Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-02-21 / nr. 49
3) ABOHAttZSTE In Iasi, un an....................-v ... -v* - '^4 Trei luni.............. .V.V Î'X 7 . 24 lei Marti 21 Fevruarie 1878. STEAUA ROMÂNIEI Redacțiunea și Administrațiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lupueneanu Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV . Inserţiunt și reclame, rândul . . Scrisori nefrancate se refusă. Anul II 15 baaî za Pentru străinătate se adaogă fr * \ In Ni. 20 Fevri^r;epi^ îty ------i Inchipuiţi—ve că, acum trei ani pe când fdtă lumea credea că moştenirea bolnavului din Orient trebue să se deschidă prin martea naturală din o zi inaltă, îndemănatecul Gorciacof ar fi vorbit şiretului Disraeli cam în felul următor : „Tu ştii că noi sămănăm unul cu altul „mai mult decât ne crede lumea. Tu ca „şi mine îţi îndreptezi cu predilecţiune activitatea spre politica exterioră. Tu ca şi „mine ai ambiţiunea de a te face nemuritor prin întinderea şi mărirea patriei. Tu „ca şi mine crezi că e bine de a pune „mâna pe vastele şi slabele ţeri ale Asiei, „Africei şi Oceaniei, înainte de a se trezi „din timpire celelalte ţeri ale Europei, cari „continuă încă de a nu vede în politică „mai departe decât vârful nasului. Tu ca şi „mine creţii că interesele economice ale „patriei sunt mai bine asigurate prin subjugarea a cătorva regiuni bogate şi totodată populate cu zeci de milione de consumatori stupizi, decât prin cele mai bune tractate de comerţ încheete cu ţerile „civilizate. Tu ca şi mine îţi îndreptezi „aspiraţiunile şi oftările spre bogatul şi stupidul Orient. Ţi-am ghâcit gândul, şi tu „mai ghâcit pe al meu. Să fim prieteni. „Decât să ne luptăm împreună şi să facem „pe alţii să ghâcească gândurile noastre şi „să-şi deschidă ochii, mai bine să ne înţâ„legem prieteneşte pănă când sîntem nu„mai doi. N’avea grijă despre folose. Lu„mea pe care voim noi să punem mâna e „prea largă încă pentru a nu ave de unde „rupe cu îmbelşugare şi pentru tine şi pen„tru mine. Să lăsăm mai bine urmaşilor „noştri grija de a se sfădi de la ceea ce vor „avea pe când nu va mai fi nimic străin de „împărţit. Insă atunce noi să facem ceea „ce se cuvine. . . . Cred că ne-am înţeles „asupra politicei aziatice şi africane... Insă pentru asigurarea durabilă a acestei „politici a viitorului avem o chestiune prealabilă de rezolvit. Moştenirea bolnavului „din orient trebue să se deschidă din o zi „în altă. La punerea peceţilor şi la facerea „inventarului nu vor lipsi să vie chiar guvernele cele mai scurte la vedere ale „Europei , căci Turcia nu vede mai departe „decât vârful nasului. Ele o vor împărţi în „proporţie cu numerul armatelor lor; şi „partea ndstră nu va fi cea mai mare. Pe „urmă deprindendu-să a stăpâni aceste regiuni şi aceste popoare de tranziţiune între occidentul lor şi orientul nostru, să p6te să le vie o trezeală la ochi şi un avant-gort de a se întinde şi ei mai departe în Asia; şi atunci nu vom mai fi numai noi doi. Să căutăm deci a preveni tote nenorocirile şi a ne asigura tote foldsele atât în Europa cât şi dincolo de ea. Să ridicăm în Turcia europeana un zid de popoare creştine independente peste care să nu se poată zări, nici păşi, dincolo în Asia. Să împărţim numai între noi doi ,posesiunile mai îndepărtate ale Turciei, cari convin aşa de bine politicei nostre economice. Şi să lăsăm în Asia o Turcie „rotunjită care va muri mai târziu de inacţiune în braţele nostre departe de ochii „celor scurţi la vedere. Vrei să ştii planul „după care putem să realizăm tote aceste „fără să simtă macar biata Europă?... Nimic mai simplu.. . Eu m’aş face protectorul creştinătăţei, a umanităţei, a naţionalităţilor şi a libertăţilor; tu te-ai face „protectorul intereselor europene. Eu aş avea sub stindardul meu pe toţi naivii de „bună credinţă din Europa şi pe toţi împăcaţii din orient. Tu ai avea sub stindardul teu pe toţi duşmanii mei, adică „pe tote gestele. Cu un cuvent, eu aş co„manda pe prietinii noştri astfel ca să ne „folosim numai noi doi; eară tu ai co„manda pe duşmanii noştri aşa fel ca să „ne folosim earăş numai noi doi.. . Mai înţeles . . e de prisos să mai spun detailurile planului“. Dacă Gorceacov ar fi făcut o astfel de propunere acuma trei ani şi Disraeli ar fi acceptat’o atunci, iată ce s’ar fi putută întîmpla : O insurecţiune de porunceală ar fi izbucnit în Herţegovina şi s’ar fi lăţit şi în celelalte provinţii turceşti din vecinătate. Rusia ar fi făcut protestări energice la Constantinopole , eară Anglia ar fi dat asigurări Porţii că ea nu va permite nici o ingerenţă rusască în afacerile turceşti. Incuragiaţi de aceasta, Turcii ar fi masacrat creştini, pentru a înăbuşi insurecţiunea. Indignaţiunea ar fi fost generală, excitată mai cu samă prin anumite exageraţiuni. Serbia şi ,Muntenegru ar fi declarat răsboiu Turciei.« Rusia în numele umanităţii ar fi izbutit a face pe cinci puteri umane, să impue Turciei un program Andrassy. Dacă s’ar fi unit şi alesa putere, atunci Turcii ar fi cedat şi nu ar fi fost pretext de resboiu. Dar Anglia nu s’ar fi unit cu totă micimea pretenţiilor ruseşti, ci ar fi îndemnat pe Turcia să reziste, făgăduindu-i atât sprijinul seu cât şi al altor puteri. Rezistenţa Turciei ar fi provocat o conferinţă la Constantinopole, care ar fi izbutit de a face un program defavorabil Turciei, iscălit chiar de trimisul Angliei. Insă, deşi delegatul Angliei la conferinţă ar fi iscălit programul pentru a rătăci ghicirile Europei, un alt trimis al Angliei, adică ambasadorul rezident ar fi dat a înţelege Porţii ca poate să reziste fiind sigură de sprijinul Angliei. Turcia ar fi refuzat de a se supune. Atunci tote puterile, fiind conduse atât de Rusia cât şi de Anglia, ar fi subsemnat un protocol la Londra prin care s’ar fi dat Turciei un ultimatum. Acest protocol ar fi conţinut pretenţiuni destul de modeste pentru ca să nu potă refuza de al iscăli nici cea mai scrupulosă şi mai bănuitore putere mare din Europa , cu atât mai mult că chiar Anglia l’ar fi iscălit. Ar fi fost însă interesul ca Turcia să nu se supue ; căci, altmintrele nu ar fi fost pretext de resboiu, şi Turcia ar fi putut peri de morte naturală, ceea ce ar fi dat loc la o deschidere de moştenire în regulă. De aceea Anglia ar fi spus Turcilor că iscălitura sa din protocol e o simulaţie, şi că în realitate ea va fi aliată lor în caz de resboiu. Prin urmare Turcia ar fi refuzat de a se supune protocolului. Rusia atunci ar fi declarat resboia Turciei în numele Europei, Europa stupefantă ar fi vrut să protesteze că n’a dat nici un mandat Rusiei , dar fiind prinsă cu vorba prin iscălirea protocolelor, ea n’ar fi putut decât să îngăimeze. Nădejdea Europei însă nu ar fi fost perdută, fiindcă ea ar fi avut încă ochii aţintiţi asupre Angliei care veghiază la interesele europene, şi care pote face pentru dînsele oricând o coaliţiune. Dacă după victoria Ruşilor la Plevna şi rA