul de­ buze dorit! Pentru satisfacerea a­­cestor cerințe ale consumatorilor I.C.R.M. Bacău întreține legături e­­­­conomice cu­ peste 200 furnizori. Volumul mărfurilor metalo-chimice ce se vor vinde către o populație, prin intermediul I.C.R.M. va fi, în acest an de peste 400 milioane lei. Prin magazinele specializate și cele generale se vînd, în acest an, 7100 aragaze, 8400 butelii, 363.000 bu­căți articole porțelan, 1.021.000 bu­căți articole din faianță, 3900 lustre, 4900 mașini de cusut, 4900 mașini de spălat rufe, 75.000 duzini tacî­­mur, cositorite, 6100 duzini tacîmuri cromate, frigidere — 4640, aparate de radio — 14.800, televizoare — 8000, detergenți — 1160 tone și multe altele. . Pentru anul 1971 volumul mărfu­rilor pe se vor desface către popu­­­­lație va fi cu mult mai mare, ajun­­gîndu-se la valoarea de cca. 460 milioane lei. Numărul de articole noi ce se vor desface va crește cu 360. Astfel, vom pune la dispoziția consumatorilor unele articole, noi ca : arzătoare cu lichid pentru ca­­zane de baie, dulăpioare pentru baie, suport din material plastic pentru ouă, ghivece flori, lustrui­­toare de parchet, mașini de bătut fu­șcă, frigidere cu compresor, sobe electrice de încălzit, uscătoare e­­lectrice pentru rufe, mașini aragaz Gh. BUJOR, director al I.G.R.M. Bacău (Continuare în pag. a It­aj›

Next