Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)

1971-01-26 / nr. 5585

ANUL XXVI — NR. 5.585 (7.064) MARȚI 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Emoția calitativă a notei zece Există in activitatea artistică mo­mente cu adevărat superioare, tind vibrația artistului si a spectatorului se confundă, emoția și bucuria clipei fiind unanime. E nevoie de o anume atmosferă, de aceeași tensiune ner­voasă, de egală dăruire și un asemenea prilej ne-a oferit, duminică, emisiu­­nea-concurs „Cintare patriei“, orga­nizată de Televiziunea Română. Nu-s partizanul fervent al întrecerilor ar­tistice, dar aceasta ne-a dăruit, din­colo de notele unui juriu alcătuit în exclusivitate din muzicieni, dovada potențelor noastre, a nivelului la care Bacăul ultimilor ani a reușit să ridice mișcarea artistică de amatori, pasiu­nea pură, dezinteresată,­­și stare să re­prezinte un județ. Nu toate cele trei formații care au apărut în concurs — corul sătesc din Oituz, corul Combi­natului textil­­ din Buhuși și corul de cameră al Casei de cultură a sindica­și telor din Bacău — au dovedit aceea­înaltă și meticuloasă pregătire. Punctajul, comparativ cu formații si­milare din județele Satu Mare și Vîl­­cea, este o bună dovadă în acest sens. Am înțeles însă unde ne putem situa în raport cu alții, ce și cu­ mai avem de făcut. Ne-a mîhnit faptul că un colectiv artistic cu vechimea și me­ritele celui din comuna Oituz a to­talizat numai 88 de puncte și ne-a umplut sufletele de bucurie constata­rea că, reînviat, fortificat, corul tex­­tiliștilor buhușeni a depășit pragul ui­nei interpretări scenice corecte invă­­țind arta trăirii textului și a muzicii, arta de a reda emoționant o lucrare. Dirijorul Mihai Drîmbe și cei peste o sută de coriști au mai urcat, astfel, o treaptă pe calea realizărilor, a suc­ceselor dobîndite pînă acum. O apreciere deosebită se cuvine corului de cameră dirijat de prof. Al. Vrinceanu. Aplaudat pentru apariția la spectacolele Filarmonicii locale, în cadrul acțiunilor „Ateneul cultural“, ori in diverse alte ocazii, el n-a făcut decit să-și desăvîrșească măiestria ar­tistică pe baza exercițiului continuu și a nesecatei pasiuni pentru cint­a fiecărui corist, sub bagheta unui ini­mos conducător. Notam în grabă sui­ta notelor 10 acordate de juriu și co­mitetele pentru cultură și apă ale ju­dețelor Vrancea, Mehedinți, Alba și totuși, nu Mie ne ofereau satisfacție, ci felicitările care adevărata depă­șeau puterea­ de expresie a notei re­­dînd încîntarea spectatorului detașat de rigorile concursului. Bacăul putea fi mândru. Afecțiunea sa pentru mu­zică din nou cîștigase inimile, și a­­ceasta se întimpla într-o zi de 24 Ia­nuarie, tind glodurile și simțămintele unui întreg popor se îndreptau spre Moldova lui Vodă Cuza și a lui Va­sile Alecsandri. Cu sîrguința notei zece, Bacăul lua pana la o sărbătoare. Versurile rostite in studioul T.V. de prezentatorul Mihai Viorea și imagi­nile succesive din sălile de concurs unde se tinta „Hora Unirii“ aduceau pe micul ecran un emoționant final de spectacol. Măndica MARDARE Turneul Teatrului din Bîrlad Bacăul este din nou vizitat de un colectiv al Teatrului „Victor Ion Popa“ din Bîrlad. Spectacolul ce ni se propune, de această dată, este o transpunere scenică a cu­noscutei piese „PĂRINȚII TERIBI­LI“ de Jean Cocteau. Jucată pentru prima dată la Pa­ris, în 1938, piesa își menține ac­tualitatea prin sensurile profund umane pe care le conține. Regizorul Cristian Nacu a distri­buit, în montarea sa, pe actorii Marina Banu, Elena Petrican, Valy Mihalache, Virgil Leahu și Zaha­­ria Vâlbea. Scenografia este sem­nată de Al. Olian. Reprezentațiile din Bacău vor a­­vea loc în sala Teatrului dramatic „Bacovia“, astăzi la orele 17 și 20. Un vibrant omagiu adus Unirii Duminica trecută, in­tr-o tumultuoasă revăr­sare de bucurie și cin­­tec, mii și mii de oameni — nepoți și strănepoți ai celor care în urmă cu mai bine de un secol își manifestau în fața între­gii Europe dorința lor neclintită de unire, ale­­­­­gînd ca domn al celor două Principate, pe colo­nelul Alexandru Ioan Cuza, au reînviat, prin­­tr-o bogată și variată ga­mă de manifestări cul­­tural-artistice, memoria acelor zile de însemnă­tate excepțională pentru destinul României de mai tîrziu. Sălile lăcașu­rilor de cultură din ora­șele și satele județului au cunoscut din nou at­mosfera caldă cu care ne-a obișnuit această sărbătoare, în care cu­­vîntul evocator al con­ferențiarului, jocul plin de firesc al interpreților lui Moș Ion Roată sau domnitorului Cuza, din dramatizările după po­vestirile lui Creangă, versul avîntat al recita­torilor de poezie patrio­tică ori cunoscuta .,Horă a Unirii“ răsunînd în sălile pline — au consti­tuit momentele cele mai de seamă din cadrul ma­nifestărilor artistice în­­­­chinate evenimentului. Pretutindeni, pe me­leagurile Bacăului, de la Filipești la Mînăstirea Cașin și de­ la Ghimeș Făget la Căbești — ca să nu amintim­­ decit punctele extreme ale ju­dețului — în case de cul­tură, cluburi, școli gene­rale, licee sau cămine culturale, au fost orga­nizate numeroase și in­teresante programe cul­tural-artistice dedicate zilei de 24 Ianuarie 1859. Sala clubului ..1 Mai“ din Comănești, sălile ca­selor de cultură a sindi­catelor din municipii­le Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej (ultimele două beneficiind și de concursul membrilor ce­naclurilor literare „Lu­cian Blaga“ și respectiv „George Călinescu“), au găzduit frumoase acțiuni cultural-artistice, apre­ciate cu căldură de nu­meroșii spectatori parti­cipanți. In localitățile rurale, profesorii de istorie au jucat rolul principal in cadrul simpozioanelor sau serbărilor organizate în școli și la căminul cultural. Vom nota nu­mele profesorilor Niculi­­na Manea (Berzunți), Constantin Sîrbu (Comă­nești), Simion Răcaru (Secueni), Gheorghe Cio­­banu (Măgura), Vasile și Rodica Hăulică (Stăni­­șești), Gh. Căpitanu (Ba­cău) ș. a., c­are în fața oamenilor de toate virs­­tele au relevat însemnă­tatea „actului energic al întregii națiuni româ­ne“ "— Unirea, — teren favorabil pentru înfăp­tuirea unor importante reforme sociale și, în ul­tima instanță, a cuceri­rii independenței de stat a României din 1877, într-o altă serie, de co­mune, ca Glăvănești, Podu Turcului, Sascut, Săucești, Cașin, Horgești, Parincea etc., formațiilor artistice ale căminelor culturale li s-au alăturat cele ale elevilor de la școlile generale, care, prin recitaluri de poezie patriotică, coruri sau scenete dramatizate, au creat o bună impresie publicului prezent. Vechea și mereu noua „Horă a Unirii“ izvorîtă din piepturile interpreți­lor și spectatorilor, deo­potrivă, au încheiat, fă­ră excepție, toate mani­festările culturale dedi­cate zilei de 24 Ianuarie 1859. DUMINICA­­N JUDEȚ — 4 Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Con­siliului de Stat, prezidată de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca in­vitați tovarășii Iosif Banc, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor or­gane centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Po­lonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bul­garia, semnat la Sofia, la 10 noiem­brie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președin­tele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a pre­zentat rapoartele comune ale comi­siilor pentru politică externă, pen­tru problemele de apărare și juri­dică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favora­bil aceste proiecte de decrete, pri­mite spre examinare din partea Con­siliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 no­iembrie 1970, este rezultatul relații­lor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre e­­xistă vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juri­dică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria o­­glindește relațiile de bună vecinăta­te și de colaborare îndelungată din­tre țările noastre. Această colabora­re și prietenie s-a dovedit întotdeau­na trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea ju­gului stăpânirii străine, pentru inde­pendență națională și socială. In a­­nii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polo­nia, cit și cel cu Bulgaria, sunt re­zultatul politicii consecvente a parti­dului și guvernului României socia­liste de dezvoltare a relațiilor de co­laborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilate­rale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fie­cărui stat socialist, a întăririi eco­nomice și ridicării bunăstării fiecă­rui popor, a dezvoltării independen­te a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necon­tenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 28 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asi­gurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei intre toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în u­­nanimitate decretul privind ratifica­rea Tratatului de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Re­­­­publica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatu­lui de­­ prietenie, colaborare și asis­tență­ mutuală dintre Republica So­­­­cialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiecte­lor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și func­ționarea în Republica Socialistă Ro­mânia a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economi­ce străine ; decretul privind înfiin­țarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru modificarea Decre­tului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metale­lor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modifica­rea Legii Nr. 16/1968 privind înfiin­țarea, organizarea și funcționarea­­ Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și resti­tuirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialis­tă România și Republica Volta Su­perioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și a­­vizate favorabil de comisiile perma­nente de specialitate ale Marii Adu­nări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. „Divertisment de iarnă In cadrul manifestărilor de valori­ficare a tradițiilor folclorice româ­nești, organizate la Liceul pedagogic, cu prilejul sărbătoririi a jumătate de veac de la crearea Partidului, viitoa­rele educatoare din anul III B, au prezentat duminică, în fața unui nu­meros public — părinți, cadre didac­tice, elevi — o reușită manifestare intitulată „Divertisment de iarnă“. Desfășurându-se pe un fond spe­cific anotimpului, programul — pre­gătit cu multă grijă sub îndrumarea profesoarei-diriginte Elena Tudora­­che — a constituit un autentic ta­blou al unei șezători. Artiștii ama­tori, întrecîn­du-se pe ifașiș, în ta­lent și măiestrie, au­ readus în scenă versuri, dansuri, cintece populare, specifice tradițiilor folclorice moldo­vene. a Organizațiile U.T.C. în întrecere­a duminică a muncii patriotice O zi călduroasă, ca de sfîrșit de... aprilie. Doar palele aspre de vînt aminteau, din cind în cînd, că ne aflăm, încă, în plin ianuarie, îm­preună cu tovarășul Constantin Se­­căreanu, prim-secretar al Comite­tului județean Bacău al U.T.C., în­treprindem un raid la cîteva licee și întreprinderi din municipiul Ba­cău. Prima vizită : Fabrica „Parti­zanul“. Peste 250 de tineri își dă­duseră aici întîlnire cu puțin îna­inte de ora 8. Constantin Pătrățea­­nu, locțiitorul secretarului organi­zației U.T.C. a fabricii, Petre Chi­­riac, șeful comisiei de muncă pa­triotică, și secretarii celor două or­ganizații U.T.C. pe secții, Constan­tin Cuciureanu și Ioan Ciofu, lu­crați alături de băieții de la „Tăl­­puit“­­, sortind cărămizi pe șan­tierul noii fabrici de texan, sau printre fetele din secția cusut II, la colectarea fierului vechi și la cură­țenie, în curtea fabricii. Mariana Nedea, Maria Tocilă, Tereza Nistor și colegele lor de la secția cusut II tocmai începuseră transportul fie­rului vechi, adunat în grămezi cu o zi înainte. Circa 15 tone... Colegii de la „Tălpuit“ , au terminat lucrul abia spre prînz. Printre evidențiați, tinerii Gheorghe Anisia, Ion Buș­­leagă, Ion Vlad și Vasile Sîrghie... La Fabrica „23 August“, un re­cord : cei 120 de tineri prezenți aici duminică dimineața reușiseră să încarce în mașini peste 20 tone fier vechi. Elena Ababei, secretara co­mitetului U.T.C. pe întreprindere, alerga neobosită cînd la organiza­ția Șerbănești I, cînd la Șerbănești II, cînd la cei din organizația U.T.C. nr. 5 (secția TA).. Tocmai plecau primele patru transporturi. Și alte grămezi de metal creșteau încet, sub ochii noștri, în așteptarea trans­portului următor... Următorul popas, la Liceul nr. 3. Aici, obiectivul este altul : colec­tarea deșeurilor de hîrtie. Cărți și caiete vechi, reviste răsfoite de sute de ori, ambalaje, coli, erau stivuite anevoie într-o boxă care se dove­dea a fi neîncăpătoare. Acțiuni si­milare se încheiaseră și la celelalte licee băcăuane... ...O duminică senină și căldu­roasă. In fond, o duminică la fel cu celelalte... O. ȘT. Liceul economic din Bacău. In pagina a IV-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul finlandez -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—­—■———■—— __ Județul Bacău In constelația cincinalului •_____________________________________________________________________________________________________________ pagina M­O­I­N­E­S­T­I-a lul­a de azi Realizări și ascendentă Căutări fructuoase pe linia diversificării producției neagricole Ca în oricare altă cooperativă, și la Helegiu rămîne disponibilă o parte însemnată din forța de muncă existentă, îndeosebi între campanii. Pornind de la această realitate, precum și de la necesita­tea punerii în valoare a unor re­zerve interne, veniturile coopera­torilor pot spori substanțial de pe urma antor activități neagricole. S-a înființat (la 18 ianuarie a.c.) atelierul de tîmplărie. Primul bu­toi de 400 litri a și fost confecțio­nat, iar cooperatorii I. Grigoraș, V. Măgdălina și I. Stoian, se pare, vor avea serios de lucru în con­tinuare. După cum ne informează Ioan Costișanu, secretarul comitetului de partid pe C.A.P. și inginerul șef al C.A.P. Helegiu, Dan Neaga, aici va fi exploatată piatra de var ce se găsește din abundență pe raza cooperativei și care, conform analizelor de laborator făcute la Bicaz, este de o calitate excepțio­nală. Deci, noi surse de venituri, po­sibilități de mai chibzuită și efi­cientă folosire a forței de muncă din cooperativă. Sub ce auspicii a debutat invațămîntul agrozootehnic ? O întrebare și trei răspunsuri pregătite din punct de vedere pro­­­fesional și tehnic. Faptul că știința și tehnica se dezvoltă intr-un ritm deosebit de rapid, zi de zi desco­­perindu-se noi metode și tehnologii în lucrarea pămîntului, a creșterii animalelor, împrospătarea și com­pletarea cunoștințelor profesionale ale lucrătorilor din agricultură re­prezintă un proces continuu, învă­­țămîntul agrozootehnic de masă dovedindu-se una din cele mai a­­decvate și eficiente forme pentru introducerea noului în organizarea și desfășurarea procesului de pro­ducție. Măsurile adoptate de conducerea partidului și statului nostru cu pri­vire la îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării agricul­turii, subliniate pregnant în expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiem­brie 1970, impune perfecționarea modului de organizare și desfășu­rare a învățămîntului agrozooteh­nic. Faptul că în agricultură s-a trecut la concentrarea și speciali­zarea producției, reclamă instrui­rea corespunzătoare a tuturor coo­peratorilor, mecanizatorilor, a ce­lorlalți lucrători ai ogoarelor, in­struire care să răspundă profilu­lui formațiunii de lucru din care aceștia fac parte. Numai astfel componenții fermelor sau brigăzi­lor vor putea cunoaște concret toa­te problemele pe care le au de re­zolvat, specializîndu-se într-o anu­mită direcție a producției. Pornind de la considerentele arătate, zilele trecute am întreprins o anchetă pe această temă, din care redăm doar cîteva relatări. Ing. CEZAR DUȚA, președintele Cooperativei agricole de producție din Traian. In acest an, organizarea și des­fășurarea învățămîntului agrozoo­tehnic se deosebește mult față de anii trecuți; spun aceasta întrucât pregătirea cooperatorilor se va face potrivit specificului activității for­mațiunii de lucru în care ei vor munci. Atenție deosebită vom a­­corda instruirii îngrijitorilor de a­­nimale, îndeosebi a celor de la va­cile de lapte, unde ne vom stră­dui să obținem rezultatele cele mai bune. De asemenea, vom organiza pregătirea temeinică a tuturor lu­crătorilor care muncesc în secto­rul vegetal, în special a acelora din cultura plantelor tehnice — sie­ Ing. Gh. LUPU 1 (Continuare în pagina a II-a) Dezvoltarea impetuoasă a bazei tehnico-materiale în agricultură — creșterea parcului de mașini și tractoare, sporirea cantităților de îngrășăminte chimice, extinderea suprafețelor amenajate pentru iri­gații, introducerea de noi soiuri și hibrizi de plante cultivate — cit și aplicarea unor tehnologii perfec­ționate în lucrarea pămîntului, care să asigure obținerea de pro­ducții sporite, în toate sectoarele de activitate, impune, în primul rînd, asigurarea unor cadre bine De aici, de pe platformă, 4 L.D.-ul pare mai degrabă o rachetă gata de lansare spre aștri: învăluită de perdeaua de aburi ce plutește prin ceața rece de ianuarie, sonda este cufundată într-o tăcere enigmatică. Doar aici, la cîțiva pași de turla el argintie, peste care s-a așternut puful alb al nopții de iarnă, dispare această liniște înșelătoare. Sonda 109 S este, după cîteva zile de la premieră, în plină viteză spre a­­dîncuri. Motoarele merg în plin. Sapa dis­locă, continuu, centimetru cu centi­metru, din stratul sarmatic, înain­­tînd fără răgaz spre punctul ter­minus de la cota 1.200. Manevre scurte, precise, ochi ațintiți tabloul cu aparate de măsură spre și control, Oamenii sondorului șef Gheorghe Gherman, ca și cei din schimburile conduse de Valentin Enășel și Gheorghe Toma, scriu o nouă fila în cronica petroliștilor de la foraj. S-au reîntilnit aici, în a­ceeași ambianță a pasiunii și mun­cii încordate. Raportul zilnic al sondei 109 S, pe ale cărui pagini au fost înse­rați primii metri forați, ne pune la dispoziție datele: viteza de lucru, apăsarea pe sapă, timpii de mane­vră, fluidul folosit etc, etc. A scrie despre toate acestea ar trebui con­semnate, mai întîi, rezultatele teh­nice superioare pe care sondorii de aici, ca și ceilalți petroliști ai în­treprinderii de foraj Moinești, le obțin prin exploatarea acestor in­stalații moderne de foraj. Fără în­doială că tehnica înaintată pe care și-au însușit-o acești oameni ai ex­plorării adîncurilor, ca și instala­țiile moderne pe care le mînuiesc, stau la baza activității lor spornice. Tot atît de adevărat este, însă, și faptul că aceste valențe noi ale muncii de foraj capătă adevăratul contur doar prin pasiunea, expe­riența și tenacitatea petroliștilor. Colectivul Sondei 109 S ne con­vinge încă o dată că din această în­gemănare dintre pasiune și expe­riență, dintre om și tehnica moder­nă se nasc ca ratele muncii sondo­rilor. Lucrează aici, în brigada sondei, oameni cu state vechi în foraj. Son­dorul șef Gheorghe Tom­a nu s-a mai despărțit de aceste turle argin­tii de peste 20 de ani. Cu o noapte inainte schimbul său înregistrase primul succes al sondei: peste 73 metri forați. Pe foaia din raportul operativ datele consemnau că... to­tul a mers normal. Mecanicul de motoare Gheorghe V. Popa, acum In schimbul de serviciu, atent la pulsul cailor putere, pe care-i stru­nește de prin '55, de cînd lucrează In foraj, și-a adăugat o nouă pre­mieră la cele aproape 50 pe care și le-a notat In memorie. Pentru că el, ca și laborantul Constantin Mocanu, sau podarul Ion Hagimă, împreună cu ceilalți sondori din schimbul condus de Gheorghe Gher­man, au avut satisfacția să reali­zeze primii metri forați ai sondei. la Reporterul a ținut să fie prezent premiera sondei, atunci cînd sapa de foraj pornea în călătoria sa subpămînteană. Petroliștii de la 109 S au luat-o însă înainte. Gheor­ghe Moraru, secretarul organizației de partid din secția a V-a de la în­treprinderea de foraj Moinești, bri­gadierul mecanic al sondei, ne con­firmă : sondorii sunt în acest an — anul Semicentenarului partidului — mai mult ca oricând, în întrecere cu timpul. Primele sute de metri forați de brigada de la 109 S con­semnează și cele dintîi succese ale sondorilor de aici. Pentru oamenii aceștia, rodați în munca aspră de străpungere a rocilor, cînd totul este normal înseamnă că sapa a pă­truns în adîncuri mai iute, iar rea­lizările din grafic au urcat la cote și mai înalte. La sonda 109 S totul merge normal. C. MAFTEI La sonda 109­ S totul merge normal Întîlniri cu cititorii Băcăuanii au primit, zilele tre­cute, vizita poetului Ion Bănuță și a unor membri ai cenaclului „Geor­ge Călinescu“ din București. Du­pă un prim popas la Fabrica „Le­­tea“ — în mijlocul muncitorilor și al elevilor Școlii profesionale de chimie, — în sala bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor a avut loc o altă întîlnire cu cititorii. Participant la luptele din 1933 ale ceferiștilor, poetul care măr­turisea cîndva „Pe Omul — făurar îl evit“, a evocat momentul gre­vei de la Gri­vi­ța, forța și coeziunea clasei muncitoare, sub conducerea partidului, în lupta pentru o viață mai bună. Activitatea P.C.R. in anii ilegalității a constituit și tema schiței citite de prozatorul Al. Florescu. Cei prezenți au urmărit, apoi, un recital de versuri Ion Bă­nuță. Au mai citit din creația lor Stelian Ionescu Angel și Teodor Maricaru, întîlnirea scriitorilor oaspeți cu cititorii se înscrie între manifestă­rile culturale organizate de Casa de cultură a sindicatelor din Bacău în cinstea Semicentenarului parti­dului.

Next