Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-26 / nr. 6709
I Pag. a 2 a Urs arbore ştiinţific, răsădit pentru Cuza Vodă Cartea Viaţa şi opera lui Cuza Vodă“ a eruditului şi prestigiosului profesor Constantin C. Giurescu, reprezintă de fapt un studiu monografic exhaustiv despre revoluţionarul şi omul de stat Cuza Vodă, a cărui celebritate a intrat pentru totdeauna in istoria României, odată cu dubla alegere a sa ca domn al Moldovei (5117 ianuarie 1859) și al Valahiei (24 ianuarie 1859), cind aprinsele dorinţi de unire ale românilor fuseseră împlinite în cele două Principate. Alături de numeroase alte lucrări ale septuagenarului profesor, dintre care amintim „Istoria Românilor“, „Principatele române de la începuturile secolului al XIX-lea“, „Istoria Bucureştilor“, „Transilvania în istoria poporului român“, studiul monografic despre Cuza Vodă, apărut recent în a doua ediţie, (prima a fost în 1956), revăzută şi adăugită întruneşte din nou sufragiile şi, omagiile noastre. Continuind tradiţiile de rigurozitate ştiinţifică în cercetarea istoriei, care amintesc de A. D. Xinopol ,şi Nicolae Iorga, profesorul Constantin C. Giurescu pune la temelia studiului săuun impresionant de vast material documentar folosind izvoarele din „Arhiva lui Cuza“, aflată la Academie, arhivă alcătuită din 59 volume manuscripte conţinînd 8537 documente despre epoca Unirii Principatelor. Introducerea bibliografică a cărţii pare să fie cheia actului de concepţie a studiului, fiindcă a scrie despre Cuza Vodă înseamnă să cunoşti şi să trăieşti cu emoţie fiecare act de cittură înfăptuit cu migală şi credinţă în adevăr de înaintaşi, pentru îmbogăţirea tezaurului spiritual al poporului român, aşa cum reuşeşte să o facă autorul acestei cărţi. Capitolele studiului., intitulate fn ordine: „Lupta pentru unirea principalelor. Victoria din 1850, prin duble ale'?'** ,câ dorim a lui Alexandru loan Cuza‘‘..Alexandru C Cuza, Înainte de domnie“; „Primii trei ani de domnie. Recunoaşterea Unirii şi definitivarea ei. 6H ianuarie, 1850 — 21 ianuarie 1832“, „Anii de luptă constituţională. Guvernele Barbu Cetargiu, N. Kretzulescu, Mihail Kogălniceanu. Secularizarea averilor mănăstireşti.“; „Domnia autoritară. Statutul — Legea electo-ra lă. Iegea rurală. Caderea guvernului Kogălniceanu, Sfârşitul domniei lui Cuza“, „Alexandru Ioan Cuza faţă de viaţa economică, administrativă şi culturală a ţării, precum şi faţă de românii din Transilvania“, „Ultimii ani ai vieţii (1835— 1873) Moartea lui Cuza. Amintirea lui Cuza şi judecata posterităţii“ — sunt tratate într-o manieră sugestivă, pe fondul unei solide argumentaţii ştiinţifice, menite să contureze ilustra personalitate a lui Cuza Vodă incepind cu împrejurările care i-au asigurat alegerea sa ca domn şi pină, la „judecata posteritării". „Aşadar, in momentul alegerii sale ca domn, Cuza era comandantul întregii armate moldovene. Era şi un om popular. Demisia sa răsunătoare , din postul de pircălab, intr-un moment hotărîtor, ‘ îl făcuse cunoscut in întreaga ţară şi atrăsese asupra sa şi atenţia cercurilor diplomatice. Era un om simpatic şi inteligent, avind replica promptă şi ascuţită. Chiar şi slăbiciunile sale — fiu dispreţuia, mai ales nu dispreţuise în tinereţile sala un pahar de vin hăit şi omno’-i frecvent sexul frumos — erau din acelea pa care contemporanii le priveau, ca şi un trecut, cu îngăduinţă. Pe de altă parte, nu era nici ambiţios, doritor de a face, cu orice, preţ carieră". Cuza Vodă este văzut de autorul studiului amintit, cu ochii posterităţii, care ştie să judece şi să discearnă faptele istoriei: „judecata asupra vieţii şi operei lui Cuza Vodă se poate face astăzi „fără ură şi fără părtinire". A pierit ura celor loviţi de marile reforme din timpul domniei lui, s-au potolit patimile. Nu e nevoie nici de părtinire, căci faptele vorbesc de la sine şi-i proclamă meritele. In 1881, la 25 mai, stil vechi, Zoe Sturdza, sora lui Costache Negri, scriind la Paris lui Balight de Reyne afirma: „Principele Cuza va avea întotdeauna o pagină strălucitoare în istoria ţării sale. Căci dacă omul a avut slăbiciunile inerente românei noastre naturi umane, suveranul a fost întotdeauna integru şi pătruns de cel mai mare patriotism" „Dar conchide autorul „Cuza a fost in fond un mare revoluţionar al poporului român, a urmărit statornic îndeplinirea programului revoluţiei de la 1848, şi a contribuit in chip esenţial la îndeplinirea unor puncte principale ale acestui program. Numele lui va rămine înscris cu, litere de aur in cartea istoriei poporului vostru alături de numele marilor voievozi şi domni ai lui“. Pentru înalta valoare ştiinţifică şi nobleţea spirituală, împlîntate in paginile sale, acest studiu, izvorit dintr-un sentiment de fierbinte patriotism poate fi numit, pe drept cuvint, un arbore ştiinţific răsădit pentru Cuza Vodă. GH. BAJEMARU LA CĂMINUL CULTURAL DIN FRUMUŞANI Mai multă grijă pentru,, , Căminul cultural din Frumuşani, are un nou director: de o lună de zile, tovarăşul locţiitor de secretar al Comitetului comunal de partid Gheorghe Rotaru, a preluat conducerea căminului. Proverbul „om nou în casă nouă" nu se poate potrivi în întregime, dar, pe ici pe colo... prin punctele esenţiale, n-ar strica. Situaţia căminului cultural din Frumuşani este departe de a fi mulţumitoare, din punctul de vedere al dotării, al condiţiilor de desfăşurare a activităţii. „Nu vine lumea la cămin — se plînge noul director d e frig, e unit. Am două sobe mici şi insuficiente pentru dimensiunile sălii, in schimb... n-am nici un fel de instrumente, n-am nici măcar radio, televizor sau pick-up“. „De ce ?“. Întrebare simplă. E o situaţie pe care nu o intilneşti, din fericire, cu una cu două în judeţul nostru. Răspunsul a fost şi el, la prima vedere, simplu. N-avem fonduri. Cooperativa de consum ne-a dat o masă de ping-pong. Dacă mai facem rost de cîteva pentru şah şi table, intenţionăm să MOŢĂ deschidem un club" Mă rog, se poate face primăvară şi cu două, trei flori. Darabani, numai din încasările de la baluri, în nici un caz, nemai vorbind aici despre validitatea metodei. Ar trebui luată în discuţie întreaga grijă acordată de toate forurile de conducere din comună muncii culturale. Ea nu s-a dovedit a fi prea mare şi aici ar trebui schimbat cite ceva. Aceeaşi situaţie şi la satul care aparţine de comuna Frumuşani, Ştiubei- Orăşti, o sală modestă, pe care se produc din cînd in cînd copiii, şi din cînd in cînd, filme. Este fireşte, prea puţin. Nu te poate învăţa nimeni din afară să te gospodăreşti cum se cuvine. Localnicii ştiu asta, este suficient să le priveşti casele. Poate că acest cămin cultural, aşa cum arată acum, e cel mai unit. De ce să vină lumea,in condiţiile acestea ? Pe noul director de cămin îl aşteaptă o sarcină dificilă. Urarea noastră pentru viitor, în noua sa sarcină, este să scoată problema căminului cultural pe care îl conduce din situaţia de... cenuşăreasă, la propriu şi la figurat, in care se găseşte. Argumentaţia — nu mai trebuie s-o facem noi. O ştie toată lumea. Dar numai cu ştiutul... REPORTER .Bătălia pentru Alger Coproducţie algeriano-italană Gillo Pontecorvo a ales pentru filmul său interpreţi neprofesionişti. De la bun început, în felul acesta, regizorul acuză factura filmului său, care se doreşte a fi cronică, o cronică a faptelor întâmplate aevea, cu oameni care au fost aevea, oamenii Algerului angajat în lupta pentru eliberarea naţională. Este un film istoric de fapt, un film de istorie contemporană , care nu este romanţat cum se obişnuieşte, ci dimpotrivă nud,uzind de mijloacele, valenţele şi virtuţile filmului documentar. Impresia „fiinţării pe viu" este de altfel mereu prezentă, şi numai imaginea îngrijită şi egalitatea peliculei ne conving că nu asistăm la un montaj de jurnale de actualităţi. Meritul este cu atit mai mare. De la bun început spectatorul este avertizat că nu va asista la un „storry“ pe o temă dată, ci chiar la desfăşurarea acestei teme. Cronologic, este urmărită naşterea Frontului Naţional de eliberare din Alger, cronologic este urmărită trezirea oamenilor la conştiinţa naţională şi acest lucru Pontecorvo l-a realizat — artistic — prin ceea ce am putea numi seismografia urii. Ura faţă de colonialiştii francezi, faţă de „cartierul european" al Casbach-ului arab, a cărui mişcare, la început amorfă şi necontrolată, se disciplinează, capătă un sens şi un scop precis: alungarea asupritorilor, crearea statului naţional algerian. Aparatul se opreşte îndelung pe chipurile conducătorilor, a primilor conducători ai luptei care de altfel îşi vor sacrifica viaţa în acest început eroic,in această luptă inegală a oamenilor înarmaţi doar cu un ideal, cu cei care au de partea lor puterea, armata poliţienească, pregătirea militară şi armamentul represiv pus la punct, specialişti ai crimei şi mercenari, intr-un cuvint tot arsenalul colonialismului. „Bătălia pentru Alger" este primul film de lung metraj algerian şi încununarea lui cu cea mai înaltă distincţie veneţiană are, desigur, şi o semnificaţie politică. Sensurile ei nu trebuie descifrate, fiind limpezi, şi ele semnifică angajarea însăşi a cinematografului de calitate în marile, dezbateri contemporane. Iată de ce, pe regizorul italian nu l-a interesat culoarea locală, n-a speculat de fel pitorescul aşezării seculare de pe coasta Africii de nord. Ceea ce a realizat insă mult mai important regia este o altfel de „Culoare locală", cea a luptei, personalitatea şi demnitatea cu care aceşti oameni, ţinuţi de secole în ignoranţă şi sărăcie, în incultură şi spaimă, se trezesc la viaţă, chiar cu preţul morţii. Ceea ce a realizat regia ,mult mai remarcabil, cu vehemenţă şi curaj, este tabloul atrocităţilor greu de imaginat săvîrşite de „civilizaţia franceză“ a deceniului 60 în Alger. In felul acesta, filmul devine manifest, act acuzator şi film de istorie, înregistrată pe o peliculă de film artistic. Calităţile artistice ale filmului, nu sunt puţine, de altfel : tensiune, montaj alert, prim planuri remarcabile — dar e limpede ■ că la un astfel de spectacol cinematografic nu aceste aspecte finind de meseria celei de a 7-a arte urmăreşte omul din sala de cinematograf. El participă la o dezbatere. Sensurile profund democratice ale dezbaterii, înalta conştiinţă cu care ele sunt abordate îi conferă importanţa şi calitatea. MAGDA JIANU UNIVERSITĂŢILE POPULARE In oglinda săptămInii Programul universităţilor populare din această săptămînă este marcat de prezentarea unor expuneri variate. în cel mai tînăr oraş al judeţului nostru — Buftea — programul Universităţii populare este dedicat aniversării semicentenarului partidului. Astfel, mîine, miercuri, vor avea loc expunerile : „România în anii 1918— 1921. Creşterea avîntului revoluţionar al clasei muncitoare — Greva generală din 1920“. Lector — prof. Gh. Ciublan. Utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie ale întreprinderilor. Rolul organizaţiilor de partid în mobilizarea întregului colectiv pentru ca timpul de lucru să fie folosit în întregime, maşinile să fie păstrate în stare bună, reparaţiile să se efectueze la timp (lector economist I. Corladă) , „Copii, familie, muncă“ (lector El. Dică). Cursanţii de la Giurgiu vor avea prilejul să audieze miercuri expunerea profesorului universitar dr. docent I. Berea, pe tema „Ereditatea, mediul şi educaţia în procesul de formare a personalităţii elevilor“. La Brăneşti, lectorul prof. A. Caşolţeanu va prezenta miercuri expunerea „Lupta P.C.R. împotriva fascizării ţării“, iar în cursul zilei de vineri, prof. Etat. Bolea va prezenta o recenzie a operei lui Mihail Sadoveanu — „Venea o moară pe Siret“. La Călugăreni, în cursul zilei de miercuri cursanţii vor audia expunerile : „Lupta P.C.R. împotriva fascizării ţării“ , „Contribuţia familiei la educarea patriotică a tinerei generaţii“ şi „Metode de prevenire a bolilor neuropsihice“ (lectori prof. D. Scurtulesi, T. Căpitanu şi, respectiv, dr. N. Popescu). Pentru cursanţii Universităţii populare din Domneşti programul este următorul : miercuri : „Lupta forţelor democratice, în frunte cu P.C.R., împotriva fascizării ţării“ (lector prof. Z. Călin) ; joi: „Sufletul este o taină ?“ (lector cercetător ştiinţific V. Pajişte); vineri : „Ce emisiuni radio-televizate să recomandăm copiilor şi tineretului“ — lector univ. Constantina Dumitrache. La Hotarele, in cursul zilei de astăzi, doctorul M. Cocăneanu va prezenta consultaţia „Aspecte ale tratamentului cu antibiotice“; miercuri , prof. Gh. Burdun va susţine expunerea „Ce este şi cum se formează caracterul“. La Periş, o expunere „Tinereţe, entuziasm, comportare“ va fi ţinută în cursul zilei de astăzi de profesorul I. Zighişanu. Mîine, miercuri, prof. T. Matei va susţine expunerea intitulată : „Lupta P.C.R. împotriva fascizării ţării“. Sîmbătă va avea loc consultaţia pe tema „Medicina în slujba omului“ (lector O. Iliescu). Aflăm de la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă că în cursul acestei săptămîni va avea loc instruirea lectorilor Universităţii populare. MARŢI 26 IANUARIE 10,00—11,00 Teleşcoală. Emisiune în colaborare cu Ministerul Invăţămîntului. 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 Mîini fermecate — film documentar. 18.45 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19.15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România *71. 20.30 Seară de teatru T.V. „Intre umor şi duioşie". 21.30 Concurs internaţional de schisorituri. 22.00 Prim plan. 22.30 invitata noastră : Julie Saget. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisunii. Tanhăuser, ora 19.30 : Opera Română^i Suzana, ora 19,30 : Teatrul de operetă. Alcor și Mona, ora 20 : Teatrul da Comedie. Puricele In ureche, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdaza Bulandra“ (Sala Studio). La grădina Cărăbuş, ora 19,33 : Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) . Sonatul lunii, ora 19,30 : Teatrul „c C. Tănase“ (Sala Victoriei). Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru). Omul care a văzut moartea, ora 19,30 : Teatrul Giulești. Roata morii, ora 9,30 : Teatrul „Ion Creangă“. Diavolul alb, ora 20 : Teatrul „Casandra“ al Institutului de Teatru. Seară de folclor muzical evreiesc, ora 18 : Teatrul Evreiesc de Stat. Guliver în ţara păpuşilor, ora 17 * Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoriei). Bandiţii din Kardemomme, ora 15* Teatrul „Ţăndărică“ (sala Academiei). Fetele Didinei, ora 19.30 : Teatrul de Revistă şi Comedie „Ion Vasilescu“. Arena tinereţii, ora 19.30 , Circul de Stat. MARŢI 26 IANUARIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul săptămînii. 14,40 Muzică populară. 15,05 Agroşcoala. 15,20 Concert de estradă. 16,00 Radio jurnal. 16,15 Cîntecul săptămînii. 16,30 Muzică uşoară. 16,50 Publicitate. 17,00 Radioenciclopedie pentru tineret. 17,30 Muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,01 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Bijuterii muzicale. 20,55 ştiinţa la zi. 21,00 Romanţe. 21,25 Consemnări. 21,36 Revista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Cavalcada ritmurilor. 22,55 Moment poetic. 23,00 Cavalcada ritmurilor (continuare). 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,08 Cîntece și jocuri populare. 14,30 Memoria pămîntului românesc. 15,00 Muzică ușoară. 15,20 Muzică populară. 15,30 Radioșcoală. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Orchestra Sergiu Malagamba. 16,30 Aplauze pentru mîine. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Muzică populară. 17,30 Tezaure. 17,50 Muzică uşoară. 18,00 Publicitate. 18,20 Muzica de-a lungul veacurilor. 18,55 Partidului inima şi versul. 19,05 Cîntecul e pretutindeni. 19,30 Ediţie radiofonică. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Mic dicţionar de operă. 20,30 Modernizarea economiei în noul cincinal. 20,50 Au cîntat pe scenele noastre. 21,10 Muzică simfonică. 21,30 Atenţiune, părinţi. 21,50 Uvertura la opereta „Frumoasa Galathea“ de Suppé. 22,00 Virtuoşi ai jazzului. 22,30 Evocări literare. 22,50 Cîntă Jean Păunescu. 23,05 Sînt compozitor — Rimski Korsakov. 23,45—1,00 • Concert de noapte. MIERCURI 27 IANUARIE PROGRAMUL I 6,00 De la 6,00 la 9,30. 9,30 Viaţa cărţilor. 10,05 Muzică populară. 10,30 Vreau să ştiu. 11,05 Cîntă Ion Ulmeanu. 11,16 Tribuna radio. 11,35 Frumoasă şi liberă ne eşti, Românie — cîntece 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Pastel muzical. 12,10 Un interpret şi rolurile sale. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi Interpretul preferat. 13,09 Radiojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,22 Rebus melodii. PROGRAMUL II 6,00—8,10 Program muzical de dimineaţă. 8,10 Tot înainte. 8,25 Mari interpreţi. 9,10 Curs de limba germană. 9,30 Muzică populară. 10,00 Preludiu simfonic. 10,35 Melodii 11,00 Muzică populară. 11,20 Muzică uşoară .2,30 Pagini din opere. 13,00 Concert de prînz. Vara de altă dat' : Central (9,15; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Nemurire : Lumina (18,15 ; 20). Bătălia pentru Alger : Capitol (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ;21). Cîntecele mării : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,43). B. D. intră in acţiune : Bucegi (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Mioriţa (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Floreasca (15,30 ; 18 ; 20,30). Z : Popular (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Cotroceni (15 ; 17,30). Şoimii : Cotroceni (20). Orologiul Kremlinului : Rahova (20). Mayerling : Rahova (16). Amintiri bucureştene : Ferentari (15,30 ; 17,45 , 20). Crimă şi pedeapsă: Viitorul (15, 19) . Poveştile piticului Bimbo: Timpuri Noi (9,15—17,15). Program de documentare : Timpuri Noi (19—20,45). Pomul de Crăciun : Arta (15,30; 18 , 20,15). Fablio magicianul : Progresul (18— 20) . Ultima vacanţă : Progresul (15,30). Primul curier : Vitan (18). Dragoste la Las Vegas: Vitan (15,30—20,15). Semnale pe drum : Munca (10 , 18 , 20). Soarele alb al pustiului: Laromet (15,30 ; 17,45 ; 20). Pe luciul gheţii : Patria (9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,15) ; Bucureşti (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21); Favorit (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Cinci pentru infern : Festival (8,30 ; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); Victoria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18,30 ; 20,45). Vagabondul : Volga (9,15 ; 12,30 ; 16 ; 19,30) ; Flacăra (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30); Genoveva de Brabant; Excelsior (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45), Gloria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.30) ; Modern (9 I 11.15 I 13>30 Í 16 '• 18,15; 20,30). Adio, prieteni ! înfrăţirea Intre popoare (20). Hibernatus : înfrăţirea Intrepopoare (15,30—17,45) ; Cosmos (15,30 ; 18 20.15) . Şarada : Griviţa (9,15 ; 11,30 ; 13,45; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Aurora (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) ; Tomis (9,30— 15 ; 17,30 ; 20). Ursul și păpuşa : Feroviar (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45). ; Flamura (9 ; 11,15 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Melodia (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45).. Răzbunarea Sfîntului : Unirea (15,30 ; 13 , 20,15 ; Pacea (15,45 ;18 , 20) ; Lumina (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16). Călugăriţa din Monza: Buzeşti (13,30 ; 18 ; 20,15). In umbra coltului: Dacia (8,45— 20,30) . Stăpîn pe situaţie : Lira (15,30 ; 18; 20,15) ; Omul din Sierra; Drumul Sării (15,30 ; 17,45 ; 20). Circ fără frontiere : Giuleşti (15,30; 18 , 20,30). Femeia să se teamă de bărbat : Crîngaşi (15,30 ; 10 , 20,15). 100 de carabine : Moşilor (15,30 ; 17,45 ; 20). GIURGIU Bucureşti : „Z“ Lumina: Sechestru de persoană URZICENI Pacea : Cei 5 din cer BUFTEA Libertăţii . In fiecare seară 18 ora U OLTENIŢA Flacăra : Fraţii Euroian S. N. : Intîlnirea de la vechea moschee BOLINTIN Luceafărul 5 Niciodată STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică : In următoarele 24 de ore mersul călduros al vremii se va menţine. Cerul va fi variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura nu va coborî sub zero grade, iar maxima între 10 şi 12 grade. Seara şi dimineaţa ceaţă. In următoarele trei zile, vreme în general călduroasă, cu cerul schimbător. Vînt potrivit. Temperatura uşor variabilă. Ceaţă dimineaţa şi seara. STEAGUL ROŞU Căminul cultural din comuna Ghimpați Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului GIURGIU. Sărbătorirea semicentenarului Partidului Comunist Român este marcată în aceste zile de o trecere în revistă a realizărilor şi succeselor dobîndite de oamenii muncii sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român. In toate întreprinderile, instituţiile, şcolile, cluburile şi aşezările de cultură de pe teritoriul municipiului se desfăşoară în aceste zile un ciclu de expuneri intitulat : „50 de ani de luptă şi măreţe realizări“. Expunerile sunt susţinute de membrii biroului şi de lectori ai comitetului municipal de partid. La Şantierul naval, C.N.F. „NAVROM“, „Prefabricate“, „Fabrica, de zahăr“, „Fabrica de conserve Fructonil“, I.I.L. „Steagul roşu“, cît şi la Casa de cultură din localitate, au fost prezentate expunerile „Afirmarea partidului şi statului nostru pe arena internaţională“, „P.C.R. — făuritorul societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, „P.C.R. continuatorul celor mai glorioase tradiţii de luptă ale poporului nostru“, „Făurirea P.C.R. şi însemnătatea ei istorică“ şi „Lupta P.C.R. în anii grei ai ilegalităţii“. Pină la 8 Mai, în oraşul de pe malul bătrînului Danubiu vor fi organizate şi alte manifestări care, sub titlul generic „50 de ani de viaţă şi luptă a P.C.R. în fruntea maselor populare“, înmănunchează o întreagă gamă de manifestări culturale, de la obişnuita conferinţă pînă la simpozioane, întîlniri cu brigăzile ştiinţifice, călătorii pe harta patriei. Din numeroasele acţiuni ce vor avea loc în perioada următoare notăm cîteva : montajul literar-muzical cu tema „Partidul ne învaţă“, recitalul de versuri pe tema „Ţie îţi mulţumim, partid iubit“, seri literare, de poezie şi proză, cu participarea membrilor cenaclului literar „Luceafărul“ din localitate. De asemenea, vor avea loc întîlniri cu luptători din ilegalitate. Vor fi organizate excursii la Doftari precum şi la Muzeul de istorie a Partidului Comunist Român, şi a mişcării revoluţionare şi democratice din România, într-una din sălile Casei de cultură va fi prezentată la începutul lunii februarie expoziţia de fotografii ale amatorilor, intitulată „Frumoasă eşti, patria mea“, iar la sfîrşitul luni martie va fi organizată expoziţia cu stampe, fotocopii şi documente inedite pe tema „Partidul ne-a condus spre victorii“. Intre 1—15 martie, cenaclul de artă plastică din Giurgiu va prezenta o expoziţie cu interesante lucrări pe tema „Ţie, partid iubit“, îţi închinăm aceste flori“. O activitate prestigioasă vor depune tinerele condeie locale. Astfel, toate creaţiile poetice inspirate din lupta şi realizările partidului vor fi publicate în revistele locale. In cadrul cursurilor Universităţii populare se desfăşoară un ciclu de expuneri pe tema „Pagini de istorie şi momente din istoria P.C.R.“. Manifestările cultural-artistice ce vor avea loc în întîmpinarea aniversării semicentenarului partidului, se anunţă, de asemenea, bogate şi interesante. SLOBOZIA: Cu cîteva zile în urmă am asistat timp de două ore şi jumătate la o întrecere pasionantă a formaţiilor artistice de amatori din comunele Vedea, Găujani şi Slobozia, ce a avut loc pe scena căminului cultural. Concursul a fost deschis de formaţiile căminului cultural din Vedea. Artiştii amatori din această comună au dovedit o bună pregătire artistică. Formaţia de dansuri pregătită cu meticulozitate de învăţătoarea Georgeta Chirea, s-a bucurat de un succes deosebit în rîndurile spectatorilor. La fel de bine s-au prezentat soliştii vocali şi instrumentişti Maria Neamţu, Marin Şantmare, Mircea Tagoe şi Florea Urucu. Artiştii amatori din Căujani au prezentat artistic textul brigăzii de agitaţie „Ce frumos e-n sat la noi“ text realizat de profesoara Veronica Popescu. Regia spectacolului aparţine învăţătoarei Florica Frîncu. Echipa de dansuri populare a reuşit şi de data aceasta să prezinte un repertoriu variat, de o înaltă ţinută artistică. (instructor Stan C. Stan). Dintre solişti am reţinut numele Salomea Bărăscu şi Miţa Zorilă (solişti vocali), Gheorghe Dorcea (solist dansator). Din programul gazdelor, merită subliniată prezenţa bătrînului Florea Pencea în interpretarea monologului „Moş Ilie". Soliştii vocali şi instrumentişti Emilia Ciorîcă, Gică Pencea, Dorina Stoian, Tudor Florea şi Ilie Chionu ne-au delectat cu minunatele cîntece din folclorul local. TRAIAN BARBALATA Tineri şi ...Doriţi să primiţi răspunsuri competente la cele mai controversate probleme ale secolului XX ? ...Vă interesează filosofia, politica, sociologia ? ...Ştiţi ce este ecologia, sexologia, prospectiva, semiotica, axiologia ? ...Aveţi nevoie de un sfat in alegerea profesiei ? ...Vreţi să vă îmbogăţiţi informaţiile privind mişcările politice ale tineretului contemporan ? Noua serie a revistei de cultură social-politică pentru tineret a C.C. al U.T.C. TNARUL LENINIST în condiţii grafice deosebite şi bogat ilustrată, va aduce răspunsuri la toate aceste întrebări, în cuprinsul ei veţi găsi : comentarii, note, ştiri şi informaţii de politică internă şi internaţională ; interviuri şi convorbiri cu personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice şi culturale din ţară şi de peste hotare ; eseuri, sinteze privitoare la stadiul actual al cunoaşterii în toate ramurile ştiinţelor sociale şi umane; informaţii şi reportaje privind viaţa tineretului contemporan , din experienţa activului U.T.C. ; ce este nou în activitatea organizaţiei U.T.C.; anchete internaţionale ; concursuri. Fiecare articol invitaţie la dialog Fiecare rubrică — în întîmpinarea unei preferinţe Cumpăraţi TÎNÂRUL leninist — o revistă pentru toate preferinţele ; — o revistă pentru toţi tinerii CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a fost numit şi în funcţia de ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Tovarăşul Angelo Miculescu a fost numit în funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. în acelaşi minister, tovarăşul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Apelor, iar tovarăşul Ion Moldovan în funcţia de şef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, preşedintele Consiliului Naţional al Apelor şi şeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Mi- niştri.! Prilej pentru a vă completa biblioteca. Vizitaţi magazinele care difuzează cărţi în satul sau comuna dv. Întîrziaţi cîteva minute şi consultaţi titlurile existente ! Aveţi ocazia să alegeţi cărţi interesante pentru dv. şi pentru cei dragi!