Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)
1971-02-23 / nr. 6733
Pag. a 2-a Pe urmele sesizărilor de la cititori REZOLVĂRI ŞI... „REZOLVĂRI“ Contabilul cu greşeala şi cetăţeanul cu necazurile Cînd se lucrează cu superficialitate şi nu se dă atenţia cuvenită datelor înscrise în actul respectiv de către unii funcţionari de stat, apar ulterior necazuri şi nemulţumiri. Un caz asemănător ni l-a adus la cunoştinţă Stancu Bănesaru din satul Meletie, comuna Băneasa căruia i s-a făcut poprire din salariu, în mod eronat, la data de 8 decembrie 1970 pentru suma de 400 lei de către consiliul popular comunal. Intervenind la organul local de stat în scopul lămuririi acestui necaz venit peste noapte, la verificarea făcută de către contabil a actului cu pricina, s-a constatat că debitul nu este al lui Stancu Bănesaru ci al lui Iancu Bănesaru, din satul Sf. Gheorghe. Au urmat scuzele de rigoare și promisiunea față de cel frustrat că suma îi va fi achitată pînă la sfîrşitul anului 1970. Cum însă promisiunea nu a fost îndeplinită nici după o lună, cel păgubit s-a tot săturat să mai bată drumul la consiliul popular şi s-a adresat redacţiei printr-o scrisoare pentru a se interveni în rezolvarea situaţiei ivite. Că lucrurile au stat aşa, ni le confirmă şi răspunsul comitetului executiv al consiliului popular comunal Băneasa, semnat de I. Chiriţă, — preşedinte şi G. Balaban — secretar, care au stabilit ca reclamantului să i se restituie suma reţinută, iar Iancu Bănesaru, adevăratul debitor să-şi plătească datoria conform sentinţei judecătoreşti din 1968. Cum s-ar zice, lucrurile au fost puse la punct, dar cu superficialitatea contabilului cum rămine ? Autobuzul I.TA trece prin satul Sultana Conducerea întreprinderii transporturi auto Bucureşti analizind cererea trimisă redacţiei de către un grup de 25 de muncitori de la T.C.I. şantierul Olteniţa şi care au domiciliul în satul Sultana, pentru a li se asigura mijloacele de transport la ore potrivite şi pînă in satul natal, ne comunică că a soluţionat favorabil cererea celor în cauză. Astfel, începînd de la 15 februarie a.c. cursa de autobuze Olteniţa — Mînăstirea cu plecarea din oraş la ora 16,30 trece şi prin satul Sultana, staţia Odaia, unde ajunge la ora 17,54. Autobuzul staţionează aici 6 minute, iar la ora 18 pleacă la Mînăstirea unde face cap de linie. Se mai precizează că din Sultana, staţia Odaia, conform mersului în vigoare pleacă la ora 5,15 un autobuz pe ruta Mînăstirea — Olteniţa — Bucureşti. De asemenea, autobuzul cu plecarea din Olteniţa de la ora 18:30 va face în continuare cap de linie la staţia Odaia. Cu acest prilej adresăm conducerii I.T.A. mulţumirile muncitorilor din Sultana pentru operativitatea în rezolvarea doleanţei călătorilor. Da, sau ba ? Aceasta era întrebarea pe care şi-o puneau muncitorii secţiei din Giurgiu a I.C.P.C. - Ilfov, privitor la plata drepturilor băneşti de salariu pe perioada 4—15 ianuarie a.c., zile cînd din cauza lipsei de lucru pe şantierele de construcţie au fost nevoiţi să... stagneze. De ce şi-au pust această întrebare ? Pentru că la timpul cuvenit li s-a citit o circulară venită de la Bucureşti prin care li se preciza că pentru perioada de stagnare vor fi retribuiţi cu 50 la sută din salariu, cu obligaţia de a fi prezenţi zilnic la secţia din Giurgiu pentru eventualele lucrări. Insă la data de 28 ianuarie şeful secţiei le aduce la cunoştinţă că nu vor fi retribuiţi pentru această perioadă din dispoziţia aceleiaşi conduceri care a trimis şi circulara. Aşa stînd lucrurile, plutind în nesiguranţă, muncitorii s-au adresat redacţiei pentru a interveni la conducerea întreprinderii în scopul elucidării acestor neajunsuri. în răspunsul semnat de tov. Ilie Năstase, directorul I.C.P.C.Ilfov se spune: „Muncitorilor din Giurgiu care au fost în stagnare Pe perioada 4—15 ianuarie a.c. li s-au calculat drepturile bănești cuvenite pe această perioadă“. Rubrică realizată de T. IACOB Concurs artistic Cei peste 600 de spectatori prezenţi în sala Casei de cultură au urmărit şi aplaudat la scenă deschisă evoluţia formaţiilor muzicale şi coregrafice ale căminelor culturale din comunele Adunaţii Copăceni, Băneasa, Comana, Daia, 30 Decembrie, Frăţeşti, Găujani, Gogoşari, Gostinu, Izvoarele, Mihai Bravu, Prundu, Putineiu, Stăneşti, Vedea şi Vidra, precum şi cele ale cooperativelor meşteşugăreşti, sindicatelor şi Casei de cultură din municipiul Giurgiu. Aproape toate formaţiile artistice prezente în concurs s-au străduit, şi în parte au reuşit, să demonstreze că în fiecare comună pulsează o viaţă cultural-artistică corespunzătoare stadiului actual de dezvoltare a satelor noastre socialiste. NICOLAE MIHAILA TELEVIZIUNE TELEVIZIUNE MARŢI Ş3 FEBRUARIE 10.00 — 11.00 Teleşcoală îe.op Deschiderea emisiunii. Actualitate muzicală 18.20 Rămâneţi pe recepţie... 18.30 Toate prizele sus ! — emisiune pentru pionieri 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 România '71. Azi — judeţul Satu Mare 20.30 Seară de teatru. Premieră TV. „ştafeta nevăzută“ 22.30 Recital Connie Francis 22.50 Telejurnalul de noapte 23.00 închiderea emisiunii RADIO -tf. MARŢI 23 FEBRUARIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii 14.40 : Muzică populară : 15.05 Agroşcoală ; 15,20 Muzică simfonică ; 15,40 Piese de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Cintecul săptăminii ; 16,30 Muzică uşoară ; 16,50 publicitate radio; 17,00 Radioenciclopedie pentru tineret ; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Nestemate ale folclorului nostru ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,25 Consemnări ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22,30 Cavalcada ritmurilor; 22,55 Moment poeţi ; 23,00 Cavalcada ritmurilor (continuare) PROGRAMUL II 14,08 Cintece şi jocuri populare ; 14,30 Memoria pămintului românesc ; 15,00 Muzică uşoară ; 15,20 Orchestra de muzică populară din comuna Iancu Jianu, judeţul Olt ; 15,30 Radio-şcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Pastel liric ; 16,30 Cronica săptăminii muzicale ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Melodii populare ; 17,30 Tezaure ; 17,50 Cintă Isabela Ianetti ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzica de-a lungul veacurilor ; 18,55 Partidului, Inima și versul ; 19,05 Cintecul e pretutindeni ; 19,30 Ediţie radiofonică ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Mic dicţionar de operă ; 20,30 Pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate ; 20,50 Dialogul canţonetei cu şansoneta ; 21,00 Rapsodia coregrafică "Înfrăţirea“ de Paul Constantinescu ; 21,30 Atenţiune, părinţi ! 21,50 Din Înregistrările lui Leonard ; 22,00 Virtuozi ai Jazz-ului ; 22,30 Evocări literare ; 22,50 Trei melodii cu Gică Petrescu ; 23,05 Sunt compozitor : Nikolai Rimski-Korsakov ; 23,45 Sonatele pentru pian şi pentru flaut şi pian de Tudor Ciortea ; 0,10 — 1,00 Concerti gross! de Torelli. MIERCURI 24 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6 la 9,30 ; 9,30 Viaţa cărţilor (reluare) ; 10,05 Muzică populară din Moldova ; 10,30 Vreau să ştiu : 11,05 Muzică uşoară; 11,15 Tribuna radio ; 11,35 Cintece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Cintă Violetta Villas ; 12,10 Recital de operă ; 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,10 Avanpremieră cotidiană ; 13,22 Rebus melodii. PROGRAMUL II 6.00 — 8,10 Program muzical de dimineaţă ; 8,10 Tot Înainte ; 8,25 Mari interpreţi ; 8,55 Cintece ; 9,10 Curs de limba germană ; 9,30 Orchestra de muzică populară ; 10,00 Preambul, Intermezzo şi marş ; 10,35 Muzică uşoară ; 11,00 Din muzica popoarelor ; 11,20 Solişti şi formaţii de muzică uşoară ; 11,55 ştiinţa la zi ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Voci celebre ; 12,30 Din operetele compozitorilor noştri ; 13,00 Concert de prinz TEATRE MARŢI 23 FEBRUARIE Aida, ora 19,30 : Opera Română Secretul lui Marco Polo, ora 19,30 : Teatrul de Operetă Heidelbergul de altădată, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) Cui i-e frică «re Virginia Woolf, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio) Alcool şi Mona, ora 20 : Teatrul de Comedie Iubire pentru iubire, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Schitu Măgureanu) Gluga pe ochi, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) Micul infern, ora 19,30 : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (Sala din Calea Victoriei 33) Sonatul lunii, ora 19,30 : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (Sala Victoriei) Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) Când luna e albastră, ora 20: Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Studio) Gilcevile din Chioggia, ora 19,30 : Teatrul Giulești Toate prizele sus, ora 9,30 : Teatrul „Ion Creangă" Pe placul tuturor, ora 19,30 : Teatrul Evreiesc de Stat Ileana Sînziana, ora 15 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoriei) Amnarul, ora 15 : Teatrul „Ţăndărică (Sala Academiei), Siciliana, ora 19,30 : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu" Internaţional ’71, ora 19,30 : Circul „Globus“ CINEMATOGRAFE şi g Mihai Viteazul : Patria (10 , 15 ; 19,30) Ora scorpionului Lumina (9,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30) îngerii negrii : Festival (8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30) Strada lăturalnică : Central (11,30 ; 13,45 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) Incineratorul : Central (9,15) Romeo și Julieta : Capitol (8,45 ; 11,15 ; 14,45 ; 18 , 21) Bătălia pentru Alger : Floreasca (15,30 ; 18 , 20,30) Ambasador al Uniunii Sovietice : înfrăţirea între popoare (20,16) 7 : înfrăţirea între popoare (15,30 ; 18) Clanul sicilienilor : Luceafărul (8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15) ; Bucureşti (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) ; Favorit (10 ; 12,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30) ; Modern (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) Circ fără frontiere : Timpuri Noi (9,15 ; 17,15) Program de filme documentare : Timpuri Noi (19,20,45) Tripla verificare : Unirea (15,30 ; 18 ; 20,15) Băieţi buni, băieţi răi, Griviţa (9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Melodia (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Gloria (9 ; 11,15 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Un italian în America : Feroviar (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Excelsior (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Victoria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) Ultimul Samurai : Aurora (9,30; 12 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15) Pe luciul gheţii : Dacia (8,45 — 20,30) ; Moşilor (15 , 17 ; 19 , 21) B. D. intră în acţiune : Ferentari (15,30 ; 18 ; 20,15) Cinci pentru Infern ! Volga (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Tomis (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Vara de altădată : Laromet (17,30 ; 19,30) Semnale pe drum : Progresul (15,30 ; 18 , 20) Cintecele mării : Bucegi (16 ; 18;15 ; 20,30) Stăpin pe situaţie : Buzeşti (15,30 ; 18 ; 20,30) Vagabondul : Pacea (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30) ; Rahova (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30) Călătorie In jurul craniului meu Viitorul (21) Şarada : Viitorul (15 , 17 ; 19) Străinii : Lira (15,30 ; 18 ; 20,15) Ursul şi păpuşa : Drumul Sării (15,30 ; 17,45 ; 20) ; Giuleşti (15,30 ; 18 ; 20,30) Răzbunarea Sfîntului : Crîngaşi (15,30 ; 18 ; 20,15) Genoveva de Brabant : Mioriţa (9 —14,30 ; 16,30 ; 18,30 (20,30) ; Arta (15,30 ; 18 ; 20,15) Ai grijă de Suzi : Munca (16 ; 18 , 20) Soarele vagabonzilor : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15) Comisarul X şi „Panterele albastre" : Vitan (15,30 ; 18 ; 20,15) Adio, prieteni : Cosmos (15,30 S 18 ; 20,15) GIURGIU Bucureşti : Cântecele mării Lumina : King Kong evadează OLTENIŢA Flacăra : Alfabetul fricii Clubul S.N.O.: Amintiri bucureştene URZICENI Pacea : Departe în Apus BUFTEA Libertăţii : Iubita lui Graminia BOLINTIN Luceafărul: Anchetatorul din umbră STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologia comunică : In următoarele 24 de ore, cerul va fi mai mult noros. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă nu va cobori sub minus 2 grade, iar maxima între 2 și 4 grade. Ceaţă slabă dimineaţa şi seara în următoarele trei zile, vreme relativ rece. Cerul va fi temporar noros. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere. ADUNAREA GENERALĂ (Urmare din pag. a lat întreaga capacitate a utilajelor şi maşinilor din dotaţie. El a atras atenţia conducerii întreprinderii să studieze planurile de producţie ale fermelor în strînsă legătură cu efectele pe care le va avea asupra producţiei vegetale sistemul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti. „Calitatea produselor — spunea tov. Ion Ghideanu — este serios afectată de transport, de starea proastă a drumurilor. Beneficiarii nu vor să ştie că noi avem drumuri proaste. De aceea cer conducerii întreprinderii să participe mai activ, împreună cu ceilalţi factori interesaţi la amenajarea căilor de transport". „Lucrătorii din sectorul mecanic, arăta tovarăşul Gheorghe Iancu, se simt mai strîns legaţi de calitatea lucrărilor executate, de aceasta depinsind veniturile lor. Avînd în vedere interesul colectiv pentru calitatea lucrărilor, cer tovarăşilor şefi de fermă să fie foarte exigenţi la recepţionarea lucrărilor. Să nu admită sub nici o formă lucrări de slabă calitate". Tovarăşul Miron Nedelea, secretarul comitetului de partid, relevînd că în întreprindere îşi desfăşoară activitatea o puternică organizaţie de partid, peste 40 la sută din salariaţi sunt membri de partid, a subliniat că în acest an organizaţiile de partid vor acţiona mai hotărit pentru creşterea şi perfecţionarea cadrelor, dezvoltarea spiritului de răspundere în rîndurile salariaţilor pentru folosirea cu maximum de randament a mijloacelor de care dispune întreprinderea. De asemenea organizaţiile de partid din I . S. vor dezvolta legăturile cu organizaţiile din unităţile cooperatiste în vederea găsirii căilor eficiente pentru rezolvarea obiectivelor comune. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Ion Burcea. Vorbitorul s-a referit pe larg la importanţa pe care o are în condiţiile unei mari întreprinderi, cadrul organizatoric propice activităţii eficiente menit să asigure legături strinse între conducerea întreprinderii şi cele 30 de ferme de producţie, legături care să stimuleze iniţiativa creatoare a fermelor şi în acelaşi timp intervenţia operativă şi competentă a conducerii întreprinderii, resproduselor in toate fermele. Abordînd problema cooperării dintre unităţile agricole de stat şi cele cooperatiste, vorbitorul a criticat conducerea întreprinderii pentru slaba iniţiativă dovedită în acest domeniu. De altfel in adunare s-au remarcat interesele întreprinderii in cooperarea cu unităţile cooperatiste la executarea sistemelor de irigaţii, amenajarea drumurilor, asigurarea materialelor de construcţii şi mai ales în găsirea unor forme reciproc avantajoase privind folosirea forţei de muncă. Mai puţin s-a vorbit despre sprijinul pe care I.A.S. este chemată să-l acorde unităţilor cooperatiste. Este necesar să aduceţi o contribuţie sporită la activitatea Consiliului intercooperatist cu care colaboraţi, să studiaţi cerinţele sectorului cooperatist şi să acordaţi sprijinul necesar. Cooperarea să nu rămină un simplu deziderat. In încheiere vorbitorul a subliniat importanţa executării lucrărilor de sezon la timpul optim şi de înaltă calitate. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, participanţii la adunare au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Alături de lucrătorii ogoarelor din întreaga ţară, se spune in telegramă, salariaţii de la I.A.S. Giurgiu, dezbătind în cadrul adunării generale activitatea desfăşurată în cursul anului trecut, precum şi planul de producţie şi financiar pe anul 1971, îşi exprimă profunda lor adeziune faţă de măsurile de mare importanţă pentru perfecţionarea agriculturii luate de conducerea partidului. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom lua toate măsurile pentru a realiza în acest an peste prevederile planului 440 tone grîu, 958 tone porumb boabe, 406 tone soia, 2.000 tone legume, 500 hl. lapte, 700 tone carne. ŞTIŢI CUM SE FOLOSESC BRICHETELE DE CĂRBUNI? Brichetele reprezintă un combustibil superior. Pentru a obţine un randament maxim şi o buna funcţionare a sobelor, se recomanda : — îngrijiţi ca soba şi coşul de tiraj să fie bine curăţate şi să nu prezinte crăpături, întrucît prin acestea pot intra în încăpere gaze toxice. (Curăţatul unui coş costă 2 lei, iar al unei sobe 16 lei). — Faceţi un pat de jăratec NUMAI PE GRĂTARUL SOBEI. Pentru uşurinţa dv. adresaţi-vă întreprinderii de prestări servicii care vă poate amenaja mici pereţi de îngrădire a grătarului. — Puneţi deasupra patului de jăratec şi numai pe grătarul sobei pînă la 1 kg. brichete. — în tot timpul arderii lăsaţi deschisă portiţa (uşa) cenuşarului. Respectînd aceste recomandări vă asiguraţi un consum redus de combustibil şi o întreţinere mai bună a sobelor. — Brichetele lăsate în jurul grătarului sobei se încing şi degajă materii care se depun şi înfundă sub formă de funingine canalele de fum şi coşul de tiraj. STEAGUL ROŞU Controlul colectivului — o permanenţa în activitatea întreprinderilor In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Necula. Vorbitorul a subliniat că adunarea generală — în calitatea sa de organ suprem de conducere a întreprinderii — a răspuns cerinţelor pe care le ridică procesul de dezvoltare şi adincire a democratismului orînduirii noastre în toate sectoarele vieţii economice şi sociale. După ce a prezentat importantele realizări obţinute de poporul nostru în anii cincinalului încheiat, tovarăşul Necula a arătat că măsurile luate de partid pentru perfecţionarea şi creşterea eficienţei activităţii în toate sectoarele economice, sociale, ştiinţifice şi culturale vor asigura o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, o productivitate a muncii tot mai înaltă şi, pe această bază, creşterea nivelului de trai al întregului popor. Analiza critică făcută activităţii conducerilor celor trei întreprinderi ce alcătuiesc acum I.A.S. Giurgiu va trebui să determine pe cei care se simt răspunzători pentru lipsurile de pînă acum să reflecte mai profund, să nu rămînă la faza constatărilor, a explicaţiilor. Aici s-a arătat că ferme cu aceleaşi condiţii au obţinut rezultate diferite. Consiliul de administraţie va trebui să ia măsurile necesare pentru a ridica toate fermele la nivelul celor fruntaşe atit in obţinerea de producţii mari, cit şi la reducerea cheltuielilor. Organizaţiile de partid, sindicatul, organizaţia tineretului vor trebui să folosească cele mai bune forme de extindere a experienţei înaintate. O importanţă deosebită va trebui acordată ridicării calificării profesionale. Fiecare lucrător să cunoască cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în sectorul său de activitate şi să se aplice în unitatea în care lucrează. Trebuie să fie clar, tovarăşi, că este necesar ca pregătirea oamenilor să fie cu un pas înaintea producţiei, altfel producţia nu poate creşte, în centrul atenţiei Consiliului de administraţie va trebui să se afle : asigurarea producţiei de seminţe de care depind în mare măsură recoltele viitoare ; trecerea zootehniei în întregime în sistemul industrial de creştere a animalelor; rezolvarea problemelor legate de exploatarea eficientă a terenurilor din baltă; extinderea suprafeţelor irigate; asigurarea unei calităţi superioa Ce ne rezervă în 71 drumul de fier (Urmare din pag. la) gura legătura directă între Capitală şi judeţul Tulcea. — Apropo de Tulcea, de mare, de litoral. Anul trecut, în plin sezon estival, asistam în Gara de Nord la nişte „asalturi“ ale publicului in trenurile purtînd însemnele Portului Euxin... — Ne-am gîndit să remediem acest neajuns. Numărul locurilor din trenurile pentru litoral au fost suplimentate zilnic cu 15.000, ceea ce echivalează cu 8 trenuri în plus. In fiecare dimineață va pleca din Gara de Nord, un „fascicol“ de 5 trenuri care se va înapoia după masă, la un interval de l*/ ore între primul şi ultimul. — în ce măsură noile reglementări îi vor feri pe navetişti de „plăcerile“ unei călătorii între,, Scylla şi Carribda? — Noul mers al trenurilor prevede sporirea curselor pentru muncitorii care fac naveta, îndeosebi pe liniile care leagă Capitala de Giurgiu, Olteniţa şi Urziceni. Totodată, numărul de locuri în aceste trenuri va spori pînă la 20—25 la sută. De altfel, trebuie să vă spunem că spre Urziceni a şi fost dat în circuit un tren suplimentar urmînd să luăm măsuri similare pe măsură ce se vor ivi noi necesităţi. In dotarea noastră a intrat în acest scop 10 cupluri de vagoane etajate şi circa 130 de vagoane de mare capacitate care vor intra în compunerea celor mai solicitate curse. — O surpriză pentru călătorii din judeţul Ilfov ? — Acceleratul Bucureşti — Giurgiu oraş. Va fi un tren cu o viteză sporită care va opri numai în staţiile Comana, Mihai Bravu şi Giurgiu-Nord. — Apropo de viteză, se prevăd şi alte reglementări ? — Trenurile de lung parcurs de pe liniile care leagă Capitala cu Timişoara, Satu Mare, Iaşi, îşi vor scurta durata de parcurgere a itinerariului cu B/â—2 ore ca urmare a remorcării garniturilor cu locomotive Diesel şi pe anumite porţiuni cu locomotive electrice. — Ce se preconizează pentru îmbunătăţirea oficiului de informaţii şi facilitatea depozitării bagajelor. — In principala gară a Regionalei — Gara de Nord — vor fi puse la dispoziţia publicului 450 de casete automate cu funcţionare pe bază de cifru pentru depozitarea bagajelor. De asemenea, au fost date în exploatare 14 informatoare electromecanice care informează publicul în legătură cu orarul trenurilor, vagoanele aflate în compunere, preţul biletului etc. Şi un ultim amănunt, în gara Ploieşti- Sud a intrat în funcţiune o instalaţie de tele afişaj. — Suficiente motive de a aştepta şi materializarea celorlalte anticipaţii cu nerăbdare şi cu un sentiment de mulţumire pentru interesantele informaţii pe care ni le-ați furnizat. CâND CIMENTUL SE LIPEŞTE DE DEGETE în ziua de 10 februarie a.c. lucrătorii postului de miliţie din oraşul Urziceni au fost sesizaţi că de pe şantierul de construcţii nr. 4 a dispărut o cantitate destul de mare de ciment. Trecîndu-se de îndată la cercetări, s-a stabilit că în ziua de 9 februarie un lucrător necalificat de pe şantier, pe nume Gheorghe Răducanu, din comuna Manasia, a vîndut 19 saci de ciment cetăţeanului Radu Tutunaru, din aceeaşi comună, în faţa probelor, făptaşul a recunoscut că a sustras cimentul de pe şantierul Jilavele. Sacii cu ciment au fost predaţi unităţii păgubite, iar făptaşul va primi ceea ce i se cuvine pentru infracţiunea de furt din avutul obştesc. CRIMA DIN SATUL TÎNCABEŞTI A lăsat în urmă sala căminului cultural cu ferestrele luminate unde îşi condusese fiica pentru balul de sîmbătă seara şi apoi, Ilie Ştefan se întorcea acasă, în timp ce mergea pe o uliţă i-au apărut înainte două umbre, un bărbat şi o femeie care, după ce au adresat celui acostat cîteva cuvinte au sărit asupra lui cu un cuţit şi o greblă aplicîndu-i lovituri mortale. în urma măsurilor luate, lucrătorii postului de miliţie al comunei Snagov au identificat imediat pe cei doi criminali în persoana lui Puiu Năstase şi soţia lui Ştefania Puiu care, după comiterea crimei au încercat să fugă. Puiu Năstase, element infractor cu vechi condamnări pentru mai multe infracţiuni calificate a fost prins. Soţia acestuia a reuşit să dispară, dar sesizată şi procuratura locală s-a pornit acţiunea de urmărire şi prindere. Mobilul crimei a fost răzbunarea. Puiu Năstase a intrat în sala căminului cultural să vîndă seminţe in timpul spectacolului. Tatăl fetei, Ilie Ştefan, a luat atitudine împotriva acestui vînzător ambulant intrebindu-l dacă are autorizaţie pentru acest negoţ. Pentru acest „afront“ public negustorul de seminţe a pus la cale răzbunarea, recurgînd la odioasa crimă comisă după miezul nopţii pe uliţa satului. Opinia publică din comună, zguduită de cele intîmplate cere pedeapsa cea mai aspră pentru aceşti paraziţi pentru care viaţa unui om cîntăreşte mai puţin decit un cornet de seminţe INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ UNIVERSITĂŢILE POPULARE in oglinda Conţinutul programelor din această săptămînă se anunţă deosebit de variat. La Buftea, miercuri: „Personalitatea copilului“ (lector prof. Gh. Burdun); Joi: „Perfecţionarea sistemului de salarizare în întreprinderile industriale (lector I. Corladă); la Brăneşti, miercuri: „Revoluţia culturală în România (lector Gh. Minea) ; Vineri: „Bătrînul Danubiu întinerit (lector A. Alexandrescu); La Călugăreni, sîmbătă: „Industrializarea socialistă a României (lector I. Ştefan); duminică: „Prietenie şi dragoste“ (lector Tr. Zbîrnea) ; „Metode de prevenire a accidentelor rutiere“ (lector M. Popescu); la Giurgiu, miercuri: „Ereditatea, mediul şi educaţia în procesul de formare a personalităţii elevilor“ (lector — prof. univ. dr. docent I. Berea); joi: „Formarea şi dezvoltarea gustului muzical“ (lector C. Diomu) ; vineri: „Ultimul dar in Delta Dunării“ (lector M. Marinescu); „Lupta P.C.R. în anii grei ai ilegalităţii“ (lector prof. univ. Dumitru Almaş); Domneşti, miercuri: „Proclamarea P.C.R.“ (lector Z. Călin) ; Joi: „Contribuţia familiei la educarea patriotică şi cetăţenească a copiilor (lector prof. univ. dr. docent I. Barca) ; „Vrăji şi leacuri băbeşti — inamici ai sănătăţii “ (lector Al. Gheorghiu); Hotarele, miercuri: „Longevitatea şi bătrîneţea“ (lector M. Cocăneanu); „Frumosul în artă şi în viaţa de toate zilele“ — lector prof. Gh. Burdun); vineri „Industrializarea şi cooperativizarea agriculturii“ (lector I. Cîrjan); Periş, vineri: „Industrializarea şi transformarea socialistă a agriculturii“ (lector D. Dorohoi) ; sîmbătă : „Cum au apărut sectele religioase ?“ (lector conf. univ. H. Uschersohn). ECRANUL „îngerii negri" Regizorul bulgar Vîlo Radev, vorbind despre ultimul său film ,.ÎNGERII NEGRI“ afirma: „Îmi place să lucrez cu Strada lăturalnică, o nouă producţie a studiourilor maghiare avînd scenariul semnat de Akos Kerestesz şi Tamás Rényi, sub regia IUI Tamás Rényi. Budapesta in jurul anilor 1950. Ce impresionează in primul rind la vizionarea acestui film este maniera apropiată neorealismului italian. Doi bărbaţi şi o femeie rătăcesc in labirintul pasiunilor sentimentale. Rezolvare dramatică : moartea unuia dintre ei. Slăbiciunea filmului fiii ieşite din comun, situate în condiţii excepţionale“. Ce poate fi mai excepţional decit momentul istoric care constă în pierderea echilibrului acolo unde nu sondează pintea obligă pe tineri în jur de 20 de ani, să pună mina pe arme şi să pedepsească,în numele poporului“ pe trădători şi duşmani ? Regizorul Vîlo Radev, care semnează şi scenariul, consideră acest film o realizare. Să vedem. Bineînţeles că regizorul Vîlo Radev se bazează în această afirmaţie, vrînd nevrînd. Şi pe reuşitele de pînă acum : „Hoţul de piersici“, „Ţar şi general“. Este un film despre rezistenţă, redînd o imagine clară a momentului istoric respectiv. Eroii sunt o încarnare simbolică a celor mai frumoase calităţi ale tineretului : puritate, frumuseţe, sensibilitate, elan, credinţă. „Ora scorpionului" Filmul „Ora scorpionului“ a fost turnat In studiourile de televiziune ale Republicii Democrate Germane. Cei ce iubesc filmele de anticipaţie ştiinţifică şi nu-1 vor ocoli nici pe acesta, vor avea surpriza întilnirii unor elemente poliţiste, ce fac, într-un fel, nota aparte a acestei realizări. „Strada lăturalnică" capăt contradicțiile omenești ale protagoniștilor.