Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)

1971-04-20 / nr. 6781

COMPETENŢĂ ŞI PROFUNZIME ÎN CONDUCEREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE (Urmare din pag. a l-a) organizată a unei vaste şi perma­nente acţiuni de ridicare a nivelului profesional al cadrelor din toate domeniile, de împrospătare continuă a cunoştinţelor lor. Pentru a putea aprecia nivelul la­turii calitative a conducerii acti­vităţii economice din unităţile jude­ţului nostru şi pentru a descifra di­recţiile orientative viitoare este bine să analizăm cîţiva indicatori de bază. Astfel în primul trimestru al anu­­lui­ curent, sarcinile privind produc­tivitatea muncii au fost îndeplinite în procent de 103,4 la sută. Este, desigur, un rezultat încurajator. Dar nu ne putem mulţumi numai cu atît. Mai există încă rezerve interne care trebuie să fie puse în valoare. A conduce cu competenţă şi în pro­funzime înseamnă a şti să descoperi şi să fructifici aceste rezerve pentru obţinerea unei productivităţi a muncii cît mai mari. Faţă de anul trecut, cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă trebuie să scadă de la 947 la circa 898 lei. Tendinţa constatată în primele trei luni în această direcţie este şi ea po­zitivă. Dar şi în acest domeniu mai sînt multe de făcut. Este nevoie ca toate cadrele de conducere din între­prinderi să învețe să gîndească în termeni economici, să știe — spre exemplu — cît costă, cîtă pagubă educe o piesă rebutată, un utilaj montat necorespunzător, folosirea ne­­rațională a mașinilor. Majoritatea conducătorilor de unităţi au deprins un asemenea mod de a gîndi. Numai aşa se explică faptul că în anul trecut la întreprinderea de prefa­bricate Giurgiu, Fabrica de ambalaje metalice Buftea, Fabrica de zahăr Giurgiu şi în alte unităţi nu s-a re­­butat nici un produs, nu s-a plătit nici un leu penalizări, nu s-au în­registrat cheltuieli neproductive sau neeconomicoase. Din păcate nu peste tot s-au obţinut asemenea rezultate. Lipsuri destul de serioase s-au ma­nifestat în anii trecuţi la fabrica de conserve „Valea roşie“. Consta­­tînd incompetenţa conducerii acestei fabrici, Biroul Comitetului judeţean de partid a recomandat înlocuirea ei. Asemenea situaţii au mai fost şi la alte unităţi. Fermitatea cu care Biroul Comitetului judeţean de par­tid abordează problemele conducerii economiei răspunde exigenţelor ac­tuale. Trebuie să se înţeleagă în fiecare întreprindere că pentru a se înregistra noi progrese în activitatea economică este necesar să se ducă o luptă hotărîtă împotriva lipsei de răspundere, a incompetenţei, pretu­tindeni acolo unde asemenea feno­mene negative se manifestă. Dezvoltarea economiei naţionale, a fiecărei judeţ în parte, impune perfecţionarea continuă a metode­lor de conducere atît pe linie de stat cît şi pe linie de partid. Măsurile luate în ultimul timp de partid în vederea organizării şi conducerii economiei pe baza unor metode ştiinţifice, au dus la descentralizarea deciziei, delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor pe diferite trepte ierarhice. Reorganizarea unor minis­tere, lărgirea atribuţiilor comisiilor economice judeţene, acestea fiind chemate să se ocupe şi de proble­mele agrare, precum şi alte măsuri asemănătoare sunt menite să sporeas­că latura calitativă a conducerii ac­tivităţii economice. în activitatea comisiei economice şi-au făcut loc în mai mare măsură organizarea unor schimburi de ex­perienţă în legătură cu problemele conducerii ştiinţifice a unităţilor, ex­punerile privind sistemul informaţio­nal, tendinţele noi în comerţul ex­terior şi altele. Considerăm că în viitor va trebui să se acorde mai multă atenţie şi problemelor de psi­hologie industrială, de sociologie, elemente obiective ale realităţii pe care o conducere competentă nu le poate trece cu vederea. Putem spune că se remarcă o creş­tere neîntreruptă a eficienţei activi­tăţii comisiei economice în sprijini­rea rezolvării problemelor pe care le ridică întreprinderile. Analizele şi studiile făcute s-au concretizat în identificarea unor rezerve insuficient valorificate pînă acum. Astfel, un studiu efectuat la mai multe unităţi s-a soldat cu diminuarea importului cu 3,5 milioane lei valută şi cu sta­bilirea măsurilor pentru realizarea în ţară a unor utilaje care se aduceau de peste hotare. Rezultate bune în această acţiune s-au obţinut la S.N.D. şi F.A.M. Buftea. Un alt studiu a scos în evidenţă faptul că la un număr de 8 întreprinderi, producţia de piese de schimb poate fi majorată cu aproape 4 milioane lei. De ase­menea, comisia economică urmăreşte stimularea preocupării conducerilor din întreprinderi pentru folosirea ju­dicioasă a capacităţilor şi suprafeţe­lor de producţie, pentru traducerea în viaţă a prevederilor cuprinse în documentele Congresului al X-lea al partidului privind organizarea schim­burilor doi şi trei, pentru aplicarea şi respectarea legilor adoptate de Marea Adunare Naţională. Un aport substanţial la însuşirea ştiinţei organizării şi conducerii ac­tivităţii economice sunt chemate să-şi aducă cabinetele judeţean şi munici­pal Giurgiu de organizare a produc­ţiei şi a muncii. Prin iniţiarea unor manifestări de amploare , simpo­zioane, discuţii pe grup, conferinţe, dezbateri, cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale, elaborarea unor studii concrete cu eficienţă eco­nomică, cabinetele sprijină eforturile generale depuse pentru creşterea ca­litativă a activităţii în întreprinderi. Ele trebuie să contribuie mai mult la dezvoltarea receptivităţii faţă de ceea ce este nou, la învingerea rutinei, la sporirea gîndirii creatoare. Un aspect demn de reţinut este acela că stu­diile elaborate sau în curs de elabo­rare de către cabinetul judeţean pe bază de contract cu întreprinderi din judeţ (25 la număr pînă în prezent) vor avea drept efect o eficienţă economică de peste 20 milioane lei. Rămîne numai ca aceste studii întoc­mite de specialişti să fie aplicate. De o atenţie deosebită se bucură şi va trebui să se bucure şi în vi­itor mişcarea inovatorilor. Faptul că în anul trecut inovaţiile aplicate în producţie au avut o eficienţă eco­nomică de circa 20 milioane lei, demonstrează ce posibilităţi mari există în acest domeniu. Aspectele legate de conducerea competentă şi în profunzime a acti­vităţii economice sunt mult mai nu­meroase şi nu pot fi epuizate în acest articol. Ca o concluzie funda­mentală care trebuie să stea în aten­ţia noastră, a tuturor, este aceea că măsurile şi indicaţiile date de con­ducerea partidului în acest domeniu sunt de o importanţă hotărîtoare. Fie­care organizaţie de partid, fiecare comitet de direcţie, fiecare salariat este chemat să-şi consacre toată e­­nergia îmbunătăţirii permanente a activităţii economice. Spiritul novator, exigenţa lucidă, modul ştiinţific de abordare a problemelor actuale şi de perspectivă, preocuparea continuă pentru perfecţionare în pas cu ce­rinţele construcţiei socialiste ale fie­cărei etape, sunt caracteristice parti­dului nostru. Dragostea, încrederea şi recunoştinţa cu care întregul popor înconjoară partidul sunt sentimente ce se manifestă deosebit de puternic în aceste zile din preajma semicentena­rului. Aceste sentimente impulsionea­ză mai mult strădaniile tuturor oa­menilor muncii pentru organizarea şi conducerea activităţii economice la un înalt nivel, exemplul cel mai însufleţitor dîndu-l, ca întotdeauna, Partidul Comunist Român. ÎN ZONA CONSILIULUI INTERCOOPERATIST CIOROGÎRLA OFURILE MECANIZATORILOR O parte din acţiunile consiliului intercooperatist Ciorogîrla se re­feră la perfecţionarea activităţii de mecanizare în zonă. Obiectivele propuse reflectă interese reciproce, ale S.M.A. şi C.A.P., ridică pro­bleme şi răspunderi reciproce pri­vind diversificarea şi calitatea lu­crărilor, creşterea producţiei şi rentabilităţii acesteia. Sîntem într-o perioadă în care se poate vorbi la timpul prezent (dacă nu trecut) de finalizarea unor acţiuni stabilite anterior. Mă­surile de sporire a producţiei agri­cole au ca punct de plecare însă­­mînţatul culturilor. Deci, să ve­dem ce s-a întreprins pînă în prezent. Referindu-se la modul de orga­nizare a activităţii secţiilor de me­canizare, inginerul Ion Constantin, directorul S.M.A. Ciorogîrla, soco­tea foarte importantă măsura re­partizării forţelor şi mijloacelor de mecanizare în cadrul formaţiu­nilor de lucru din C.A.P. Astfel s-au pus bazele specializării me­canizatorilor pe lucrări şi culturi, participării lor echitabile atât la realizările, cît şi la răspunderile cooperatorilor pentru soarta re­coltei. Tot în legătură cu echitatea răs­punderii mai trebuie consemnată încă o măsură­­ aprovizionarea cu sămânţă direct de la magazia coo­perativei. în anii trecuţi erau frec­vente disputele pe tema răspun­derii pentru întîrzirea execuţiei lucrărilor. Mecanizatorii aruncau vina acestor întîrzieri în spatele brigăzilor de cîmp, care nu asi­gurau la timp sămînţa. Coopera­torii căutau justificări în defec­ţiunile maşinilor, în ieşirea întâr­ziată pe cîmp a mecanizatorilor... Acum fiecare secţie de mecanizare se aprovizionează cu sămînţă di­rect de la magazie, în funcţie de suprafeţele înscrise în programul zilnic de lucrări. Astfel s-a pus capăt animozităţilor din trecut şi, ceea ce este mai important, în fiecare zi se cîştigă 1­ 2 ore bune de lucru, dimineaţa. O importanţă deosebită o are calitatea lucrărilor, ceea ce în­seamnă un semănat uniform, la densitatea şi adîmaimea indicată de specialist pentru fiecare sală în parte. Realizarea acestui de­ziderat depinde, însă, nu numai de mecanizatori, ci şi de beneficiarul direct al lucrărilor lor, C.A.P. Pîlcurile de arbuşti şi mărăcinişuri, potecile ce împînzesc unele tar­lale diminuiază suprafeţele cul­­tivabile. Totodată, îngreunează rea­lizarea unor rînduri drepte, pe care să se poată aplica întreţi­nerea mecanică a culturilor, tra­tamente chimice etc. Consiliile de conducere, specia­liştii din unele unităţi cooperatiste au organizat din timp acţiunile sta­bilite de comun acord în consiliul intercooperatist. La C.A.P. Dragomireşti, spre exem­plu, mecanizatorii nu se mai întîlnesc cu obstacolele din anii trecuţi. Se menţin, însă, asemenea „insule“ ale neglijenţei la C.A.P. Domneşti şi Dîrvari. In aceste uni­tăţi, mecanizatorii sunt nevoiţi să facă un adevărat slalom printre pîlcurile de mărăcinişuri, ceea ce diminuiază eficienţa economică a eforturilor lor, posibilitatea de a executa calitativ lucrările actuale, fără a mai vorbi de praşila me­canică. în plus, boscheţii şi viile neproductive din lanuri sunt „gaz­de“ primitoare pentru dăunătorii culturilor. Neîndeplinirea obligaţiilor asu­mate de către unele unităţi coope­ratiste trebuie să dea de gîndit şi­ comitetelor executive ale consi­liilor populare comunale Ciorogîr­la, Clinceni, Dragomireşti. După cum se ştie, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat sînt obligate prin lege să asigure folosirea raţională a fondului fun­ciar. Or, în aceste comune, se în­­tîlneşte un adevărat păienjeniş de poteci pe tarlalele destinate culturilor. Mai mult, prin construc­ţia unei linii de înaltă tensiune, personalul de execuţie a deterio­rat mari suprafeţe de teren, fără a fi fost tras la răspundere. Era de datoria organelor locale să apli­ce legea, să-i cheme la ordine pe risipitorii pămîntului. Tot în cadrul consiliului inter­­coooperatist s-a stabilit, în timp oportun, măsura unei amplasări judicioase a culturilor. Anul tre­cut la C.A.P. Dîrvari și Clinceni au rămas multe hectare neculti­vate din cauza excesului de­ apă. Pentru acest an, era normal ca în zonele respective să se facă lucrările pentru scurgerea apelor sau să nu mai fie incluse în peri­metrul culturilor ce se însămân­ţează în prezent, într-o perioadă strict delimitată. Se vede însă că lecţia anului trecut nu le-a servit de învăţătură consiliilor de con­ducere şi specialiştilor din unită­ţile respective, deşi mecanizatorii i-au avertizat că terenurile amin­tite nu se pot semăna curînd. Evident, în acest an, activitatea de mecanizare şi, în general, or­ganizarea producţiei agricole este mai bine organizată decît anul trecut şi în zona Ciorogîrla. Nu înseamnă însă că de dragul pă­durii să fie ignorate uscăturile. Excepţiile la care ne-am referit, chiar fapte izolate fiind, nu tre­buie neglijate. Ca să-şi îndepli­nească punct cu punct propriile obligaţii, mecanizatorii au nevoie de înţelegerea şi sprijinul unită­ţilor deservite, beneficiarul direct al eforturilor lor actuale. CH. ŢAPIRDEA La S.N.G. un nou ponton tubular pe cala de construcţie STEAGUL­­OSV O frumoasă comportare a floretistelor românce La sfirşitul săptâ­­rainii trecute floretis­­tele românce au ob­ţinut un dublu suc­ces in marile con­cursuri desfăşurate in sala „Pierre de Cou­­bertin“ din Paris. Re­prezentanţele noastre au ciştigat patrulate­rul pe echipe intre­cind formaţiile Fran­ţei, Ungariei şi Ita­liei, iar in turneul in­dividual, Ileana Drim­­bă s-a dovedit cea mai bună dintre cele 110 concurente partici­pante la „Trofeul Leon Jeanty“. Comentind victoria floretistei românce, corespondentul agen­ţiei Prance Presse scrie intre altele : „Protagonistă a celor mai importante con­cursuri din ultimii ani, românca Ileana Drimbă (in vîrsta de 25 de ani), a cîştigat cu brio „Cupa d­ir­­lange L. Jeanty“, care a reunit la Paris pe cele mai valoroase scrimere. In ciuda u­­nei infrîngeri în al doilea asalt (cu fran­ţuzoaica Ceretti), Ilea­na Grimbă a evoluat excelent in continuare asigurindu-și­­primul loc cu 4 victorii, ul­tima decisivă, asupra campioanei franceze Brigitte Gapais. Ce­lelalte patru finaliste : Românca Olga Orbán Szabó, fostă campioa­nă mondială, maghia­rele Simonfy, ca­m­pi­­oană mondială uni­versitară, Rejte, fostă campioană olimpică şi franţuzoaica Ceretti, finalistă la mondialele de la Ankara, au terminat in această ordine, rezultat care demonstrează valoarea deosebită a acestei grupe finale. Au lip­sit numai sportivele sovietice pentru ca a­­cest concurs să poa­tă fi cotat drept un veritabil campionat mondial“. TENIS • Campionatele n..c.n­aţionale de te­nis ale Siciliei, contind pentru Marele premiu al Federaţiei internaţionale, au luat sfîrşit la Palermo odată cu des­făşurarea finalelor in probele de dublu. La feminin. Cuplul Gail Chan­­frau (Franţa) — Helga Schultze (R.F. a Germaniei) a învins în două seturi : 6—4, 6—3 perechea cehoslovacă Maria Neumanova — Miroslava Holubova. Finala de dublu bărbaţi nu s-a putut disputa, deoarece jucătorul român Ion Ţiriac, după cum transmite corespon­dentul agenţiei France Presse, acuzind o indispoziţie nu l-a putut secunda pe Uie Năstase. Astfel, titlul în această probă a revenit perechii franceze Bart­hes -­ Goven. Deși învins la aceste campionate, Ilie Năstase (eliminat în „sferturile“ de fi­nală de către Pierre Barthes) continuă să conducă în clasamentul ,,Marelui premiu Fiut“ cu 39 puncte, urmat de Taylor (Anglia) — 26 puncte, Barthes (Franţa) — 19 puncte, Tiriac (România) — 15 puncte, okker (Olanda) -- 0 puncte etc. SAH * • în runda a 7-a a turneului inter­naţional de şah de la zagreb, maes­trul român Theodor Ghiţescu (jucînd cu piesele negre) a remizat cu so­vieticul Tukmakov, rezultat consemnat şi In partida Minici—Bertok. Liderul turneului, iugoslavul Marangunici a obţinut o nouă victorie, ciştigînd de data aceasta la Barendregt. Bukal l-a învins pe Kovacevici, iar Gliksman pe dr. Papii. In clasament conduce Marangunici (Iugoslavia) — cu cite 5,5 puncte ur­mat de Tukmakov (U.R.S.S.) și Bukal cu cite 4,5 puncte Marovici (Iugoslavia) — 4 puncte (1), Minici (Iugoslavia) — 4 puncte, Rogoff (S.U.A.) — 3,5 puncte (1), Ghiţescu (România), Kovacevici (Iugoslavia) — 3,5 puncte, Bertok (Iugoslavia) — 3 puncte (1) etc. • La Varna au luat sfîrşit întrece­rile turneului internaţional de lupte greco-romane „Memorialul Nikola Pe­trov“. Dintre sportivii români o com­portare meritorie au avut Ion Păun, clasat pe locul doi la categoria 57 kg şi Gheorghe Berceanu, care a ocupat locul trei la categoria 43 kg. Sa in ajunul confruntării cu echipa Iugoslaviei NOVI SAD (prin telefon de la trimisul nostru special). — Ieri di­mineață am călătorit cu un avion special împreună cu lotul nostru reprezentativ de fotbal, de la Bucu­rești la Belgrad iar de aici, ime­diat sp­re Novi Sad. O călătorie co­modă dar mai ales rapidă pentru că, aşa cum este lesne de înţeles, în compania fotbaliştilor timpul trece extrem de repede. Am stat în avion lîngă Dan Coe, jucătorul atît de nedreptăţit la campionatele mondiale din Mexic, dar care prin voinţa şi seriozitatea sa l-a de­terminat pe antrenor să-l introducă în echipă la acest meci foarte greu pentru formația noastră. — Dane, te-a surprins chemarea la lot? — Intr-un fel da. Nu mă aS-'P* tam ca după atîtea suferințe prile­juite la Guadalajara să mai pot figura pe lista antrenorului. Eu însă, așa cum am mai declarat, nu am de gînd să abandonez fotbalul şi tocmai de aceea am jucat cu toată seriozitatea la clubul meu cu care doresc din suflet ca anul acesta să cîştig campionatul. îmi pare rău că nu voi face cuplu cu colegul meu de echipă, Lupescu, dar voi face totul să întăresc și mai mult regretele chiar unora dintre jucători, pentru absenţa mea de la partidele din Guadala­jara. Meciul cu Iugoslavia este ex­trem de greu. In primul rînd este foarte greu pentru că mulţi dintre băieţii noştri nu sînt în plenitudi­nea forţelor iar în al doilea rînd pentru că de mai multă vreme prietenii noştri iugoslavi vor să ne „prindă“. Faptul că echipa Ro­mâniei a fost la Mexic iar ei nu, este un prilej care să le răsco­lească și mai mult orgoliul. Cred că partida de mîi­­ne cu Iugoslavia este una dintre cele m­ai grele con­fruntări din ultimii ani. Aceasta pentru că ne găsim în preajma unui sezon foarte greu şi în mare măsură moralul echipei noastre va depinde de comportarea şi im­plicit de rezultatul acestui joc. Forma slabă a unora dintre ju­cătorii români în partida de ve­rificare din Berlin şi chiar în jocu­rile de campionat a creat multe probleme colectivului­­tehnic. Pri­mele măsuri ale acestor preocu­pări sunt concretizate şi în formula de echipă pe care au anunţat-o antrenorii noştri încă de la ple­carea din Bucureşti. Din echipa standard va lipsi în primul rînd Lupescu şi apoi Radu Nunweiller, înlocuiţi cu Dan şi respectiv Anca. Aşadar, Răducanu — Sătmărea­­nu, Dinu, Dan, Mocanu — Anca, Dumitru — Neagu, Dembrovschi, Dumitrache, Lucescu. După cum se poate observa Dipu va juca fun­daş central dreapta iar Dumitru mijlocaş stînga şi nu dreapta aşa cum l-au consacrat „mondialele". Poate că nu ar fi fost rău dacă antrenorii ar fi încercat să opereze schimbări şi r­e postul de fundaş stînga unde Mocanu manifestă un evident declin de formă datorat poate şi noilor sale atribuţii la e­­chipa de club. Dar nu trebuie să uităm nici un moment că partida de mîine cu Iugoslavia are în pri­mul rînd un caracter de verificare şi că ea va trebui să răspundă la multiple întrebări legate de pre­gătirea formaţiei noastre la mai puţin de o lună înaintea greului joc de la Bratislava cu Cehoslova­cia, marea revanşă a Guadalajarei. La cîteva ore după sosirea la Novi Sad, echipa noastră a făcut un uşor antrenament urmărit cu mare interes de specialişti iugo­slavi, de numeroşi ziarişti. Jucă­torii noştri sunt înconjuraţi cu multă atenţie şi simpatie, amabi­lele noastre gazde creind în ju­rul fotbaliştilor români, a partidei de miine o plăcută ambianţă prie­tenească. Ziarele de după amiază ca şi cele de seară care au apărut a­­cum cîteva ore, se ocupă­­ pe larg de confruntarea fotbalului român şi iugoslav. Sunt publicate declara­ţii ale antrenorului Boskov, des­tul de optimist asupra compor­tării echipei sale, ca şi declaraţii ale celebrului Gealei care aşteaptă partida cu România ca Pe ceva miraculos să-l reabiliteze în ochii publicului iugoslav după acest sezon destul de întunecat pentru el... Şi pentru că am amintit de opti­mismul antrenorului Boskov să spu­nem cu toată plăcerea că şi în ta­băra fotbaliştilor noştri există mult optimism. Să le dorim succes. PETRE CRISTEA Lotul olimpic al ţării noastre a sus­ţinut duminică prima întîlnire cu for­maţia Albaniei şi a cîştigat cu scorul de 2—1 (1—0). Victoria obţinută este meritată, după aspectul partidei în care noi am atacat şi oaspeţii s-au apărat supranumeric, dorind să limiteze cit mai mult scorul. Dar decepţia tribune­lor a fost mare căci jucătorii care au compus lotul român au jucat slab, au comis multe erori de pase, de şuturi imprecise, de acţiuni dezordonate. A fost un joc ciştigat la limită după mari dificultăţi ivite in teren, datorită apărării supranumerice a învinşilor. Un joc cu miza celui susţinut pe stadionul Republicii, implică şi alt­ceva decit o luptă disperată. Era ne­voie de un scor mai ridicat care să asigure un avantaj serios pentru retu­rul de la 26 mai de la Tirana. Dar acest obiectiv propus nu a fost atins. Echipa Albaniei a jucat atletic, a dovedit o condiţie fizică excepţională, a luptat, a risipit atîta efort incit a putut face faţă în parte dominării te­ritoriale nete exercitată de către echipa noastră. Venită să se apere, să primească goluri puţine, echipa oaspete a reuşit să stăvilească iureşul românilor, să reziste avalanşei de atacuri şi să men­ţină o cadenţă, în toată perioada in care balonul şi jocul aveau o singură direcţie, poarta Albaniei. Mai mult oaspeţii au reuşit să egaleze chiar după ce România conducea cu 1-0 prin golul marcat de către Iordănescu (min. 45). Egalarea a survenit în min. 55 cînd la un schimb simplu de minge Zhega, aripa stingă a şutat cu dreptul şi a imprimat mingii o traiec­torie bizară care l-a Înşelat pe Coman şi s-a dus în colţul porţii. După ega­la­re oaspeţii au imprimat jocului o doză şi mai mare de duritate, agre­sivitate, a iuţit ritmul de joc. Se pă­rea că vor scăpa cu un rezultat egal, dar a venit golul lui Sălceanu. Cheran a plecat in faţă, trimite mingea îna­inte, fundaşul advers­arn intervine dar Cheran sare peste minge şi Tătaru centrează iar Sălceanu aflat afară din joc înscrie : 2—1. Arbitrul austriac Fr. Wöber acordă insă gol. Victoria obţinută este, insă neconvingătoare Şi arată o serie de carenţe în jocul olim­picilor noştri. GRI. T. Olimpicii nu au Start în „CURSA MUNŢILOR“ Prin telefon: Luni a început cea de-a 12-a ediţie a competiţiei in­ternaţionale cicliste „Cursa Munţi­lor“, organizată de clubul sportiv Dinamo. Prima etapă disputată pe ruta Sinaia — Chichiş — Braşov şi retur (130 rpm) a revenit alergă­torului cehoslovac Jiri Prohal (Ruda Hvezda Plsen) cronometrat în 3h 23’ 48“ (media orară 38,002 km). In a­celaşi timp cu învingătorul au fost înregistraţi în ordine: Jiri Patra* (Ruda Hvezda), N. Ciumeti (Dinamo Bucureşti), P. Krupicka (Ruda Hvezda), Jiri Hava (Ruda Hvezda), V. Teodor (Dinamo), N. Gavrilă (Steaua) etc. Astăzi se desfășoară etapa a 2-a pe distanța Sinaia — Bănești —­ Sinaia (130 km). La Olteniţa un meci de... coridă Despre scorul partidei de la Olteniţa dintre S.N.D. şi Dunărea nu putem spu­ne prea multe. El a fost alb aşa cum a început. Dar despre jocul celor două echipe putem spune foarte multe cu­vinte care să-i facă să roşească pe ju­cătorii celor două formaţii. Am putea mai de­grabă să alcătuim un scor al faulturilor grosolane, al intrărilor bru­tale, neomeneşti, scor care de asemenea poate fi in bună măsură egal. Şi unii şi alţii au încercat să-şi plătească poliţe din turul campionatului, trecînd fotba­lul pe planul secund. Ce păcat. Două echipe bune, foarte bine pregătite, con­duse de doi antrenori tineri, capabili, in­­timplător şi foşti colegi de echipă. Oare ei la ce s-au gîndit cînd şi-au văzut elevii cum se întrec în bruta­lităţi, în tot felul de tertipuri pentru a trage de timp. Mă întreb ce s-ar fi ales de acest joc dacă pe teren nu se afla un arbitru cu o mare experienţă, un excepţional arbitru internaţional care a ştiut să tempereze zelul unora dintre jucători, oferindu-le în văzul unui numeros pu­blic cartonaşele galbene care ii averti­za că vor termina mai de­vreme parti­da. Să uzeze arbitrul in trei ocazii­­în cartonaşul galben Înseamnă că jocul nu s-a desfăşurat intre nişte mieluşei. Di­ma de la S.N.O., Purcaru şi Petrişor de la Dunărea au fost avertizaţi pentru joc brutal. Dar ciţi mai meritau acest aver­tisment ? Cred că pentru faulturi repe­tate care au pus pur şi simplu în pri­mejdie integritatea partenerilor, funda­şul giurgiuvean Rădoi trebuia eliminat de pe teren. Acest jucător cu o tehnică rudimentară (nu ar justifica prezenţa nici într-o echipă de cartier), recalci­trant, nu ştie să joace mingea dar in schimb este mare meşter la... rupt oase. Să fiu antrenorul echipei S.N. Olte­niţa, aş socoti vinovat pentru insuccesul echipei (pentru că acest rezultat ii pu­tem socoti un insucces), in primul rind pe fundaşul Dima care a dat tonul unor neobişnuite brutalităţi. Giurgiuvenii nu s-au lăsat nici ei prea mult invitaţi şi jocul a degenerat, distrăgînd atenţia jucătorilor de la practicarea unui fotbal tehnic, eficace, calităţi cu care echipa gazdă­­ar fi cîştigat partida. în al doi­lea rînd nu aş putea trece cu vederea greşelile grave ale unora dintre jucă­tori (Alit, Eftimescu, Constantin, Sta­­manichi) care în ciuda unei foarte bune pregătiri fizice şi a unor reale calităţi tehnice s-au ascuns după­­adversari, au intrat în jocul distructiv al giurgiuveni­­lor, au încercat să pătrundă cu mingi înalte, exact unde cei doi fundaşi cen­trali oaspeţi erau de ne­trecut. In repri­za secundă jocul a avut un singur sens: spre poarta giurgiuvenilor, depăşiţi fi­zic, dar lipsa de decizie in fazele de finalizare l-a împiedicat pe olteniţeni să concretizeze evidenta lor superioritate teritorială, fizică şi tehnică. Simţind că îşi vor realiza scopul (ciş­­tigarea unui punct), giurgiuvenii s-au apărat cu... mingi trimise în plopi, cu trageri de timp, cu faulturi repetate. Mi-a plăcut foarte mult puterea de luptă a giurgiuvenilor, ambiţie pe care nu am avut ocazie să o constat nici la Cîmpi­­na, nici la Bucureşti cînd a jucat cu Portul și cu Metalul. Dacă aceasta este cu adevărat o calitate dobîndită in ul­timul timp ar fi destul de îmbucurător, în orice caz a fost destul de neplăcut pentru prestigiul în plină formare al antrenorului Petre Mîndru maniera în care a căutat incitarea publicului. Poate că nu ar fi rău dacă am suge­ra organelor sportive judeţene să încer­ce să desluşească sensul manifestărilor neprieteneşti de la partida de duminică de la Olteniţa. în încheiere vrem să acordăm o în­treagă. . . galaxie de stele pentru manie­ra de arbitraj a internaţionalului Alexan­dru Pirvu. P. S. PRELIMINARIILE „MONDIALELOR" DE HANDBAL (feminin) Azi, meciul România—U. R. S. 5. Confruntările internaţionale de handbal continuă să reţină atenţia. După cum se ştie, în prima parte a lunii aprilie trei echipe masculine ale ţării noastre au susţinut jocuri importante peste hotare, avînd o evoluţie meritorie. Acum a venit rîndul handbalistelor să-şi încerce forţele într-o competiţie internaţio­nală importantă. Este vorba de jocu­rile din preliminariile campionatului mondial feminin de handbal. Şi iată cîteva amănunte. La turneul final participă nouă echipe. Dintre acestea, patru sunt calificate de drept pentru întrece­rile din Olanda : Ungaria, deţinătoa­rea titlului suprem, Iugoslavia, vice­­campioană mondială, Olanda — ţară organizatoare şi Japonia, reprezen­tanta Asiei. Pentru celelalte locuri candidează zece echipe, care vor sus­ţine cite două jocuri (tur şi retur) preliminare. Sorţii au decis următoa­rele confruntări : România — URSS, R.F. a Germaniei — Suedia, Ceho­slovacia — R.D. Germană, Danemar­ca — Bulgaria şi Norvegia — Polo­nia. Aceste confruntări au loc în luna aprilie, urmînd ca formaţiile câştigătoare sâ se califice pentru tur­neul final din Olanda. Aşadar, selecţionata noastră are de înfruntat, in preliminarii, puternica echipă sovietică, care a obţinut o serie de rezultate frumoase în re­centele turnee din R.D. Germană şi Olanda. Primul meci dintre echipa noastră şi a URSS va avea loc azi, 20 aprilie, la Baku, iar retu­rul se va disputa, după şapte zile, la Cluj. în vederea acestor jocuri, lotul nostru a urmat un program de pre­gătire intensă, sub îndrumarea antre­norilor Gabriel Zugrăvescu şi Pom­­piliu Simion. Ultimele verificări au avut loc la Cluj, cu participarea ce­lor 16 componente ale lotului : Cli­­movschi (Irina Naghi), Buzaş, Simo, Arghir, Băicoianu, Sch­ramko, Sos, Popa, Metzenrath, Ilie, Neghină, Do­­briceanu, Micloş, Oancea, Maghiari şi Ibadula, M. LERESCU BASCHET Duminică dimineaţa, echipa selecţio­nată masculină de baschet a României şi-a luat o remarcabilă revanşă in faţa puternicei echipe a Cehoslovaciei. în­vinşi la limită sîmbătă seara, baschet­­baliştii români au practicat de data aceasta un joc ofensiv, eficace, reu­şind să obţină un meritat succes cu scorul de 95—84 (49—39). De remarcat că în minutul 30, echipa României conducea cu 83—53. Din echipa învin­gătoare s-au remarcat Savu (24), Ocze­­lak (20) şi Popa (15). O impresie bună au lăsat de la oaspeţi Zidek (28) şi Ruzicka (l€). Pag. a 3-a POPICE: Cetatea Giurgiu a întrecut Voinţa Ploieşti Întâlnind echipa de popice Voinţa Ploieşti, jucătoarele giurgiuvene au învins cu scorul de 2533 la 2361. Acest fapt s-a datorat formei bune a com­ponentelor echipei Cetatea, care au depăşit graniţa celor 400 de popice doborite. Numai aşa se explică dife­renţa mare cu care gazdele au cişti­­gat in faţa rutinatelor jucătoare plo­­ieştence. în jocul cu Voinţa Ploieşti, cele mai eficace jucătoare au fost Florica Tu­dor 434 p.d. şi Elisabeta Lupea, in timp ce de la oaspete s-a impus E­­stroie (408 p.d.). Olimpia Giurgiu-Unirea Ilfov 1-0 Era un derbi. Totuşi a fost aşa de slab acest meci ! Miza mare pentru ambele echipe a făcut ca ele să joa­ce nervos, să greşească, să se dueleze mult prea dur. Nota a dat-o Olimpia. Aşa se face că jucătorii săi au comis durităţi fără rost, care au influenţat jocul, nu au lăsat pe oaspeţi să se desfăşoare. Sistemul acesta de joc a servit interesele Olimpiei, dar a co­­borit spectacolul. A fost un meci derbi şi am fi vrut să vedem şi puţin fot­bal. Dar spre regretul nostru şi al celor prezenţi am văzut doar puţine faze, cam cite degete avem la o mină. Olimpia a învins, pentru că Unirea n-a ştiut să... ciştige. Scorul de 1—0 a fost stabilit în minutul 22 cînd Că­­leală, la o pasă primită de la Frîncu a şutat de la 16 m din dia­gonală. Mingea s-a dus pe jos, portarul Urzică a plonjat defec­tuos şi balonul a trecut pe sub el : 1—0. Pînă atunci, dar şi după aceea, s-a jucat foarte dur cu toleranţa ar­bitrului Grgorescu (Ploieşti), din joc de uzură în care au abundat scene neplăcute, avertismente şi gesturi ne­sportive. După pauză Olimpia a jucat defensiv dar a şi fost constrînsă la o dominare netă, Unirea stînd cu fun­daşii pe centrul terenului. • Unirea a avut cea mai mare ocazie în minu­tul 45 cînd a ratat. La altele, portarul Olimpiei, Pi­ti­cu, a fost prompt şi a apărat. Atacanţii Unirei au trimis ori­unde balonul, numai în poartă nu, jenaţi, incomodaţi vizibil de către ad­versarii direcţi, în plină dominare exercitată de către Unirea, Olimpia are un contraatac prin Cirjaliu (min. 77). Acesta s-a dus cu mingea a intrat in careu, dar portarul Unirei intervine curajos, riscant plonjind la picioare, salvind un gol gata făcut. După cum s-a desfășurat partida, derbiul a fost ratat. G. T. RUGBI Duminică, la Giurgiu, urma să­ se dispute partida de rugbi din divizia B, dintre Dunărea şi S. N. Olteniţa. Inim­irea totuşi nu a avut loc. De ce ? Pentru că echipa oaspe s-a prezentat la meci fără legitimaţiile jucătorilor, şi conform regulamentului au pierdut partida. S-a căzut de acord ca să se dispute un meci amical. In această întilnire amicală, S.N.O. a învins cu 189 6, do­­vedindu-se mai­­ne pregătită de cit giurgiuvenii.

Next