Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 26, nr. 5667-5692)
1971-05-23 / nr. 5686
ANUL XXVI — Nr. 5.686 (7.165) DUMINICĂ 23 MAI 1971 4 pagini — 30 bani j CONSTRUCTORII NU PLEACĂ NICIODATĂ.. Un reportaj de Constantin NANCU Țin minte cum s-au petrecut lucrurile la Costișa, la Racova, la Gîrleni, înaintea primului excavator, a primului autocamion de mare tonaj, veneau niște echipe de dulgheri, de zidari și instalatori care începeau să clădească barăcile de-a dreptul pe cositura proaspătă, după ce răzuiau puțin miriștea, netezind cit decit terenul. Inginerul de la institutul de proiectări din București, cu care am împărțit, într-o noapte, camera aceea de hotel, avea chiar un fel de admirație pentru iuțeala cu care constructorii s-au deprins să facă acest fel de lucrări. „Parc-ar monta decorurile unui teatru, zicea inginerul, cu vocea puțin hîrîită, de abuzul de țigări. Barăcile se ridică în cîteva zile, cu instalații electrice, cu băi, cu alei drepte între ele, cu magazine, cu tot ce trebuie. Iar cînd lucrarea se termină, continua inginerul cu aceeași mirare admirativă, totul se demontează rapid și locul se curăță, de parcă n-a fost nimic. rămîne doar barajul, sau noua hidrocentrală. Parc-ar fi crescut din pămînt.“. Din pămînt ? Trebuie să fie un pămînt vrăjit, dacă face să încolțească, de atitia anî și în atîtea locuri deodată, sămînța atîtor miracole. Am văzut foarte de aproape acest pămînt — coloanele nesfîrșite de mașini de tot felul care au măcinat sub roțile lor puternice amîndouă malurile Bistriței, de la Bicaz și pînă la Bacău, îl ridicau, în chip de nori de praf, în aerul încins al verilor. In răstimpuri, cîte un camion se oprea și un copil cu ghiozdanul în spate, era coborît în marginea drumului, ca să ajungă la timp, înainte de a suna clopoțelul, la școala cea mai apropiată. ț La Poiana Uzului, lîngă ruieneîntrerupt care însoțește creșterea muntelui de beton, s-a ivit un adevărat orășel de barăci. Iarna, pe ușile deschise și închise cît mai repede răbufneau, în aerul înghețat de afară, aburi de ciorbă acrită cu borș făcut în casă, iar pe frînghiile întinse în fața ferestrelor scîrțiați, țepene ca niște fîșii de tablă, rufe albe de bărbat și cămăși de copii. Acum cînd cea mai mare parte a lucrărilor au depășit momentul numit „de vîrf“, mulți din oamenii orășelului se află deja pe alte șantiere. Nu peste multă vreme, urmele barăcilor se vor șterge și aici și nu vor rămîne decît o mînă de oameni, să întrețină marele baraj și instalațiile aferente, care vor locui în apartamente confortabile, în blocuri solide. Cînd vor veni turiștii și vor da la o parte buruienile crescute lîngă peretele de piatră cu urme tipărite, de cofraj, cînd vor ridica privirile în sus și vor încerca să cuprindă în cercul aceleiași uitături conturul crenelat al barajului și triunghiurile verzi și albastre ale munților din jur, se vor uimi, desigur, și vor cere explicații ghidului. Vor cere explicații și se vor primi, corecte și la obiect, așa cum știu să se dea, în general, ghizii, deși la un pas de piciorul lor, dacă ar da la o parte feriga de alături, dacă ar seoborî puțin cu vîrful pantofului, ar dezgropa niște lucruri de necrezut, cum ar fi capul lipsit de păr al unei păpuși roz, pensula unei foste cutii de acuarele, un raportor ruginit cu care un școlar silitor de clasa a V-a a măsurat unghiuri „mai mari de 90 de grade“ și poate chiar o bună parte dintr-o minge de pingpong spartă în cine știe ce meci, într-o recreație mare. Din cînd în cînd, la distanțe mari de timp, nu mai mici de 2—3 ani, mă întilnesc cu actualul inginer șef al șantierului de la Poiana Uzului (Cornel Andrei). Prima dată cînd l-am văzut, în 1962, arăta ca un adolescent și chiar așa era ; între timp nu s-a schimbat (fizicește) prea mult. în 1962 se afla la Vaduri, unde executa prima lui lucrare de inginer , un pod minuscul. In 1971 l-am întilnit la o importantă consfătuire cu caracter economic, ținută la nivelul județului Bacău, unde se discutau soluțiile îndeplinirii unor sarcini economice importante, sarcini care jalonau destinul colectiv, al unui întreg județ, pe o perioadă de un an de zile. De 9 ani, de cînd absolvise facultatea trăise numai în lumea șantierului. Lumea aceea, în aparență atît de restrînsă , cu barăcile negre, aliniate după criterii practice imediate, cu drumurile pline de praf sau de noroi, scobite de pneurile celor mai felurite mașini rutiere. Barăcile în care locuise fuseseră pe rînd demontate, pe locul lor crescuseră la loc ierburile și melcii se tîrau încet, în diminețile cu multă rouă. Totul părea că se reîntorsese la liniștea de dinainte. Dar nu era așa, nu era nicidecum așa pentru că pe locul de unde plecaseră barăcile rămăseseră atîtea lucruri noi : podul minuscul de la Vaduri, hidrocentralele de la Racova, de la Girseni, iar acum barajul de la Poiana Uzului. In pauza consfătuirii am stat de vorbă, în foaierul de marmură al Casei de cultură. Inginerul Cornel Andrei era parcă nu mai vîrstnic, ci cumva mai bronzat. Am aflat că s-a căsătorit, soția e farmacistă, are un copil, o fetiță care merge la un cămin sau o grădiniță de copii din Dărmănești. Despre viitor ? Știa precis că va fi prezent într-unul din aceste locuri , la lucrările hidroenergetice ce vor fi inaugurate pe Siret, sau la marele baraj ce va fi construit în munții Buzăului. ...Cred că inginerul proiectant cu care am împărțit camera acelui hotel greșea puțin cînd își înghipuia că muncitorii, constructorii care au încheiat lucrările pe un șantier se mută, cu ușurință, pe un alt șantier, zmulgîndu-și calmi și lipsiți de orice umbră de regret, amintirile care i-au legat de muntele, de pădurea, de rîul sau pur și simplu de drumul prăfuit care le trecea pe sub fereastra barăcii. Adevărul e că nici unul dintre ei nu se poate muta cu totul, în altă parte, că fiecare rupe din el ceva și lasă cu bună știință acolo, pe locul unde a stat baraca cu acoperiș gudronat, și lucrul acela pe care îl lasă nu-i dă pace în peregrinările viitoare, chiar dacă n-ar fi altceva decît ciobul unui ghiveci de flori, al unei flori simple, de pildă, al unei mușcate care a stat o iarnă in fereastra ce dădea spre drumul in veșnică neodihnă, al șantierului. în actualitate: Adunatul furajelor Despre hărnicia lucrătorilor fermei de stat din Sascut s-a mai scris în paginile ziarului nostru. Continuînd tradiția, și în acest an producția de lapte este substanțial depășită. Dar nu despre asta vrem să relatăm, ci despre grija deosebită ce se acordă asigurării furajelor necesare — baza producției animaliere. Așa cum ne-a informat șeful fermei, ing. D. Istrate, la această dată peste 60 la sută din suprafața de lucerna destinată producerii de fin este deja recoltată, producția evaluată la prima coasă fiind de circa 3.000 kg fîn la fiecare ha. Este un început bun, care dă garanții sigure că planul de nutrețuri va fi realizat și depășit, ceea ce va influența pozitiv asupra producției de lapte. IV.Istoricul și preferințele sale“ Iată un titlu menit să readucă în atenția publicului băcăuan ciclul de conferințe „Actul istoric și semnificația sa. Mari istorici ai lumii“, organizat la Casa de cultură a sindicatelor. Cei care au urmărit expunerile periodice de pînă acum au prilejul să asculte, astăzi, o nouă prelegere a profesorului Iulian Antonescu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Conferința va avea loc în sala mică a Casei de cultură, la ora 11. La Buhuși Magazin intercooperatist „ȚĂRĂNCUȚĂ“ La 21 mai, în orașul textiliștilor s-a deschis un nou magazin din rețeaua întreprinderii intercooperatiste de valorificare a produselor agricole. Acesta este cel de-al IV-lea magazin de profil din județ. La sediu, și prin cele trei chioșcuri organizate, din care unul în preajma Fabricii de postav Buhuși, noul magazin are sarcina de a desface produse în acest an în valoare de circa 4 milioane lei. Zecile de gospodine care au ținut să participe la momentul inaugural au apreciat varietatea și prospețimea produselor oferite spre desfacere : roșii, caș, urdă, castraveți, ridichi, salată, ceapă verde și uscată, conserve de legume și fructe, miere, soiuri de vinuri. O delegație de partid și guvernamentală condusă de tovarășul Niculae Ceaușescu va vizita Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. • „Caii de foc" pornesc la drum. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea condițiilor de viață aie membrilor cooperativelor agricole de producție întruniți în adunare generală, membrii cooperativei agricole din Cleja au dezbătut măsurile cuprinse în recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole de producție , acordarea gratuită de asistență medicală și medicamente, înlesniri la trimiterea la tratament în stațiunile balneoclimaterice, acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare în caz de boală, pentru naștere și lecuzie. Apreciind importanța deosebită pe care o au prevederile Hotărîrii adoptate, expresie a grijii nețărmurite a partidului și statului nostru pentru ridicarea necontenită a nivelului de viață al țărănimii cooperatiste, vorbitorii, printre care amintim pe Maria Cadar, Ștefan Voidoc, Gheorghe Dodan și alții, și-au exprimat hotărîrea fermă de a nu precupeți nici un efort în efectuarea lucrărilor agricole de sezon în cadrul epocii optime stabilite și la un înalt nivel calitativ — fundamentul obținerii unor producții sporite. Analizînd rezervele de care dispune cooperativa agricolă, participanții la adunare s-au referit la marile posibilități ce există pentru creșterea producției agricole vegetale și animale, pentru sporirea veniturilor cooperativei și ale cooperatorilor. Pornind de la aceste considerente, adunarea generală a hotărît să sporească contribuția cooperativei agricole la Casa de pensii, și aceasta în condițiile neafectării valorii normei convenționale stabilite prin planul de producție pentru anul în curs. Dispunînd de oameni pricepuți, de utilajul respectiv (presă), cît și de celelalte condiții necesare, cooperatorii din Cleja și-au propus să înființeze o cărămidărie, de la care să obțină venituri suplimentare în valoare de circa 40.000 lei. De asemenea, s-au luat hotărîri în legătură cu confecționarea în cadrul unității a arabilor necesari pentru roșii și pentru rezolvarea altor treburi care inițial nu au fost prinse în plan. Prin dezvoltarea activităților industriale și a prestațiilor de servicii, cooperativa agricolă din Cleja va realiza venituri suplimentare ce se ridică la aproape 90.000 lei. Rezerve importante sînt și in cultura vegetală. Astfel, după starea de vegetație a griului, ținînd seama și de producția planificată, aprecierea specialiștilor, a cooperatorilor este că sunt toate condițiile pentru depășirea prevederilor cu cel puțin 200 kg grîu la fiecare hectar, ceea ce înseamnă un plus de aproape 100.000 lei față de veniturile prevăzute. Și la grădina de legume există posibilități pentru depășirea producțiilor, deci și a veniturilor bănești. De altfel, punerea în valoare a rezervelor existente constituie, încă de pe acum, preocuparea de seamă a consiliului de conducere, a tuturor cooperatorilor. Mai grijulii ca oricînd, membrii cooperativei agricole din Cleja participă în masă la efectuarea lucrărilor agricole de sezon, întrețin exemplar culturile agricole, ceea ce constituie garanții sigure în realizarea indicatorilor stabiliți în planul de producție, cît și a angajamentelor suplimentare luate cu ocazia recentei adunări generale, ca răspuns la măsurile preconizate de conducerea partidului și statului nostru cu privire la îmbunătățirea condițiilor de viață ale membrilor cooperativei agricole de producție. Prevederile recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole de producție au fost primite cu deosebită căldură și recunoștință pentru partid și de către cooperatorii din Păncești, comuna Sascut. — înlesnirile de care vom beneficia înseamnă o creștere a nivelului nostru de trai — spunea brigadierul Ion Chiriac. — Oamenii lucrează cu mai multă ambiție acum, cu mai multă răspundere — își exprima opinia brigadierul Ion D. Ilie. Am convingerea că toate lucrările le vom face la timp și bine, încît producțiile planificate vor fi cu siguranță depășite. Că se va munci pe întrecute, că exigența față de calitate e în continuă Creștere, că i se cere, tot mai mult‘consiliului de conducere, în vederea mai bunei organizări muncii sau în asigurarea materiaalelor necesare producției a ieșit, dar în evidență din numeroasele luări de cuvînt. — Fiecare cooperator trebuie să-și facă pe deplin datoria, după puterile sale — spunea Nicolae Gheorghe. — Consiliul de conducere să se gîndească de pe acum la buna valorificare a strugurilor (Ion Nechifor). — Să facem economii, dar nu cumva ele să fie în detrimentul producției (Ion Manolache). Trebuie făcut tot ce se poate pentru asigurarea necesarului de piese de schimb și materiale necesare reparării vermorelelor (Ion Bostan). S-a conturat cu claritate faptul că, sporirea participării cu 3,5 la sută din producția globală a cooperativei pentru asigurarea fondurilor necesare plății pensiilor majorate ale membrilor cooperatori și pentru aplicarea măsurilor sus amintitei hotărîri, nu va afecta cu nimic valoarea normamelor. Astfel, iîn planul de măsuri aprobat de adunare s-au precizat căile de depășire a veniturilor planificate pe acest an — depășiri ce însumează 434.000 lei. Aceste depășiri vor fi realizate din sporurile de recoltă la struguri (300 kg la hectarul de vie nobilă și 200 kg la hectarul de vie hibridă), din depășirea veniturilor realizate în zootehnie ; din activitățile industriale și prestările de servicii, precum și pe calea diminuării cheltuielilor planificate (40.000 lei). Cooperatorii din Păncești au găsit însemnate rezerve ce urmează a fi puse în valoare, iar cea mai importantă dintre ele rămîne însăși munca lor, dăruirea cu care s-au angajat să-și onoreze sarcinile ce le revin.. Toate acestea au fost de fapt incluse în textul telegramei (adoptate de către adunare), adresată Comitetului Central al Partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Puternic stimulent pentru valorificarea deplină a rezervelor și posibilităților existente în agricultura In județ continuă să se desfășoare adunările generale ale țăranilor cooperatori în care se dezbat prevederile de excepțională însemnătate pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste cuprinse în Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Ceea ce caracterizează aceste adunări este recunoștința țărănimii noastre cooperatiste față de grija ce i-o dovedesc partidul și statul nostru, hotărîrea unanimă de a munci cu hărnicie și elan în vederea depășirii producțiilor planificate, spre binele și fericirea lor personală și a întregii noastre națiuni. Ieri, pe Stadionul „Municipal“ Cluj, „U“, CLUJ — S. C. BACAU 1 SPORT FOTBALIȘTII BACAUANI SCOS“ PRIMUL PUNCT NN „AU DEPLASARE ! din I Cele două goluri ale partidei au fost înscrise de Uifăleanu (min. —1 I14) și Velicu (min. 38). în pag. a II-a, rezultatele etapei, autorii golurilor, clasamentul la zi al Diviziei A. • Imagini din țară : Fabrica de zahăr din Oradea.