Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 26, nr. 5667-5692)

1971-05-23 / nr. 5686

ANUL XXVI — Nr. 5.686 (7.165) DUMINICĂ 23 MAI 1971 4 pagini — 30 bani j CONSTRUCTORII NU PLEACĂ NICIODATĂ.. Un reportaj de Constantin NANCU Țin minte cum s-au petrecut lucrurile la Costișa, la Racova, la Gîrleni, înaintea primului excavator, a primului autocamion d­e mare to­naj, veneau niște echipe de dul­gheri, de zidari și instalatori ca­re începeau să clădească barăcile de-a dreptul pe cositura proaspă­tă, după ce răzuiau puțin miriș­tea, netezind cit de­cit terenul. Inginerul de la institutul de pro­iectări din București, cu care am împărțit, într-o noapte, camera a­­ceea de hotel, avea chiar un fel de admirație pentru iuțeala cu care constructorii s-au deprins să facă acest fel de lucrări. „Parc-ar monta decorurile unui teatru, zi­cea inginerul, cu vocea puțin hî­­rîită, de abuzul de țigări. Barăci­le se ridică în cîteva zile, cu in­stalații electrice, cu băi, cu alei drepte între ele, cu magazine, cu tot ce trebuie. Iar cînd lucrarea se termină, continua inginerul cu aceeași mirare admirativă, totul se demontează rapid și locul se curăță, de parcă n-a fost nimic. r­ămîne doar barajul, sau noua hidrocentrală. Parc-ar fi crescut din pămînt­.“. Din pămînt ? Trebuie să fie un pămînt vră­jit, dacă face să încolțească, de a­­titia anî și în atîtea locuri deoda­tă, sămînța atîtor miracole. Am văzut foarte de aproape acest pă­mînt — coloanele nesfîrșite de mașini de tot felul care au măci­nat­ sub roțile lor puternice a­­mîndouă malurile Bistriței, de la Bicaz și pînă la Bacău, îl ridicau, în chip de nori de praf, în aerul încins al verilor. In răstimpuri, cîte un camion se oprea și un co­pil cu ghiozdanul în spate,­­ era coborît în marginea drumului, ca să ajungă la timp, înainte de a suna clopoțelul, la școala cea mai apropiată. ț­ La Poiana Uzului, lîngă ruie­neîntrerupt care însoțește creșterea muntelui de beton, s-a ivit un adevărat orășel de barăci. Iarna, pe ușile deschise și închi­se cît mai repede răbufneau, în aerul înghețat de afară, aburi de ciorbă acrită cu borș făcut în ca­să, iar pe frînghiile întinse în fa­ța ferestrelor scîrț­iați, țepene ca niște fîșii de tablă, rufe albe de bărbat și cămăși de copii. Acum cînd cea mai mare parte a lucrărilor au depă­șit momentul numit „de vîrf“, mulți din oamenii orășelului se află deja pe alte șantiere. Nu peste multă vreme, urmele bară­cilor se vor șterge și aici și nu vor rămîne decît o mînă de oa­meni, să întrețină marele baraj și instalațiile aferente, care vor lo­cui în apartamente confortabile, în blocuri solide. Cînd vor veni turiștii și vor da la o parte buru­ienile crescute lîngă peretele de piatră cu urme tipărite, de co­­fraj, cînd vor ridica privirile în sus și vor încerca să cuprindă în cercul aceleiași uitături conturul crenelat al barajului și triunghiu­rile verzi și albastre ale munți­lor din jur, se vor uimi, desigur, și vor cere explicații ghidului. Vor cere explicații și se vor primi, co­recte și la obiect, așa cum știu să se dea, în general, ghizii, deși la un pas de piciorul lor, dacă ar da la o parte feriga de alături, dacă ar seob­orî puțin cu vîrful pantofului, ar dezgropa niște lu­cruri de necrezut, cum ar fi capul lipsit de păr al unei păpuși roz, pensula unei foste cutii de acua­rele, un raportor ruginit cu care un școlar silitor de clasa a V-a a măsurat unghiuri „mai mari de 90 de grade“ și poate chiar o bu­nă parte dintr-o minge de ping­pong spartă în cine știe ce meci, într-o recreație mare. Din cînd în cînd, la distanțe mari de timp, nu mai mici de 2—3 ani, mă întilnesc cu actualul inginer șef al șantierului de la Poiana Uzului (Cornel Andrei). Prima dată cînd l-am vă­zut, în 1962, arăta ca un adoles­cent și chiar așa era ; între timp nu s-a schimbat (fizicește) prea mult. în 1962 se afla la Vaduri, unde executa prima lui lucrare de inginer , un pod minuscul. In 1971 l-am întilnit la o importantă consfătuire cu caracter economic, ținută la nivelul județului Bacău, unde se discutau soluțiile înde­plinirii unor sarcini economice importante, sarcini care jalonau destinul colectiv, al unui întreg județ, pe o perioadă de un an de zile. De 9 ani, de cînd absolvise facultatea trăise numai în lumea șantierului. Lumea aceea, în a­­parență atît de restrînsă , cu ba­răcile negre, aliniate după criterii practice imediate, cu drumurile pline de praf sau de noroi, scobi­te de pneurile celor mai felurite mașini rutiere. Barăcile în care locuise fuseseră pe rînd demonta­te, pe locul lor crescuseră la loc ierburile și melcii se tîrau încet, în diminețile cu multă rouă. Totul părea că se reîntorsese la liniștea de dinainte. Dar nu era așa, nu era nicidecum așa pentru că pe locul de unde plecaseră barăcile rămăseseră atîtea lucruri noi : podul minuscul de la Vaduri, hi­drocentralele de la Racova, de la Girseni, iar acum barajul de la Poiana Uzului. In pauza consfătuirii am stat de vorbă, în foaierul de marmură al Casei de cultură. Inginerul Cor­nel Andrei era parcă nu mai vîrstnic, ci cumva mai bronzat. Am aflat că s-a căsătorit, soția e farmacistă, are un copil, o fetiță care merge la un cămin sau o grădiniță de copii din Dărmă­­nești. Despre viitor ? Știa precis că va fi prezent într-unul din a­­ceste locuri , la lucrările hidroe­nergetice ce vor fi inaugurate pe Siret, sau la marele baraj ce va fi construit în munții Buzăului. ...Cred că inginerul proiectant cu care am împărțit camera ace­lui hotel greșea puțin cînd își în­­ghipuia că muncitorii, constructo­rii care au încheiat lucrările pe un șantier se mută, cu ușurință, pe un alt șantier, zmulgîndu-și calmi și lipsiți de orice umbră de regret, amintirile care i-au le­gat de muntele, de pădurea, de rîul sau pur și simplu de drumul prăfuit care le trecea pe sub fe­reastra barăcii. Adevărul e că nici unul dintre ei nu se poate muta cu totul, în altă parte, că fiecare rupe din el ceva și lasă cu bună știință acolo, pe locul unde a stat baraca cu a­­coperiș gudronat, și lucrul acela pe care îl lasă nu-i dă pace în pe­regrinările viitoare, chiar dacă n-ar fi altceva decît ciobul unui ghiveci de flori, al unei flori sim­ple, de pildă, al unei mușcate ca­re a stat o iarnă in fereastra ce dădea spre drumul in veșnică ne­­odihnă, al șantierului. în actualitate: Adunatul furajelor Despre hărnicia lucrătorilor fer­mei de stat din Sascut s-a mai scris în paginile ziarului nostru. Conti­­nuînd tradiția, și în acest an pro­ducția de lapte este substanțial de­pășită. Dar nu despre asta vrem să relatăm, ci despre grija deosebită ce se acordă asigurării furajelor ne­cesare — baza producției anima­liere. Așa cum ne-a informat șeful fer­mei, ing. D. Istrate, la această dată peste 60 la sută din suprafața de lucerna destinată producerii de fin este deja recoltată, producția eva­luată la prima coasă fiind de cir­ca 3.000 kg fîn la fiecare ha. Este un început bun, care dă garanții sigure că planul de nutrețuri va fi realizat și depășit, ceea ce va in­fluența pozitiv asupra producției de lapte. IV.Istoricul și preferințele sale“ Iată un titlu menit să readu­că în atenția publicului bă­căuan ciclul de conferințe „Ac­tul istoric și semnificația sa. Mari istorici ai lumii“, orga­nizat la Casa de cultură a sin­dicatelor. Cei care au urmărit expunerile periodice de pînă a­­cum au prilejul să asculte, as­tăzi, o nouă prelegere a profe­sorului Iulian Antonescu, pre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Conferința va avea loc în sa­la mică a Casei de cultură, la ora 11. La Buhuși Magazin intercooperatist „ȚĂRĂNCUȚĂ“ La 21 mai, în orașul textiliștilor s-a deschis un nou magazin din re­țeaua întreprinderii intercoopera­­tiste de valorificare a produselor a­­gricole. Acesta este cel de-al IV-lea magazin de profil din județ. La se­diu, și prin cele trei chioșcuri orga­nizate, din care unul în preajma Fabricii de postav Buhuși, noul magazin are sarcina de a desface produse în acest an în valoare de circa 4 milioane lei. Zecile de gospodine care au ți­nut să participe la momentul inau­gural au apreciat varietatea și pros­pețimea produselor oferite spre desfacere : roșii, caș, urdă, castra­veți, ridichi, salată, ceapă verde și uscată, conserve de legume și fruc­te, miere, soiuri de vinuri. O delegație de partid și guvernamentală condusă de tovarășul Niculae Ceaușescu va vizita Republica Populară Mongolă La invitația Comitetu­lui Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mon­gole, o delegație de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, va face o vizită ofici­ală de prietenie în Repu­blica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. • „Caii de foc" pornesc la drum. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea condițiilor de viață aie membrilor coop­erativelor agricole de producție întruniți în adunare generală, membrii cooperativei agricole din Cleja au dezbătut măsurile cuprin­se în recenta Hotărîre a Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbu­nătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole de producție , acordarea gratuită de asistență medicală și medica­mente, înlesniri la trimiterea la tratament în stațiunile balneocli­materice, acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare în caz de boală, pentru naștere și lecuzie. Apreciind importanța deosebită pe care o au prevederile Hotărîrii adoptate, expresie a grijii nețăr­murite a partidului și statului nos­tru pentru ridicarea necontenită a nivelului de viață al țărănimii co­operatiste, vorbitorii, printre care amintim pe Maria Cadar, Ștefan Voidoc, Gheorghe Dodan și alții, și-au exprimat hotărîrea fermă de a nu precupeți nici un efort în e­­fectuarea lucrărilor agricole de se­zon în cadrul epocii optime stabili­te și la un înalt nivel calitativ — fundamentul obținerii unor pro­ducții sporite. Analizînd rezervele de care dispune cooperativa agri­colă, participanții la adunare s-au referit la marile posibilități ce există pentru creșterea producției agricole vegetale și animale, pen­tru sporirea veniturilor cooperati­vei și ale cooperatorilor. Pornind de la aceste considerente, aduna­rea generală a hotărît să sporeas­că contribuția cooperativei agricole la Casa de pensii, și aceasta în condițiile neafectării valorii nor­mei convenționale stabilite prin planul d­e producție pentru anul în curs. Dispunînd de oameni pricepuți, de utilajul respectiv (presă), cît și de celelalte condiții necesare, co­operatorii din Cleja și-au propus să înființeze o cărămidărie, de la care să obțină venituri suplimen­tare în valoare de circa 40.000 lei. De asemenea, s-au luat hotărîri în legătură cu confecționarea în ca­drul unității a arabilor necesari pentru roșii și pentru rezolvarea altor treburi care inițial nu au fost prinse în plan. Prin dezvoltarea activităților industriale și a pres­tațiilor de servicii, cooperativa a­­gricolă din Cleja va realiza veni­turi suplimentare ce se ridică la a­­proape 90.000 lei. Rezerve importante sînt și in cul­tura vegetală. Astfel, după starea de vegetație a griului, ținînd sea­ma și de producția planificată, a­­precierea specialiștilor, a coopera­torilor este că sunt toate condițiile pentru depășirea prevederilor cu cel puțin 200 kg grîu la fiecare hectar, ceea ce înseamnă un plus de aproape 100.000 lei față de ve­niturile prevăzute. Și la grădina de legume există posibilități pen­tru depășirea producțiilor, deci și a veniturilor bănești. De altfel, punerea în valoare a rezervelor existente constituie, în­că de pe acum, preocuparea de seamă a consiliului de conducere, a tuturor cooperatorilor. Mai gri­julii ca oricînd, membrii coopera­tivei agricole din Cleja participă în­ masă la efectuarea lucrărilor a­­gricole de sezon, întrețin exemplar culturile agricole, ceea ce consti­tuie garanții sigure în realizarea indicatorilor stabiliți în planul de producție, cît și a angajamentelor suplimentare luate cu ocazia re­centei adunări generale, ca răspuns la măsurile preconizate de condu­cerea partidului și statului nostru cu privire la îmbunătățirea con­dițiilor de viață ale membrilor co­operativei agricole de producție. Prevederile recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole de producție au fost pri­mite cu deosebită căldură și recu­noștință pentru partid și de că­tre cooperatorii din Păncești, co­muna Sascut. — înlesnirile de care­ vom bene­ficia înseamnă o creștere a nive­lului nostru de trai — spunea bri­gadierul Ion Chiriac. — Oamenii lucrează cu mai mul­tă ambiție acum, cu mai multă răs­pundere — își exprima opinia bri­gadierul Ion D. Ilie. Am convinge­rea că toate lucrările le vom face la timp și bine, încît producțiile planificate vor fi cu siguranță de­pășite. Că se va munci pe întrecute, că exigența față de calitate e în con­tinuă­­ Creștere, că i­­ se cere, tot mai mult‘consiliului de conducere, în vederea mai bunei organizări muncii sau în asigurarea materia­a­lelor necesare producției a ieșit, d­ar în evidență din numeroasele luări de cuvînt. — Fiecare cooperator trebuie să-și facă pe deplin datoria, după pute­rile sale — spunea Nicolae Gheor­ghe. — Consiliul de conducere să se gîndească de pe acum la buna va­lorificare a strugurilor (Ion Ne­­chifor). — Să facem economii, dar nu cumva ele să fie în detrimentul producției (Ion Manolache).­­ Trebuie făcut tot ce se poate pentru asigurarea necesarului de piese de schimb și materiale nece­sare reparării vermorelelor (Ion Bostan). S-a conturat cu cla­ritate faptul că, sporirea parti­cipării cu 3,5 la sută din producția globală a cooperativei pentru asi­gurarea fondurilor necesare plății pensiilor majorate ale membrilor cooperatori și pentru aplicarea măsurilor­ sus amintitei hotărîri, nu va afecta­ cu nimic valoarea norm­­amelor. Astfel, iîn­ planul­ de măsuri aprobat de adunare s-au precizat căile de depășire a veniturilor pla­nificate­ pe acest an — depășiri ce însumează 434.000 lei. Aceste de­pășiri vor fi realizate din sporuri­le de recoltă la struguri (300 kg la hectarul de vie nobilă și 200 kg la hectarul de vie hibridă), din depășirea veniturilor realizate în zootehnie ; din activitățile indus­triale și prestările de servicii, pre­cum și pe calea diminuării chel­tuielilor planificate (40.000 lei). Cooperatorii din Păncești au găsit însemnate rezerve ce ur­mează a fi puse î­n valoare, iar cea mai importantă dintre ele rămîne însăși munca lor, dăruirea cu care s-au angajat­­ să-și onoreze sarci­nile ce le revin.. Toate acestea au fost de fapt incluse în textul tele­gramei (adoptate de către aduna­re), adresată Comitetului Central al Partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Puternic stimulent pentru valorificarea deplină a rezervelor și posibilităților existente în agricultura In județ continuă să se desfășoare adunările generale ale țăranilor cooperatori în care se dezbat prevederile de excep­țională însemnătate pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste cuprinse în Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Ceea ce caracterizează aceste adunări este recunoștința țărănimii noastre cooperatiste față de grija ce i-o dovedesc parti­dul și statul nostru, hotărîrea unanimă de a munci cu hărnicie și elan în vederea depășirii producțiilor planificate, spre binele și fericirea lor personală și a întregii noastre națiuni. Ieri, pe Stadionul „Municipal“ Cluj, „U“, CLUJ — S. C. BACAU 1 SPORT FOTBALIȘTII BACAUANI SCOS“ PRIMUL PUNCT NN „AU DEPLASARE ! din I Cele două goluri ale partidei au­­ fost înscrise de Uifăleanu (min. —1 I­14) și Velicu (min. 38). în pag. a II-a, rezultatele etapei, autorii golurilor, clasamentul la zi al Diviziei A. • Imagini din țară : Fabrica de zahăr din Oradea.

Next