Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)
1970-11-26 / nr. 5535
I Anul XXV Nr. 5.535 (7.014) l/ 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C. Și A CORULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., i șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971-1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse in expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., in ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare in legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat, pe care îl publicăm mai jos: Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare, COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite gratuit din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sînt asigurate din bugetul statului, iar o parte sînt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. A treia premieră a stagiunii teatrale băcăuane „Pogoară iarna de Maxwell Anderson Aseară, pe scena Teatrului dramatic din Bacău, a fost prezentată , publicului cea de-a treia premieră a stagiunii 1970—1971, cu piesa „Pogoară iarna", de Maxwell Anderson. Spectacolul, sub direcția de scenă a lui Yannis Veakis, a întrunit eforturile creatoare ale unui numeros colectiv actoricesc (Valeriu Pascu, Lory Cambos, Mișu Rozeanu, Andrei Ionescu, Sorin Postelnicu, Constanta Zmeu, Mircea Crețu, Gh. Serbina, Stelian Preda, Ioana Ene-Atanasiu, Doru Atanasiu, N. Roșioru, Liviu Rus, Dorel Botoșescu, FI. Blănărescu), scenografia aparținind cuplului Vladimir Popov—Diana Ioan. Următoarea reprezentație cu aceeași piesă va avea loc astăzi, la ora 19,30. IN FOTO: o scenă din spectacol. 1 Pagina a lll-a Cetățeni de onoare „ȚĂRII MI1NILORu „Orașul tinereții", „orașul șantier", „cel mai tînăr oraș al țării", „cetatea petrochimiei românești"... Rostiți oricare din aceste denumiri în cel mai depărtat, colț al țării și oameni care n-au văzut în viața lor Trotușul sau alt rîu al Moldovei vor indica, fără greș, pe hartă o singură localitate, o localitate a cărei istorie, scrisă sub ochii noștri, a devenit simbolul unei întregi epoci de avînt constructiv. Uneori, obișnuința formează prejudecăți și macarale Văzînd an de an schele presărate pe locurile unde, treptat, s-a înălțat orașul, cu marile lui uzine, legam dinamica întregii existențe a localității în mod exclusiv de această mică profesiune. Ciment, excavatoare, fierbeton, barăci, mozaicuri, schele, și iar excavatoare, fier-beton, ciment... Mi se părea că acesta este destinul locuitorilor noului oraș, sensul unic al vieții lor. De fapt, în fiecare an o bună parte din constructori, după terminarea unui obiectiv industrial își lepădau salopeta de constructori și o îmbrăcau pe aceea de chimist. I-am urmărit cu emoție, nu o odată, pe acești operatori — unii dintre ei foști constructori — de la panoul de comandă, sau pe inginerii stînjenitor de tineri care învățau să stăpînească și să conducă procese tehnologice ale căror detalii tehnice erau descrise cu simboluri și cuvinte străine, într-o limbă străină. Aceasta a fost perioada inevitabilă a începutului. Orice început e greu, dar începutul făuririi unei industrii chimice moderne e mai necruțător decît toate celelalte. Acum, după un număr relativ mic de ani, România socialistă nu numai că posedă o puternică industrie chimică și petrochimică dar e stăpînă și pe un tezaur inestimabil de gîndire proprie în domeniul chimiei industriale, capabil să ducă la o foarte înaltă dezvoltare acest sector al activității economice. Dacă ne gîndim la făurarii acestui tezaur prima profesiune care ne vine în minte este, aceea de cercetător, fără îndoială. Prezența cercetătorilor în cadrul uzinelor Grupului industrial din Borzești a intrat mai de mult în cotidian. Așadar, de la topometrul sosit acum 15—20 de ani pe aceste meleaguri, care a cerut unui sătean ce-și păștea vitele pe izlaz să țină, cîteva clipe, de capătul unei stadii, iată-ne în acest avanpost al progresului științific și industrial care este laboratorul de cercetări. Cum a fost posibil acest uriaș pas ? De unde au venit cercetătorii în uzinele petrochimice ale Trotușului ? (Continuare în pag. a lll a) jfywvwyyvvwwvvvwwvA/vwsA^/wvwwvi I 1 Expuneri pe teme economice Studenții Facultății de economie din cadrul Universității serale de partid de pe lingă Cabinetul județean de partid, ingineri, economiști, au audiat marți după-amiază o interesantă expunere. Tovarășul profesor universitar doctor Florian Burtan, lector al C.C. al P.C.R., le-a vorbit despre „Cheltuielile materiale de producție și căile de reducere a lor". O expunere pe aceeași temă a fost susținută de către prof. univ. dr. Florian Burtan, în cursul zilei de ieri, în sala Casei de cultură din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ea a fost audiiată de către directori de întreprinderi, alte cadre economice cu munci de răspundere, ingineri, economiști, activiști de partid și de stat, cursanții ai cercurilor de studiu individual de tip superior de pe lingă Cabinetul municipal de partid. ^ în pagina a II-a Poetul „nopjilor“ In prim plan, alături de îndeplinirea sarcinilor curente—pregătirea producției’71 Sondele inactive -o importantă resursă de producție în schelele de extracție Preocupate îndeaproape de îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă din acest an colectivele din unitățile economice ale județului au reușit să obțină, pînă în prezent, succese de seamă. Ele s-au concretizat, între altele, în îndeplinirea cu două luni mai devreme a sarcinilor planului cincinal, succes care, desigur, pune o bază materială solidă la temelia realizărilor viitoare. Acum, cînd ne mai desparte puțin timp de data alcătuirii bilanțului acestui an, este și firesc ca în preocupările tuturor colectivelor de muncă să se situeze, pe primul plan, îndeplinirea întocmai a sarcinilor și angajamentelor curente, și pregătirea producției următorului an. Creșterea eficienței economice, extinderea capacităților de producție, valorificarea rezervelor interne etc., obiective care au stat la baza realizării sarcinilor din anul în curs, au preocupat și interesează permanent toate unitățile economice. Experiența cîștigată în această direcție se va materializa desigur, în măsurile ce vor asigura ritmicitate în realizarea producției încă din prima zi a anului 1971. De aceea, o succintă retrospectivă asupra preocupărilor existente în acest domeniu și o privire de perspectivă asupra măsurilor preconizate pentru anul viitor, este binevenită. Pe această temă, cea a valorificării unei resurse de producție specifică schelelor de extracție — reactivarea sondelor inactive —, s-a axat o recentă convorbire avută cu DUMITRU POPESCU, inginer șef al Schelei de extracție Moinești. Folosirea integrală și cu maximă eficiență a capacităților de producție de care dispunem — a arătat interlocutorul nostru —, constituie una din problemele care preocupă în permanență colectivele de C. MAFTEI (Continuare în pag. a II-a) Pe agenda legumicultorilor: Asigurarea premiselor pentru VIITOAREA RECOLTĂ Asigurarea unei producții de legume îndestulătoare, ritmice, superioară calitativ, constituie piatra unghiulară a îmbunătățirii aprovizionării populației — sarcină reînnoită recent de conducerea partidului și statului. Iată de ce o analiză a rezultatelor obținute în anul curent, ca și măsurile ce trebuie întreprinse, pentru pregătirea producției viitoare, este deosebit de oportună. Pentru cooperativele agricole de producție din județul nostru, influența condițiilor naturale neprielnice din acest an nu justifică întrutotul recoltele mici, calitatea mai slabă și întîrzierea apariției unor produse. Față de plan, producția totală de legume se realizează în proporție de numai 65 la sută, iar livrările la fondul de stat se vor îndeplini în proporție de 80 la sută. Pe culturi, cele mai mici producții s-au realizat la ceapa uscată (30 la sută), iar tomăîele au apărut cu o întîrziere de aproape două luni față de condițiile unui an normal. Asupra cauzelor subiective, care au determinat aceste situații nesatisfăcătoare, vom insista în continuare, în Ing. Emil MUNTEANU (Continuare în pag. a II-a). Azi începe recepția lucrărilor din prima etapă! Hărnicia și priceperea constructorilor Complexului hidrotehnic Valea Uzului sunt atribute frecvent reluate în relatările noastre, iar valabilitatea lor permanentă atestă continuitatea unor eforturi de a menține un ritm susținut etapă de etapă. Realizînd cu mult timp în urmă planul anual, acest minunat colectiv încheie prima etapă a lucrărilor cu un bilanț meritoriu. Dincolo de justa corelare a unor indicatori: producția globală 101,4 la sută, numărul mediu scriptic 99,9 la sută, productivitatea muncii 102 la sută, în cele 10 luni expirate din acest an, reține atenția faptul că realizările reprezintă 95 la sută din planul anual actual (și 122 la sută față de planul inițial), planul la excavații s-a îndeplinit în proporție de 188 la sută ! Relevant, și firesc la urma urmei pentru acest colectiv (redat prin succesele, prin greutățile — întotdeauna învinse — pe care le-a întîmpinat de-a lungul anilor pe salba de șantiere de pe Bistrița), este și faptul că s-au respectat toate termenele de punere în funcțiune in planul de stat. Barajul, In corpul căruia s-au turnat pînă acum peste 500.000 mc beton (din care 174.000 mc in acest an), își ridică tot mai sus fruntea, unele ploturi atingind deja cota finală. De toate aceste succese sînt strîns legate numele tuturor celor care lucrează pe șantier și din rîndul cărora îi cităm pe: Marin Sia, Remus Baltag, Dumitru Pușcașu, Nicolae Asimionesei, inginerul Mircea Rusu și mulți, mulți alții. Cifrele demonstrează că între formațiile mari de muncă, pe primul loc, se situează lotul baraj, care, în intervalul ianuarie—octombrie inclusiv, a realizat planul de producție in proporție de 115,2 la sută. Dată fiind ritmicitatea desfășurării lucrărilor (nu numai de la obiectivul de pe UE, așa cum s-a apreciat în darea de seamă a conferinței organizației de partid ce s-a desfășurat în urmă cu două zile), se prelimina ca pînă la sfirșitul anului cotele succeselor să înregistreze noi valori. Astfel, producția globală se va realiza în proporție de 110,2 la sută, bilanțul economiilor la prețul de cost se va încheia cu 1.700.000 lei (ceea ce va însemna o depășire a angajamentului cu 300.000 lei). După cum ne relata inginerul Liviu Guțiu, șeful șantierului, recepția lucrărilor primei etape începi astăzi. Stadiul primei etape fiind un devans înseamnă implicit un cîștig de timp pentru asigurarea acumulării a 10.000.000 mc apă. Se creează astfel premise ca în joc de 1973, lucrările să se încheie cu cel puțin un an mai devreme, închizînd drumul apelor rîului Uz spre a asigura cei 90.000.000 mc apă preva in proiect. Și cu cit se apropie data încheierii lucrărilor, se accentuează nostalgia constructorilor care și-au legat o parte din viață, pentru o scurtă, dar fructuoasă perioadă, de aceste meleaguri, întrucît, la ora actuală încă nu știm unde-și vor înălța din nou schelele. Toma DUDAU La Complexul hidrotehnic Valea Uzului O problemă comercială de primă importanță Mărfurile să fie în magazine, la îndemîna cumpărătorului și nu numai în depozite! In mulțimea de mărfuri trebuincioase populației cele metalo-chimice și cosmetice, cele de uz casnic și gospodăresc, sînt mai răspîndite, atît ca sortiment cît și ca volum. Numărul acestor articole depășește impresionanta cifră de 30.000 și începe de la ac și se termină cu aparatul de radio, televizorul, aparatele electrice de tot felul etc. Cit de necesar este unei gospodine banalul dop de plută, telul de sîrmă, paharul sau rujul de buze dorit! Pentru satisfacerea acestor cerințe ale consumatorilor I.C.R.M. Bacău întreține legături economice cu peste 200 furnizori. Volumul mărfurilor metalo-chimice ce se vor vinde către o populație, prin intermediul I.C.R.M. va fi, în acest an de peste 400 milioane lei. Prin magazinele specializate și cele generale se vînd, în acest an, 7100 aragaze, 8400 butelii, 363.000 bucăți articole porțelan, 1.021.000 bucăți articole din faianță, 3900 lustre, 4900 mașini de cusut, 4900 mașini de spălat rufe, 75.000 duzini tacîmur, cositorite, 6100 duzini tacîmuri cromate, frigidere — 4640, aparate de radio — 14.800, televizoare — 8000, detergenți — 1160 tone și multe altele. . Pentru anul 1971 volumul mărfurilor pe se vor desface către populație va fi cu mult mai mare, ajungîndu-se la valoarea de cca. 460 milioane lei. Numărul de articole noi ce se vor desface va crește cu 360. Astfel, vom pune la dispoziția consumatorilor unele articole, noi ca : arzătoare cu lichid pentru cazane de baie, dulăpioare pentru baie, suport din material plastic pentru ouă, ghivece flori, lustruitoare de parchet, mașini de bătut fușcă, frigidere cu compresor, sobe electrice de încălzit, uscătoare electrice pentru rufe, mașini aragaz Gh. BUJOR, director al I.G.R.M. Bacău (Continuare în pag. a Itaj›